3,544 matches
-
formeze nucleul. Cînd mi le prezinți și mie pe restul fetelor? se arătase Roja peste măsură de nerăbdător imediat ce fu informat că în sfîrșit se coace ceva serios, că planul său dă roade. Te-ai pricopsit cît pentru zece vieți, norocosule, începu Roja să se felicite pe sine după prima întîlnire clandestină pe care o avuseseră toți patru. V-am spus eu fetelor, că merită să încercăm marea cu degetul, le întîmpină Angelina a doua zi cu un aer triumfător. Foarte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Îi pot vedea compasiunea din privire, compasiune pe care o detest mai mult ca orice. SÎnt dus cu ambu0000 Îmi fac griji pentru tinesalon doar cu niște tăieturi minore și pBruce. SÎnt nevoit; sîntem unul singur.spune că sîntem foarte norocoși că Supraviețuirea parazitului depindeca curu. Au făcut cevde existența neîntreruptă a gazdei.de-a face cu Dar ție nu-ți merge bine deloc prietene, În timp ce eu devin mai ambițios, căci mă bate gîndul să Mă multiplic și aduc În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fruntea cu puțină apă rece. A simțit nevoia să iasă În aerul jucăuș al primăverii, după o săptămână de stat oră de oră În preajma bătrânului cerșetor. Proviziile și banii s-au topit, și acum, este plin de Încredere În steaua norocoasă a cerșetorilor, care, cel puțin așa gândește Antoniu, este una și aceeași pentru toți. Atunci când Își pierde strălucirea, de vină este inconsecvența ființei umane și nu regeasca ei alcătuire. Kawabata are nevoie de Îngrijire și de hrană bună, și Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
privirea către ea. Coada groasă îi cobora acum printre sâni iar cele câteva șuvițe rebele care scăpaseră erau ascunse sever în spatele urechilor. Capul ei avea o formă minunată: da, categoric, Alexander nu trebuie să ajungă să o cunoască. — Sunt al naibii de norocos, am spus. — Adică ești al naibii de sigur, spuse Georgie. Păi, da, ești sigur, fir-ai să fii. — Liason dangereuse 1, am spus. Și totuși mințim, oarecum dintr-un sentiment de teamă. — Tu faci asta, răspunse Georgie. Dacă Antonia ar afla despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
primește decât dă. La fel ca doctorul Johnson, am pornit destul de devreme pe calea pe care doream să o urmez. Eram cu atât mai zelos în acest demers cu cât lumea mă considera, și chiar eu însumi mă consideram, extrem de norocos prin faptul că mă însurasem cu Antonia. Firește, nu-i dădusem lui Georgie o imagine corectă în ceea ce privește căsnicia mea. Care bărbat nu-și amăgește amanta în această privință? Viața mea alături de Antonia, în afara faptului că nu aveam copii, ceea ce reprezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și lemnul de trandafir, mahonul negru și auriul patinat, toate așezate pe un fundal de verde Bellini. Sorbeam din paharul aburit plin cu Martini aromat, pe care tocmai îl pregătisem pentru noi amândoi și cred că mă consideram cel mai norocos om din lume. În clipa aceea eram într-adevăr fericit, gustam o fericire leneșă și iresponsabilă, care nu avea să mai apară niciodată în viața mea cu aceeași încărcătură cu totul specială de inocență pervertită. Tocmai mă uitam la ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
lui, făcu un pas înapoi și o privi cu admirație de la o oarecare distanță. — Trebuie să plecăm, am spus. — Ascultă, Martin, spuse Palmer fără să dea drumul mâinii lui Georgie și întorcându-se spre mine, ești cu adevărat un om norocos! Nu, nu, mă văd nevoit să insist în virtutea drepturilor mele. Georgie, nici nu vreau să aud de plecare! Un sunet venit din spatele nostru ne-a făcut să ne întoarcem. Antonia își acoperise fața cu batista. Trase adânc aer în piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nebunilor, nici n-am ce ierta, am răspuns. M-am apropiat și am sărutat-o pe Georgie pe obrazul îmbujorat. Nu a fost ușor. Am simțit că tremură. I-am strâns mâna lui Alexander. — Ești un tip al dracului de norocos! am spus. — Știu, zise el umil și aruncă o privire scurtă spre Georgie. Apoi adăugă: Viața e plină de neprevăzut. Dar schimbările cele mai rapide sunt adesea și cele mai sigure. Odată ce ne-am gândit la asta, nici n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
