1,775 matches
-
și el câte ceva din palma științei... O fi el cel mai de seamă om din lume, dar manuscrisele lui sunt și mai prețioase. Möbius: Însemnările mele? Le-am ars! Adineauri... Înainte de a se fi întors poliția... Ca măsură de siguranță... Newton: Rodul a cincisprezece ani de muncă! Einstein: Acuma, Möbius, ne ai pe amândoi în mână. Newton: De asta am omorât o soră de caritate? De asta am învățat nemțește? Einstein: Iar eu de asta m-am chinuit atâta scârțâind la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dar manuscrisele lui sunt și mai prețioase. Möbius: Însemnările mele? Le-am ars! Adineauri... Înainte de a se fi întors poliția... Ca măsură de siguranță... Newton: Rodul a cincisprezece ani de muncă! Einstein: Acuma, Möbius, ne ai pe amândoi în mână. Newton: De asta am omorât o soră de caritate? De asta am învățat nemțește? Einstein: Iar eu de asta m-am chinuit atâta scârțâind la vioară? Îți dai seama ce înseamnă asta pentru un om complet lipsit de ureche muzicală? Möbius
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
deosebim doar prin tactica urmată. Scopul e progresul fizicii. Dumneata, Kilton, aperi libertatea fizicii, dar îi negi responsabilitatea. Dumneata, Eisler, dimpotrivă... Stărui asupra responsabilității ei, dar o obligi să se pună în slujba politicii de forță a unei anumite țări... Newton: La noi vă așteaptă o echipă de fizicieni celebri... Salarizarea, întreținerea sunt ideale... Möbius: Fizicienii dumneavoastră sunt liberi? Newton: Dragul meu Möbius... Fizicienii noștri sunt gata oricând să rezolve problemele științifice decisive pentru apărarea națională... Möbius: Așadar, nu sunt liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Eisler, dimpotrivă... Stărui asupra responsabilității ei, dar o obligi să se pună în slujba politicii de forță a unei anumite țări... Newton: La noi vă așteaptă o echipă de fizicieni celebri... Salarizarea, întreținerea sunt ideale... Möbius: Fizicienii dumneavoastră sunt liberi? Newton: Dragul meu Möbius... Fizicienii noștri sunt gata oricând să rezolve problemele științifice decisive pentru apărarea națională... Möbius: Așadar, nu sunt liberi... Dar fizicienii dumitale, Einstein, sunt liberi? Einstein: De vreme ce lucrează și ei pentru apărarea patriei... Möbius: Curios! Fiecare preamărește o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și puțin mi-a păsat de interesele industriei. Mi-am lăsat familia în voia sorții și am optat pentru boneta de nebun. Am jucat teatru, pretextând că-l văd pe regele Solomon, și astfel am ajuns în casa de nebuni... Newton: Dar asta nu era o soluție... Möbius: Rațiunea m-a obligat să fac acest pas... În materie de știință, limitele cunoașterii au fost deja atinse. Noi, fizicienii, am ajuns la sfârșitul drumului nostru. Dar omenirea n-a ajuns încă la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
zilelor noastre. Destinul spionilor ghinioniști: nu-i mai latră nici câinii... Möbius: Singura mea șansă e să rămân nedescoperit... Nu mai suntem liberi decât în casa de nebuni! Dincolo de pragul ei, orice gând, orice idee se preface în materie explozibilă... Newton: La urma urmelor, nu suntem nebuni! Möbius: Nebuni nu, dar ucigași... Cine ucide e ucigaș. Și noi am ucis. Fiecare dintre noi a venit aici îndeplinind o misiune. Fiecare dintre noi am ucis pe sora care ne-a îngrijit. Voi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe noi. Ori ucidem pe alții. Ori consimțim să rămânem, noi aici, în casa de nebuni, ori întreaga omenire se va transforma într-un imens ospiciu... Ori vom dispărea noi din memoria oamenilor, ori vor dispărea toți oamenii de pe pământ... Newton: Numai există oare nici o soluție? Möbius: Nici una... Einstein: Eu sunt un om cinstit... Rămân aici... Newton: Și eu rămân aici! Pentru totdeauna! Möbius: Vă mulțumesc. Vă sunt recunoscător pentru această șansă de salvare pe care o oferiți omenirii! Newton: Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ori întreaga omenire se va transforma într-un imens ospiciu... Ori vom dispărea noi din memoria oamenilor, ori vor dispărea toți oamenii de pe pământ... Newton: Numai există oare nici o soluție? Möbius: Nici una... Einstein: Eu sunt un om cinstit... Rămân aici... Newton: Și eu rămân aici! Pentru totdeauna! Möbius: Vă mulțumesc. Vă sunt recunoscător pentru această șansă de salvare pe care o oferiți omenirii! Newton: Iar acum, să redevenim nebuni! Nebuni, dar înțelepți... Einstein: Prizonieri, dar liberi... Möbius: Fizicieni, dar inocenți... (Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pământ... Newton: Numai există oare nici o soluție? Möbius: Nici una... Einstein: Eu sunt un om cinstit... Rămân aici... Newton: Și eu rămân aici! Pentru totdeauna! Möbius: Vă mulțumesc. Vă sunt recunoscător pentru această șansă de salvare pe care o oferiți omenirii! Newton: Iar acum, să redevenim nebuni! Nebuni, dar înțelepți... Einstein: Prizonieri, dar liberi... Möbius: Fizicieni, dar inocenți... (Peste câteva clipe intră domnișoara doctor Mathilde von Zahnd) Mathilde von Zahnd: ... Eram medic, iar Möbius era pacientul meu. Puteam să fac cu el
