1,113 matches
-
ne imaginăm ca o astfel de teologie să fi fost elaborată în timp ce Israel trăia în țara sa, condus de regii săi și oferind cult Dumnezeului său în templul din Ierusalim sau în alte sanctuare. Capitolul 5 Cucerirea țării, sedentarizarea păstorilor nomazi, răscoală țărănească sau evoluție socială? I. Cartea lui Iosue și arheologia Cartea lui Iosue descrie cu abundență de detalii două mari bătălii pentru cucerirea țării făgăduite: asediul cetății Ierihon (Ios 6) și bătălia împotriva cetății Ai (Ios 7-8). Restul cuceririi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
orientare teologică mai accentuată, reproduce mai mult sau mai puțin aceleași elemente. c) Studiul cel mai recent aparținând germanului R. Albertz (1992) pornește și el de la « Elementele nucleelor familiare celor mai antice („religia patriarhilor”)», trecând imediat la „Forma de viață nomadă”; dezbate apoi „Religia nucleului celui mai mare (grupul exodului)”, cu Yhwh ca Dumnezeul eliberării, religia nucleului constituit din liga tribală, pietatea familială, pentru ca în final să studieze epoca monarhică. d) Privind cu atenție, observăm că toate aceste tentative au ca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
obiceiurile antice specifice nomazilor, în contextul așa-numitelor „rituri de trecere”, ca de exemplu dinspre pustiu spre pământul cultivat și invers. Această teză este respinsă de faptul că, contrar opiniilor curente, izvoarele nu descriu niciodată Israelul preistoric ca un grup nomad, ci întotdeauna ca migrator (Soggin 1997, Partea II, Introd.; trebuie subliniat că nomazii și migratorii nu sunt două categorii identice!); în plus, riturile de acest fel sunt atestate și la popoarele sedentare. Va fi mai simplu și în același timp
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
culoare gri închis, fără gust. Deseori a fost identificată cu pâinea nomazilor, o turtă frământată din diferite cereale, nedospită, coaptă pe cenușă sau pe o planșă metalică. În contextul civilizației agricole cananeene nu era un produs obișnuit ca în mediul nomad sau seminomad, ci era pregătită și consumată ca excepție, ceea ce dădea zilelor respective un caracter extraordinar. Țăranul care trăia în stabilitas loci nu mânca în mod normal azime, decât în situații excepționale, iar această sărbătoare se referă la una dintre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vârstă și geografie, potrivit tempera mentului, istoriei, eredității, mediului, tuturor celor care-ți compun firea și-ți determină destinul. N-o să fac tocmai cititorilor Dilemei teoria chibritului privind deosebirile dintre semințiile de păstori și cele de navigatori, dintre sedentari și nomazi, dintre Nord și Sud, firile de munte față de cele de câmpie ori deșert. Dintre cultivatorii de cereale și crescătorii de vite. Sau dintre băutorii de bere și cei de vin față de dăruiții tăriilor alcoolice. Cât pot fi de atrași podgoreanul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o strămutase de la doică abia când era de sase ani. O ținea acum o precupeață. Lică nu putea s-o ia cu el. Nu știa niciodată bine unde se culcă si unde mănâncă. Cu începere de la precupeață, Sia cunoscuse viața nomadă: strămutată din gazdă în gazdă, după împrejurări, sau încredințată numeroaselor prietene ale lui Lică, când Trubadurul nu mai avea bani. Acele prietene admirau o dată mai mult pe Lică în formă de tată. îl găseau și mai drăguț pe ștrengarul tânăr
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
soluții, la coana Veta. Iar "provizoratul" s-a prelungit pe toată durata studenției. 2. O poveste sumeriană veche de mii de ani, scrijelită pe o argilă arsă ― prima mărturie despre sentimentele unui om ― ne lămurește cum a ajuns un păstor nomad să se fixeze într-un loc: îndrăgostindu-se. Deși fiecare loc pe unde am trecut a lăsat urme în psihologia mea, eu m-aș putea socoti și azi un "nomad". Ideea că sunt un intelectual venit de la țară nu mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
43,10-11; 45,14). Această poziție „de mijloc”, acceptată de mulți cercetători, cu siguranță, nu este unica. Pe de o parte, rămân, de altfel, unii susținători ai ipotezei tradiționale care admite existența unui fel de monoteism originar yahwist de tip nomad, ce îl venera doar pe Yhwh, fiind în conflict cu zeii altor popoare (de exemplu, Lemaire, 2005, care neagă existența zeiței Așera alături de Yhwh); la extremitatea opusă sunt cei care susțin că, în epoca exilică, religia lui Israel și Iuda
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
datării textelor biblice, fie din reanalizarea unor texte biblice inserate într-un context arheologic mai precis. Cât privește textele biblice, tendința actuală de a data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă, părând mai plauzibil ca el să fie atestarea unei inovații religioase dezvoltate după căderea monarhiei și a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Sciția, prin urmare de pe cea nordică, din Transilvania. Pe cât timp încă popoarele nu sunt constituite în state, limitele intre diversele ginți sunt de obicei acele naturale, mări și munți mai cu seamă, și aceasta cu atât mai mult la popoarele, nomade, precum se va vedea că erau Sciții. Odată ce Herodot ne arată că acest popor se întindea in Rusia meridională și Moldova de astăzi, de asemenea în regiunile de la gurile Dunării către Marea Neagră, nu avem nici un temei a ne opri la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica astfel de a fi distrași de la treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor nomad. Neavând