2,792 matches
-
që mugullon në sytë ngjyrëkaprolli ku e dij se zjarri i dashurisë vezullon și diell i ndritur fanitesh nga rroja e shtatë engjëjve që gjumin ta kanë veguar në natën e yjeve të qiellit nga çerdhja e të ciliva u nișe të më japish një puthje dhuratë kurse vesa e buzëve tua ësht’mjaltë që na bashkon e na pëlqen janë gishtërinj përkëdheljeje në kohën e ditës që i hesht: sekondat që tani po duken 9 umbre de vis privesc în
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
cam nedumerit? - Ehaa, cherdi, cherdi, da așaaaa, măi pi sări, da’ nu cherdi gologani că șeia, el ni joacî pi noi, si daci o cherdut, achitam noi și banii rămân în cași!! Nuuuu, că-i șâret di nu și poati, niși nu-ț vini-a credi când îl vez’ așa mititeluț, ghetu di el! Am simțit pe sub masă piciorul nervos al soției și mi-am dat seama că e timpul să ne vedem în continuare de drum. Mulțumim frumos, plătim totul
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > METAFIZICA SUFERINȚEI Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pentru cei ce simt suferință celor din Nișă,Turcia și pretutindeni... Ți-am scris poezia asta simplă, Simțeam că ai nevoie de o clipă Să-ți odihnești sufletul răvășit fugind din lumea În care mor nevinovați de aiurea. Tu poți alege să-ți oferi din extazul luminii Ce
METAFIZICA SUFERINȚEI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367509_a_368838]
-
acest loc a fost casa și atelierul de tâmplărie a lui Iosif-bărbatul lui Maria. În sec.al V-lea , a fost construită o biserică bizantină. Pe acelaș loc s-a construit un bazin de botez. ,,Familia sfântă''-aflată într-o nișă a zidului reprezintă pe Iosif,Maria și Isus copilul. Vizitatorii amatori de documente arheologice ale vechiului Nazaret, au posibilitatea de a vedea urme de case, o stradă precum și diverse obiecte. La Natzeret se poate vizita o biserică mică clădită pe
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
cât se poate de strâns și nu vede în români indivizi, ci personae. Este greu de clasificat în categorii (și registre ori compartimente) culturale omul și fenomenul Dan Puric. Și aceasta deoarece Cultura nu mai există decât sub formă de “nișe”; tranșee obturate, ce nu comunică nici între ele, nici cu oamenii, deveniți “ținte” (“targets”). Iar formele de cultură sunt “produse”, întocmai ca telefoanele mobile și pasta de dinții (ori detergenții și înnălbitoarele de rufe). Dan Puric sfidează (ignoră și contestă
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
noastre, și, întocmai ca Biserica, potrivit învățăturii Sale, nu parcelează (nu fragmentează nici fărâmițează) întregul, ci și-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier ori un mare dramaturg nu scrie pentru “ținte”, “nișe”, ci trimite în lume cărți, nu “produse”. De aceea, Dan Puric are curajul susținerii discursului ontologic. Rapsod și propovăduitor ori propagator al bucuriei, intelectual ce se poate adresa unui mare număr de oameni, actor care adaugă ingrediențele vocației în mesaj
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
și P.S. Părinte Sebastian Ilfoveanul - Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu un impunător sobor de preoți și diaconi. Terenul din jurul bisericii este împrejmuit cu un gard din lemn de brad, o Troița - executată de către sculptorul Ștefan Obreja, construcție (lumânărar) cu nișe pentru ars lumânări din cărămidă, acoperită cu sita, pergale din lemn de brad lăcuit și cu pictură în frescă, cu băncuțe, iar în curte se află o fântână din piatră. La nord de biserică se intenționează construirea unui obiectiv social
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
în 1729. Aceasta a fost sfințită în anul 1766 de către Episcopul Biord, episcop al eparhiei de Annecy. Biserica este o bijuterie, un amestec de baroc și neoclasic. Barocul se regăsește în detaliile caracteristice ale stilului: fațada portalului întreruptă pentru înserarea nișei cu statuia Fecioarei. Un alt simbol al barocului, bolta care protejează intrarea principală, este pe deplin vopsită ... Construită cu sprijinul financiar al expatriaților, vânzătorilor și enoriașilor, aceasta reflectă perfect credința și fervoarea religioasă a unei comunităti, la început de secol
BISERICA ST. NICOLAS DE VEROCE DIN SAINT-GERVAIS de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348122_a_349451]
-
Michelangelo, Rafael, Bernini, Cellini... Toți au muncit sute de ani, iar rezultatele se găsesc peste tot. Oriunde te întorci vezi o statuie, și nu e vorba doar de palate sau biserici, ci într-o piață, la o fântână, într-o nișă de pe fațada unei case obișnuite... E adevărat, mai contribuie ceva - o rețea impresionantă de autostrăzi. Expresia “Toate drumurile duc la Roma”, apărută în antichitate, este cât se poate de valabilă și astăzi. Și, amintindu-mi cât de bolnavă de vărsat
