1,813 matches
-
culturale și modernizarea literaturii pe principiul sincronismului. Aceasta Înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor menite să confere noutate și modernitate fenomenului literar. Termenul de „sincronism” provine din franceză; la randu-i, vine din grecescul „syn” (Împreuna) și „cronos”, definind noțional proprietatea unor fenomene de a se produce și manifesta simultan. La baza sincronismului lovinescian stă teoria mutației valorilor estetice; odată cu trecerea timpului, valorile estetice sunt supuse unor mutații necesare, unei anumite perisabilități a trăirilor exprimate. Operele trecutului iși pierd valoarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestea, activitățile de adaptare socială sunt deficitare, ca urmare a imposibilității recepționării stimulenților verbali veniți din mediul ambiant. În cadrul jocurilor, copiilor surzi li se dezvoltă și li se activează vocabularul, învață să facă unele generalizări care duc la precizarea conținutului noțional, li se dezvoltă formele de analiză și sinteză verbală, crește potențialul intelectual al elevilor. Majoritatea jocurilor didactice programate pentru primele clase urmăresc îmbogățirea vocabularului în strânsă legătură cu extinderea sferei cognitive. Jocurile cu imagini solicită reprezentările copiilor, experiența lor de
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct); * cuvinte-substitut cele care transmit în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masculin, numărul singular, cazul genitiv; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă, alături de adverbul mai, a gradului de comparație superlativ relativ de superioritate (cea mai frumoasă). III.2.3. Adjectivul se definește 94, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale care exprimă însușiri ale unor elemente (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni, nume de stări etc.); morfologic, prezintă categoriile gramaticale de gen, număr și caz preluate de la substantivul determinat și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel, în pofida alor săi.; * complement circumstanțial condițional: În locul lor, ar fi procedat diferit. etc. III.2.5. Numeralul se definește 104, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în vederea primului. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial condițional: În locul celor doi, ei ar fi știut răspunsul corect. (numeral cu valoare substantivală) etc. III.2.6. Verbul se definește 107, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor gramaticale, vezi supra). III.2.7. Adverbul se definește 114, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale care exprimă o caracteristică a unei acțiuni, stări sau însușiri, cărora li se adaugă acele cuvinte care transmit doar informație logică, informație stilistică sau informație gramaticală; morfologic, eterogenitatea acestei clase este dată de faptul că o parte dintre componentele ei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel al exprimării eliptice; în plus, dacă secvențele menținute într-o expresie eliptică înglobau, înainte de omitere, sensul secvenței eliminate, cuvântul reținut dintr-o sintagmă condensată nu includea, înainte de condensare, și înțelesul elementului omis; termenii complecși condensați își transferă, așadar, conținutul noțional unic asupra rezultatului condensării, în timp ce elipsa implică omisiunea unor elemente subînțelese, nu transferul de sens asupra altor elemente. Termenul elipsă "absență, omisiune" folosit pentru fenomenul condensării nu exprimă decât latura formală a procesului, nu și pe aceea semantică. De aceea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbă. Ajungem astfel la concluzia că absorbție nu desemnează, în lingvistică, un singur fenomen, ci are un sens general, de "încorporare, înghițire, anexare, încadrare (a oricărui element, de la orice nivel al limbii)". Întrucât, cum se vede, sfera sa de cuprindere noțională este aproape la fel de largă ca și aceea a elipsei, nici absorbție nu ni se pare a fi termenul cel mai potrivit pentru a numi fenomenul pe care îl studiem. I. 3. Accepții ale termenilor trunchiere și abreviere Există pericolul ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
faptul că prima implică detașarea unui cuvânt cu sens lexical deplin și că cel puțin unul dintre constituenții termenului de bază, fie cel menținut, fie cel omis, sau atât unul, cât și celălalt, reprezintă o unitate lexicală, deci cu conținut noțional, identificată ca atare de către creatorul scurtării. Cu toate acestea, unii autori dau exemple de condensare pentru a ilustra alte procedee de scurtare lexicală, incluzându-le fie în rândul trunchierilor, fie printre abrevieri. De pildă, OQLF, sub Banque de Dépannage Linguistique
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
abrevieri. De pildă, OQLF, sub Banque de Dépannage Linguistique, include printre cazurile de trunchiere (s.v. troncation), alături de fr. bac < bac[calauréat], diapo < diapo[sitif], manif < manif[estation], prof < prof[esseur] etc., și cuvinte create prin omiterea unei secvențe cu conținut noțional, cum sunt auto < auto[mobile], bus < [auto]bus, kilo < kilo[gramme], taxi < taxi[mètre]. Confuzia este totală atunci când aceeași sursă califică formații de tipul menționat, cum sunt bus (< [auto]bus) și télé (< télé[vision]), drept abrevieri prin afereză, respectiv prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ales compusele și grupurile sintactice străine nu pot fi analizate de către vorbitorii limbii care le împrumută decât dacă aceștia cunosc bine limba respectivă, deci învelișul lor sonor poate fi redus fără a fi supus pericolului de a-și pierde conținutul noțional. Dacă sunt adevărate definițiile potrivit cărora cuvântul este o "unitate lexicală alcătuită dintr-un complex sonor și un sens (sau un complex de sensuri), susceptibilă de o întrebuințare gramaticală" (Dobridor, s.v. cuvânt)38, o "unitate de bază a vocabularului, care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se scurtează prin eliminarea unuia sau unora dintre elementele sale componente și reținerea unui singur constituent, care se lexicalizează cu sensul întregului compus sau al întregii sintagme. Secvența menținută și cea omisă din termenul