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
propria voastră închisoare!... Trustul meu va stăpâni lumea, va cuceri țări și continente, va supune sistemul solar... Socotelile s-au încheiat... Și nu în favoarea omenirii, ci în beneficiul unei fecioare bătrâne și cocoșate! Trustul mondial își ia startul. Începe producția... Newton: Gata! Jocul s-a sfârșit! Einstein: Lumea a ajuns pe mâna unei psihiatre nebune! Möbius: Odată zămislite, cuceririle științei nu mai pot fi revocate! 3.1.5. "Măștile" omului social Diana Șimonca-Oprița ARGUMENT Acest scenariu didactic este gândit ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
noastră asupra lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini orologiul, mași-na cu aburi și ne punem întrebări privind modul de funcționare a mașinii. Mod de funcționare înseamnă repetiție; ne limităm, deci, la concepția
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
splendide și lucrează cu prisma; lojile masonice, care sînt loje operative de masoni din corpul londonez, îi cer să devină conducătorul lor. La vremea respectivă, Désaguliers vindea conferințe experimentale aristocrației londoneze. Oamenii plăteau ca să vadă o demonstrație cu prisma lui Newton. Désaguliers a reunit lojele operative din Londra și a avut ideea genială de a face loje în care totul să fie axat pe științele experimentale. Cum era foarte ingenios, a distribuit grade și a pus la punct un oarecare ezoterism
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
printr-o atitudine arbitrară de către puterea politică. Voi expune câteva considerente, de ordin istoric, în privința raportului egalitate-libertate: 1) ideea egalității în gândirea modernă s-a impus dinspre fizică și matematică spre disciplinele socio-umane moderne. A fost nevoie ca Galileo și Newton, și mulți alții, să gândească un întreg câmp al raporturilor egale în fizică și în matematică pentru ca "științele omului" să le ia în considerare, începând cu secolul al XVIII-lea; 2) libertatea are o relație de gradul al doilea cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bazează pe legități ale hidrodinamicii și hidrostaticii, grefate pe caracteristicile anatomo-fiziologice ale înotătorilor. Studiile dezvoltă teorii ale plutirii pe baza principiului lui Arhimede, iar 18 alunecarea și propulsia la înot pe baza Legii a III-a a dinamicii a lui Newton care spune: „dacă un punct material acționează asupra altuia cu o forță egală și de sens opus”- cu alte cuvinte, acțiunile reciproce dintre două corpuri sunt egale și de sens contrar, în cazul nostru, propulsia prin rezistență. Specialiști cum ar
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
simultan (Marx). Selecției naturale dintr-un domeniu i-ar corespunde lupta de clasă în celălalt. Se știe că darwinismul a profitat de ideile malthusiene din sfera socialului și că "atracția pulsională" a fourieriștilor beneficiase la rândul ei de observațiile lui Newton asupra legilor naturale. Domeniile se interferează, dialogul reduce vechile distanțe și aprehensiuni. Succesele medicinei în secolul XIX i-au sporit considerabil puterea simbolică, asigurându-i chiar o funcție legitimizantă în raport cu factorul politic. În Grecia veche, membrii cetății luau parte nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Societatea noastră a avut și are modele, personalități care și-au folosit acest potențial. Au știut să și-l descătușeze și să-l exploateze la maxim. Vorbim aici de un Mozart, de un Einstein, de un Freud, Shakespeare sau un Newton. Dar câți „mozarți” sau câți „einsteini” nu s-au pierdut de-a lungul timpului pentru că nimeni nu i-a descoperit, iar talentul lor imens nu a fost cultivat și nu a fost șlefuit până la dimensiunea acestor „giganți intelectuali” pe care
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2927]
-
și gîndirea logică, recunoscută de Descartes ca unică sursă a certitudinii, nu ar fi decît o amăgire. Astfel, de exemplu, noaptea urmează zilei, dar ziua nu este cauza nopții. Cauza este dispariția soarelui. Care este atunci cauza mișcărilor aștrilor? Înainte de Newton, singurul răspuns posibil era referirea la un Dumnezeu, eliminat însă de cugetare. Se pune deci din nou problema de a ști dacă Dumnezeu este un personaj real și intențional sau un simbol al misterului. Neputînd să se mai refere la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