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
și fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul miner Valentin Rus, ne-a însoțit în cei câțiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum, dar pe vremea aceia luminate doar de niște opaițe slabe ce aveau nișe speciale în pereții minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea două translatoare din Cluj și m-a impresionat prin seriozitatea cu care ascultau și prin întrebările puse. Erau inteligente și rafinate în același timp. După vizitarea galeriilor am
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
cei dragi Și-a adus deodat-aminte că în dulăpiorul ei În trăistuța colorată are strânși niscaiva lei. A tot numărat bănuții, dar aceeași socoteală I-a ieșit la adunare. Na și ce mare scofala? S-a-mbrăcat în mare grabă și prin nișă din portița A fugit tiptil, pe-ascuns, înspre fosta grădiniță. Era drumul ce ducea la aceeasi farmacie Unde mama cumpăra zilnic câte-o doctorie. A intrat vârtej pe ușă așteptând preț de o clipă, Dar văzând că farmacistul o privește
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
de incintă ale mănăstirii, pe latura dinspre vest, bisericuța-bolniță cu hramul Schimbarea la Față păstrată până astăzi. Biserica este un edificiu de dimensiuni reduse, destinat monahilor bolnavi și comemorării celor defuncți. Planul extrem de simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
de Biserici imediat după Apostoli. Vizitând Rouen un oraș primitor veți întâlni locuri în care s-a scris istorie. Catedrala, Vieux Marché, locul unde Jeanne d'Arc a fost arsă pe rug sărutând crucifixul. Statuia ei se afla într-o nișă exterioară a noii biserici. În catedrala din Dieppe se afla locul unde există o placă de reabilitare a memoriei lui Richard Simon. Richard Simon, cel care a cercetat,examinând filologic și istoric Sfânta Scriptură cel care să ne amintim, pentru
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
lipise de spatele arcuit în timp ce își dezvelea trupul tânăr, perfect pentru o reclamă. Se săpunea cu gelul Dianei preparat cu miere și migdale, mirosind din când în când în palme aromele sticluțelor înșirate ordonat pe raftul de sticlă montat în nișa bine luminată cu spoturi, după care arunca pumni de apă pe trupul bine lucrat, pentru a clăti spuma parfumată. Diana făcu rapid câțiva pași în față și o apucă de păr. - Ieși. Afară. Din. Casa. Mea. Femeia începu să țipe
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
materne. Și am dat aici doar trei nume de specialiști, după care și-ar linge degetele cele mai vestite Universități din lume. V-ați întrebat de ce intelectualii noștri din exil se specializează tocmai pe literatura comparată? În fond, e o nișă de cercetare greoaie și migăloasă. Nu cumva tocmai pentru că nouă nu ne e greu să facem ceea ce altora li se pare aproape imposibil: să citim, să vorbim, să judecăm și să ne articulăm în mai multe limbi deodată? Ar mai
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
a modului în care intelectualitatea românească s-a raportat la această problemă. În doar câteva pagini, Mircea Vulcănescu reușește să pună ordine într-o chestiune deosebit de complexă și aparent haotică. Folosind o reprezentare „arhitectonică” simplă și elegantă, el pune în nișa cea mai potrivită pe principalii exponenți ai culturii românești interbelice. Judecata este fără cusur și își păstrează valabilitatea deplină și astăzi. Se arată, pe bună dreptate, că problema „noii spiritualități” a fost identificată la începuturile ei, în anii 1925-1929, cu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
acesteia. Reamintim vorbele lui Mircea Vulcănescu: „identitatea de generație nu implică o identitate de poziție spirituală”, iar exemplul cel mai bun este dat de propria sa generație culturală din perioada interbelică. Este acesta un lucru rău? Credem că nu. Parcurgând „nișele” culturale stabilite de Mircea Vulcănescu, identificăm în ele colegi, prieteni ai acestuia, care, cu toate divergențele de opinie, au slujit, cu toții, cultura românească. Important era spiritul creativ și dorința de a realiza lucruri cu adevărat importante. Cu atât mai mult
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