nici orașe nici sate, nici zidiri și carele fiind singura lor locuință, transportând casa lor ori și unde le place, combătând toți cu arcul de călare, nenutrindu-se niciodată de productele plugului ci numai din turmele lor, cum să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-i ogoare. Nicio legătură nu pare a mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit: și cu toate aceste să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură din acel al nomazilor sciți și că poate in adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi. Am arătat mai sus cum Agatirșii locuiau in Transilvania. Fiind țara ocupată de ei muntoasă și plină de păduri, viața nomadă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nomazilor sciți și că poate in adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi. Am arătat mai sus cum Agatirșii locuiau in Transilvania. Fiind țara ocupată de ei muntoasă și plină de păduri, viața nomadă devenea mai grea și ei caută să se fi așezat, îndeletnicindu-se cu mai multe ocupațiuni a le vieții statornicite. Așa mai întâi, i-am aflat exploatând aurul, îndeletnicire care, fie că o puneau in lucrare culegând pulberea de aur
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare, ca marca districtului celui mai apusean a fostei Valachii, acel al Mehedinților
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai la ceremonii. (IV, 66, 70
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii geto-dace, pe care o vom vedea venind de la sud asupra Daciei, Agatirșii trebuiră să ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic care ne atinge
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
stăpânind coloniile grecești, Tomi și Odessos (Varna). Geții cucerind Dobrogea, din care respinseră pe Sciți, trecură în curând și pe malul nordic al Dunării și își întinseră domnia asupra câmpiei muntene. Geții erau anume pe atunci un popor pe jumătate nomad, căci Herodot spune îndeobște despre Traci că «ei privesc ca cea mai mare onoare a nu munci; a ara pământul este pentru ei tot ce poate fi mai înjositor și a trăi din pradă socot ei că este îndeletnicirea cea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nobilă» (V, 6). Asemenea idei însă trebuiau cu atât mai mult să fi fost împărtășite de «cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci.» Se vede deci că Geții, deși poate cunoșteau agricultura, o practicau puțin și trăiau ca popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale Sciților, aștepta liberă și fără stăpân lățirea puterii getice. Aceste împrejurări explică cum se face că, îndată după moartea lui Filip al II-lea, găsim centrul puterei Geților, nu mai mult ca până atunci, în sudul Dunării, ci la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu greul poporului lor pe malul nordic al Dunării, că ei începuseră a se deda aici la lucrarea pământului și chiar la construirea de orașe, deocamdată de lemn, precum face întotdeauna un popor în stadiul său de trecere de la viața nomadă la cea așezată. Murind Alexandru cel Mare, luptele ce urmară între generalii săi pentru împărțirea vastului său imperiu, înlesniră popoarelor tracice redobândirea neatârnării lor. În 301 ajungând competitorii la o împăcare, și lui Lizimac căzându-i ca parte Asia-mică și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un popor a cărui avuții de căpitenie sunt turmele de animale. Potrivit cu această stare a Geto-Dacilor în primele timpuri ale așezării lor la nordul Dunării găsim notați în scriitorii contemporani, care par a atribui acestui popor un trai cu desăvârșire nomad. Așa Columella, care scrie prin secolul întâi după Hristos un tratat asupra agriculturii, ne spune că «oarecare națiuni necunoscătoare de grâne, trăiesc din turme de oi, din care cauză cei mai mulți din nomazi și din Geți au fost numiți mâncători de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
animalelor. Am văzut pe Geți numiți mai sus mâncători de lapte. Ei posedau înainte de toate herghelii imense de cai, care probabil vor fi servit într-un timp mai vechi ca și Sciților la hrana animală, singura de care dispun popoarele nomade. După așezarea Geto-Dacilor, caii serveau pentru călărie. Boii erau întrebuințați pentru lucrarea câmpului și căraturi, probabil și carnea lor pentru hrană. Vacile pentru laptele lor din care știeau a extrage untul, prin urmare și smântăna și brânza. Oile erau de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
deci numai începuturi de dezvoltare. Într-o țară însă bogată precum era Dacia, aceste începuturi chiar trebuiau să pună pe popor într-o poziție materială destul de favorabilă, cauză pentru care și vedem în Dacia stâmpărându-se mai curând decât aiurea viața nomadă și alipindu-se omul de pământul roditor, precum cu multe veacuri înainte darnica vale a Nilului oprise pentru prima oară oardele vagaboande ale omenirii, împingându-le către pârghiile civilizației. 2. RELIGIA ȘI MORAVURILE Dacă temelia unui stat este traiul material
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ață și de noduri peste care călcau, în bazar, dimineața, credincioși și umale, pândari ai virtuților din Mohamadan, ucenici și bătrâne cu treabă. Beau ceai cu azerii, de îndată ce se încheia rugăciunea, și știau să numească felurile de țesătură: cu ițe nomade - purpurii ca rugina -, cu fire luxoase, Bidjar ori gilimuri aspre, din păr de cămilă. Când voiau să prețăluiască un covor fără preț, îl chemau pe Omar să-l calce. Avea tălpile lungi și scobite ca niște luntre ce călătoreau fără
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]