luminii. Fizica ale cărei principii metodice au creat și dirijat cercetarea științifică din toate celelalte domenii a început să devină știință tocmai datorită observării fenomenelor cosmice (Copernic). Prin explicarea intuitivă a acestor fenomene a fost creată imaginea științifică a universului (Newton) și din nou ca urmare a studierii mai intense a luminii a trebuit să sufere modificări imaginea aceasta, iar fizica, refugiindu-se atît în intuiția revelatoare, cît și în observarea exactă, a elaborat concepții unificatoare asupra universului (teoria relativității) și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mijloace. "Cercetarea, explorarea infinitului marc și a infinitului mic contribuie la gloria lui Dumnezeu, care se reflectă în fiecare element din univers" (G. Galilei). Se pun astfel bazele unei gnoze științifice, un nou mit, un "mit conform". Savanți celebri precum Newton, Pascal sau Driesch au trecut de la preștiință la gnoză de la adevăr la Adevăr, pentru a așeza fundamentele științei adevărate. Vechea știință, materialismul, evoluționismul vede lumea pe dos, rămînînd la suprafața lucrurilor și la o înțelegere reducționistă a ființelor, ea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o grotteschi / come le sculture nane / che stanno agli angoli e nei portali / delle chiese romaniche. Bibliografie Opere de Giacomo Leopardi Cânți, edizione critică di Emilio Peruzzi con riproduzioni degli autografi, Rizzoli, Milano, 1981. Cânți, a cură di Lucio Felici, Newton & Compton, Romă, 2004. Cânți, con introduzione e commento di Mario Fubini, Loescher, Torino, 1969. Cânți: Paralipomeni, poesie varie, traduzioni poetiche e verși puerili, a cură di Carlo Muscetta e Giuseppe Savoca, Einaudi, Torino, 1968. Canzoni, Sull'Italia, Sul Monumento di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ÎI, Sansoni, Firenze, 1969. Zibaldone di pensieri, i dizionari în cd-rom, edizione critică di Fiorenza Ceragioli e Monica Ballerini, Zanichelli, Bologna, 2006. Zibaldone, edizione commentata, con revisione del testo critico e a cură di Rolando Damiani, Mondadori, Milano, 1997. Zibaldone, Newton & Compton, Romă, 2001. Opere de Salvatore Quasimodo Acque e terre, Edizioni di Solăria, Firenze, 1930. A colpo omicida e altri scritti, Mondadori, Milano, 1977. A Sibilla, Rizzoli, Milano, 1983. Bacia la soglia della tua casă, Franco Schittino, Siracusa, 1981. Carteggio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leopardiani, vol. 4, Centro Nazionale di Studi Leopardiani, Recanati, 1970, p. 223. Con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (A Silvia, vv. 61-63). Poeziile citate aparțin volumelor Giacomo Leopardi Cânți, îngrijit de Lucio Felici, Newton & Compton, Romă, 2004 și Cânți, ediție critică de Emilio Peruzzi, cu reproduceri ale manuscriselor, Rizzoli, Milano, 1981. 48 Attilio Momigliano, La poesia di Gozzano în Ultimi e Terzi, Florența 1952; Francesco di Carlo, Leopardi tra '800 e '900: fortuna critică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
molteplicità delle idee resta e și sente tutto îl diletto della metaforă; massime s'ell'è ardita cioè se non è presă sì da vicino che le idee, benché diverse, par quasi și confondano insieme în Giacomo Leopardi, Zibaldone, 2469, Newton & Compton, Romă, 2001. 169 È qui che possiamo senz'altro accennare al contatto di Leopardi con la esperienza più viva della nuova poesia: îl sistema dell'immaginazione è un sistema fondato sull'analogia, înțesa l'analogia come regola che determina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sempiterni calli? (Canto di un pastore errante dell'Asia). 291 Giacomo Leopardi, Tutte le opere, îngrijit de Francesco Floră, vol. I, Mondadori, Milano, 1949, p. XXX sqq. Afirmațiile lui Francesco Floră și în Giacomo Leopardi, Cânți, îngrijit de Lucio Felici, Newton & Compton, Romă, 2004, p. 98. 292 La mattutina pioggia, allor che l'ale / Battendo esulta nella chiusa stanza / La gallinella, ed al balcon s'affaccia / L'abitator de' câmpi, e îl Sol che nasce / I suoi tremuli răi fra le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
529 Harold Bloom, op. cît., p. 75. 530 Theodor Wolpers, Motif and Theme aș Structural Content Units în Werner Sollors, op. cît., pp. 85-86. 531 Antonio Prete, op. cît., p. 28. 532 Giacomo Leopardi, Cânți, a cură di Lucio Felici, Newton & Compton, Romă 2004. 533 Salvatore Quasimodo, Tutte le poesie, a cură di Gilberto Finzi, con uno scritto di Elio Vittorini, Mondadori, Milano, 1995. -----------------------------------------------------------------------6 1 LEOPARDI ÎN SECOLUL XX 334 Introducere Impactul operei lui Giacomo Leopardi ... Leopardi și Quasimodo Antichitatea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]