de reînviere a identității naționale. Erau apoi «sportivii», fie că erau bicicliști sau pietoni, aleseseră să vină în piață îmbrăcați lejer. Una peste alta, grupul de la Universitate și mai târziu cei douăzeci de mii de oameni nu formau deloc o nișă, ci mai degrabă un eșantion reprezentativ pentru clasa de mijloc. Și atunci mi-a venit confirmarea imensei manipulări de presă. Am citit câteva articole, pe câteva situri de știri sau variante online ale unor ziare care au catadicsit să «reflecteze
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345661_a_346990]
-
deci să-i facă atenți la protest. În România percepția generală asupra hipsterilor este că ei sunt niște indivizi superficiali și ciudați, cu gusturi din afara zonei mainstream, preocupați exclusiv de vestimentație (pentru o definiție mai completă urmați link-ul). O nișă care nu împarte compatibilități cu restul țării. Dacă revoluția e a hipsterilor, e, prin urmare, neimportantă, și noi, presa care vrem să spunem ceva despre protest, ca să nu pară că suntem vânduți de tot, putem s-o facem liniștiți și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345661_a_346990]
-
juriști respective, fiind informat cu privire la tot se se întâmplă în celelalte sisteme de drept european. Mi-ar place să deschid într-o bună zi, birouri de consultanță în acele țări. Cine știe, daca as găsi un partener potrivit și o nișă specială în consultanță - de exemplu, dreptul succesoral internațional - mi-aș dori să fac un prim pas în afara Germaniei, cu birouri pe piața internațională de consultanță. Ce le-ați recomandă absolvenților de drept care intenționează să înceapă o carieră în domeniul dreptului
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
așa e legea firii sterpe, să dai din mâini și din coate, Petre, să te adaptezi și, când nu-s ochi negri (oci ciornie), săruți și blue eyses, în scop de prăsilă, iar cine nare intelectuali, adică specialiști patrioți de nișă, populează aparatul de stat privatizat cu diplomectuali și nechezoli, de unde și ipoteza de Nobel economic că nu Corupția generează la noi genocidul statistic, ci Incompetența, deci Inversiunea Valorilor! De aceea, putem concluziona că postromânismul este postmodernismul românesc ajuns în faza
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de la filantropi, nici o obligație însă față de gloată, noi suntem „copii găsiți“ euroatlantici curați, voi, păcătoșilor, sunteți români împuțiți, puturoși, îngălați spiritual, Dinicu Golescu și Nicolae Bălcescu erau boieri romantici „duși“, noi suntem meseriași realiști pragmatici, ne facem treaba corect în nișă, NOI NU MAI VREM SĂ FIM INTELECTUALI FRAIERI, noi nu discutăm cu opinca, ci doar formăm pe formatorii opincarilor, și aceasta numai bine plătiți! Fiindcă în infernul de aici nu mai e loc pentru tinerețe și idealism. Neamul Românesc a
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
multe tipuri sociopoetice de ambiguitate aduc unora avantajul că diferența dintre intelectual și nechezol e adesea insesizabilă pentru postănac, tonomat și cocalar, fiindcă ea nu se manifestă mai niciodată la competențe, ci doar la respectarea neabătută a codului deontologic de nișă (bârlog, bordei), la patriotism, care constă civic în a consilia pe guvern să aibă milă de populație. Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor! De fapt, orice intelectual sau diplomectual fără iubire necondiționată față de amărâți și de vatră, dar
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
trebui să fie și ciclist, și voluntar, și cetățean civic. Cărturarul, în concluzie, precum Microeintelectualul fără vizibilitate, nu se judecă, n-ai ce! Din moment ce nu se implică. Decât să-i reproșezi parazitismul unui discurs despre nimic în debara sau în nișă. Dar Intelectualul trebuie certat! Măcar pentru că statutul său și-l atribuie toți. Chiar și funcționarii se declară intelectuali! Iar când norodul, apărându-se de lipitori și șerpi, își însușește pătimaș lozinca Moarte intelectualilor!, să nu ne facem vreo iluzie, El
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
lotul variabil de megaintelectuali are, spre deosebire de nechezoli, tot atâta influență asupra oamenilor de stat și filantropilor ca și celelalte vipuri. Swift le-a vorbit primul comesenilor săi de micro- și megaintelectuali, iar Voltaire de shogunul Micromegas. Așa că, odată recunoscut în nișa ta ca specialist generalist, nu atât pe căi critice, cât autopublicitar civic, că nu există infrastructură critică decât de circuit închis, între evaluatori autorizați, accesul maxim la publicitate, deci la dominanță, ți-l asiguri real numai după ce ascensional faci ca
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]