compus sau sintagmatic sunt fie cuvinte noționale autosuficiente (cel omis putând fi însoțit de cuvinte ajutătoare sau mărci gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lor este exprimarea mai concisă a aceleiași noțiuni pe care o conține termenul complex de bază, din care nu sunt însă omise elemente superflue sau subînțelese, ci, în multe cazuri, chiar elemente esențiale, purtătoare ale componentei semantice principale a conținutului noțional al sintagmei sau compusului. Constatarea că elementul reținut este cel mai specific din punct de vedere semantic (v. Wooldridge, p. 6) se referă, desigur, doar la tipurile de condensare în care este eliminat determinatul, dar nu contrazice aserțiunea noastră, în măsura în care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dobândit un sens nou, substantival, în urma transferului de sens; chestiunea de fond este însă că acest sens "nou" nu are o legătură genetică, etimologică nemijlocită cu sensul "vechi" al adjectivului, nu provine din înțelesul propriu al acestuia, ci reproduce conținutul noțional al sintagmei cremă înghețată. Acest lucru înseamnă că substantivul înghețată nu este un descendent al adjectivului; în afară de un corp fonetic identic, ele nu au, nici diacronic, nici sincronic, aproape nimic în comun, deoarece nu decurg unul din celălalt și nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintre mecanismele schimbărilor de sens; oricum, unul dintre mecanismele secundare, nespecifice și rar aplicate. O astfel de poziție poate fi considerată justificată în condițiile în care dicționarele prezintă și descriu cuvintele pornind de la configurația lor formală, nu de la conținutul lor noțional, iar distingerea cuvintelor polisemantice de omonime se bazează, până una-alta, mai mult pe originea diferită a acestora din urmă și în mult mai mică măsură pe prezența sau absența trăsăturilor semantice comune. Continuarea examinării pe baze diacronice, aplicate atât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compuse eliptice "se poate subînțelege un raport de subordonare atributivă de tip prepozițional sau genitival" (FCLR I, p. 39) sau un raport de coordonare (tace-face), dar ele nu pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele menținute, ci unelte sau mărci gramaticale (rom. câine [ca un] lup, mazăre [de] siloz, Ocna [de pe] Mureș sau Ocna Mureș[ului], Șiclodul [din sau de pe] Coastă, tren [ca un] fulger, tace
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și tensiune oculară, dar în limbajul neprofesional are ca referent numai noțiunea de tensiune arterială, sintagmă care, de aceea, poate fi și este redusă adesea la tensiune. Este însă adevărat că există și numeroase exemple de adjective cu o sferă noțională foarte largă, care pot fi utilizate în contexte sintactico-semantice variate, inclusiv abstracte, deci în diverse sintagme stabile sau libere, și care se pot substantiva prin condensare cu un înțeles concret și îngust; ele sunt detașate din grupurile cel mai mult
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Grupurile adjectivale stabile se condensează cu dificultate, deoarece procedeul poate conduce la ambiguități, adjectivele propriu-zise având, în general, un conținut semantic mai strâmt și mai exact decât substantivele și verbele; în plus, modificatorii lor aduc precizări care restrâng drastic sfera noțională și creează o dependență intrasintagmatică a cărei eliminare este greu de suportat. De aceea, exemplele rezultate prin condensare provin mai ales din adjective cu sens verbal (participial). Odată izolat de restul sintagmei în care este centru, adjectivul se poate substantiva
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fi constituit dintr-un singur termen, care însă nu este nou format, ci dobândește doar un plus de expresivitate), iar elementele omise pot avea funcții sintactice de orice fel și pot aparține oricăror părți de vorbire, inclusiv celor fără conținut noțional. Capitolul VIII CIRCUMSTANȚELE CONDENSĂRII După cum reiese din afirmațiile explicite anterioare și din exemplele date până acum, condensarea lexico-semantică poate avea loc în trei circumstanțe distincte: a) fie ca evoluție internă, petrecută pe terenul unei limbi oarecare, situație în care un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
New Words. 65 Chiar și FCLR I, p. VIII, include condensarea, cel puțin pe aceea a compuselor tematice, în rândul trunchierilor: "Delimitarea între derivarea regresivă și trunchiere, clară atunci când avem a face cu distincția între elemente cu și fără valoare noțională (reducerea la un afix: Uțu, Ica, la unul din termenii compusului: tele pentru televiziune sau la alte fragmente insuficient de semnificative: circă, tușă, Cica e trunchiere)". 66 Vezi Ariton Vraciu, Lingvistică generală și comparată, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
viața și îi conferă în același timp valoare, interpretându-i traiectoria încifrată pornind chiar de la determinațiile ei (într-un teritoriu "fragil" al cărui principal dușman este tocmai proiectivitatea de tip negativ, neriguros -, cea mai nocivă formă a unei artificiale alipiri noționale și reprezentaționale). Aici, procedeul sintetic este cel mai eficient baraj împotriva expresiilor infinit-subtile ale ignoranței tocmai întrucât operează în proximitatea strictă (deși progresivă) a realității interioare (regiune și așa ispititoare prin caracterul ei schimbător). Stereotipul formal al unificării este astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
exigente) adevăruri dezbrăcate de expresie tradițional-teoretică, adică reluând în limbaj pragmatic esențialul conținut în aserțiuni ale unei discursivități riguroase. Devenirea inteligibilă este un concept compus care primește accentul diacronic în elementul caracterizant al praxisului și care orientează astfel dubla contribuție noțională în interpretarea unei deserviri semantice ce oglindește fidel realitatea. Componenta intelectuală este pusă în slujba dimensiunii evolutive până la fixarea acesteia din urmă în concepte caracteristice, a căror specificitate temporală degajă structuri tipice de spiritualitate. Asemenea categorii funcționează similar existențialelor lui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]