De aceea trebuie să le fac acum cunoscute și să-mi pun ordine în viață. Îi sunt chiar foarte recunoscătoare lui Anderson. — Nu-l pierzi pe Alexander, la mine oricum nu aveai de gând să renunți, am spus. Ce fată norocoasă ești! Ce fată norocoasă sunt! repetă ea veselă, făcând un pas înapoi și luându-mi din nou mâinile. Cineva bătu la ușa salonului. Ne-am depărtat ca doi îndrăgostiți surprinși și am spus: — Intră! Era Rosemary. Era cochetă, purta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
le fac acum cunoscute și să-mi pun ordine în viață. Îi sunt chiar foarte recunoscătoare lui Anderson. — Nu-l pierzi pe Alexander, la mine oricum nu aveai de gând să renunți, am spus. Ce fată norocoasă ești! Ce fată norocoasă sunt! repetă ea veselă, făcând un pas înapoi și luându-mi din nou mâinile. Cineva bătu la ușa salonului. Ne-am depărtat ca doi îndrăgostiți surprinși și am spus: — Intră! Era Rosemary. Era cochetă, purta o pălărie nouă și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
-un șnaps și se transforma din nou În german - „numai că era mai scund, știi tu... “ „O, knisch-ul meu“, spunea bufonul, aplecându-se peste lighean și clătindu-și degetele de săpun, cel puțin duci o viață confortabilă de lichea. Ești norocos că nu trebuie să-ți bați capul cu responsabilități ca ale mele. “ Ultima parte o inventam de obicei singur, Încercând să pricep ce-mi spuneau colegii de școală. Bufonul Își ridica mâinile În aer, În timp ce knisch-ul punea carafa cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În regulă. Dar ce? Anton mi s-a părut atât de sigur pe el. Dacă le gâdilai Între picioare, fetele se Înroșeau În obraji și se umezeau Între degetele tale. Acesta era indiciul că ai reușit și că, dacă erai norocos, puteai să vâri Înăuntru și degetul. Dar multe fete nu te lăsau să faci asta, doar cele mai mari. „Îmi pare rău, băiete. Va trebui să tragi frâna cu Greta. “ Am Început să mă ating mai mult Întâmplător, nu din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pleca. Îndoi formularul În aer. În direcția asta, dacă sunteți drăguț. Manetti mă conduse cu pași vioi pe coridoare. Trecând pe lângă mai multe uși, Într-un final deschise una. Se pare că ducea spre o scară. — Puteți să vă considerați norocoși că șeful dumneavoastră are calități de clovn. Justus Stegemann susține că niciodată n-ați pus piciorul În cinematograful acela - ceea ce l-a făcut pe Diels să vă aducă aici pentru interogații. La stânga, vă rog. După ce am urcat două etaje, pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de sentimentul demnității ce le e comun celorlalți oameni. Iar acest lucru e valabil și pentru goimi! N-am avut cu toții, știi bine, norocul să ne naștem evrei. Așa că hai s-avem oleacă de rahmones 1 pentru cei mai puțin norocoși, bine? Nu de alta, dar sunt sătul și mi-e silă de goișe în sus, goișe în jos! Dacă e de rău, de vină-s goimii, dacă-i de bine, e meritul evreilor! Nu pricepeți, dragii mei părinți, din al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sunt, la urma urmei, aceste evreice care ne-au crescut din copilărie? În Calabria își au corespondentul în muierile încremenite pe băncile bisericilor, unde înghit tot rahatul ăla catolic, scârbos; în Calcutta, le vezi cerșind pe străzi sau, dacă-s norocoase, le găsești înhămate la un plug pe un ogor colburos. Numai în America, Rabbi Golden, își platinează aceste țărănci, mamele noastre, părul la vârsta de șaizeci de ani și se fâțâie de colo-colo pe Collins Avenue din Florida, îmbrăcate-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
exemplară decât ea? Onestă, pașnică din fire, fără strop de ciudățenie sau egoism în ea - o făptură pe de-a-ntregul lăudabilă și meritorie. Și cine știe pe unde o fi acum! Sal’tare, Dovlecel! Ești minunata soție a vreunui șeigheț norocos de prin centrul Americii? Ce altceva ar putea fi? A fost redactor la revista literară, la literatura engleză a cules de fiecare dată laurii; împreună cu mine și cu prietenii mei indignați a pichetat frizeria Yellow Springs, unde negrii nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a scrie o operă de-o viață, după cum am și făcut, de a îndeplini misiunea ce-mi fusese criptic formulată pe-o coală prăpădită ce nu era, probabil, decât intenția cuiva de-a scrie o glumă dadaistă. Drept sau nedrept? Norocos ori nenorocos? Cu sens ori fără sens? Întâmplare sau predestinare? Întreg la minte ori nebun? Suc sau sos? Ei bine, indiferent dacă era sau nu treaba pe care o aveam de făcut, ea este de-acum terminată. De bine, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Dar este unul! Numele lui e doctor John. Eu am leșinat aseară și m-a ajutat. Mă duc să-l caut. Mi-este atât de teamă de doctori, scumpo, spuse domnișoara Warren, cu un licăr de triumf - era extraordinar de norocoasă că fata Îl cunoștea pe Czinner. Mai vorbește-mi puțin până când mă liniștesc și eu. Cum te cheamă, scumpo? — Coral Musker. — Mie să-mi spui Mabel. Mabel Warren. Am o nepoată exact ca tine. Lucrez la un ziar din Köln
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-i arăt și ăstuia de ce sunt În stare dacă vreau. Te-am lăsat. Ai grijă de tine. Transmite-i dragostea mea lui Elsie. Sper că are grijă de tine mai bine decât are Janet de mine. Ai fost Întotdeauna mai norocoasă, dar stai până o s-o vezi pe Coral. Pentru Dumnezeu, nu uita de catifeaua aia! Multă dragoste. Mabel. P.S. Ai auzit că unchiul John a murit subit ziua următoare, aproape pe prag la mine? Stiloul domnișoarei Warren sfârși scrisoarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lider. Se surprinse rugându-se „Doamne, iartă-mă!“ Dar nu avu sentimentul siguranței nici unei iertări, dacă exista vreo putere care să ierte. Conductorul veni și Îi examină biletul. — Ninge iar, spuse el. E și mai rău În față. O să fim norocoși dacă reușim să trecem fără să avem Întârziere. Conductorul părea dispus să stea și să povestească. Cu trei ierni În urmă, Îi zise el, avuseseră parte de o vreme foarte grea. Au rămas Înzăpeziți timp de patruzeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la el de câte ori mănânc dalmațian. — Așa? — Da. Îmi place de el. A fost foarte bun cu mine. E cu totul altfel decât alți evrei. Ei sunt În general atenți, dar el... el este liniștit. Cred că este un bărbat deosebit de norocos, spuse dr. Czinner. Ușa se deschise și doi soldați Împinseră Înăuntru un alt bărbat. Dr. Czinner Înaintă repede și puse piciorul În ușă. Le vorbi soldaților cu voce scăzută. Unul din ei răspunse, celălalt Îl Împinse Înapoi și trânti ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Ninici. Apoi luă seama la ce-i spuse camaradul. — Maiorul are parte de-o masă caldă, adusă de la cazarmă, zise el. Dar nu-i spuse prietenului său că venea șeful poliției de la Belgrad. Păstră aceste informații pentru soția lui. — Ești norocos. Întotdeauna am crezut că-i un lucru bun să te bucuri de un prânz În toată legea. Văzând-o pe soția ta cum vine În cursul dimineții, m-am gândit adesea că-i bine să fii căsătorit. — Nu-i prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ca să le prețuiască. Ar fi Îmbrățișat generozitatea, caritatea, codurile meticuloase ale onoarei dacă ar fi reușit, dacă lumea ar mai fi fost croită o dată, În forma pe care o iubea și după care tânjea. I se adresă cu severitate: — Ești norocoasă dacă mai crezi că asta Îți va folosi la ceva. Dar constată, spre uimirea lui, că ea putu trece instinctiv peste severitatea sa, care se baza pe teorii elaborate laborios de o rațiune imperfectă. — Nu cred, spuse ea, dar trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mișcare ai lui Lauren. Nu a fost prea grozav fără voi două, răspunse Hunter. Luăm ceva de băut? Mi-e o sete de mor. Câteva minute mai târziu, În timp ce ne sorbeam paharele de Saccotini lângă bar, Lauren remarcă: —Ești foarte norocoasă. Se uită la Hunter, după care din nou la mine. E frumos să-l pui În ramă. —Hei, termină! exclamă Hunter jenat. Hai că mi-a venit o idee grozavă. Ce-ar fi să i-l prezint lui Lauren pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În chiuvetă. Și, mai oribil de-atât, cineva (tu) trebuie să Îi atragă soțului atenția și să ceară Îndepărtarea acestor obiceiuri. Nimeni nu Îți explică vreodată că, Într-o căsătorie, nu se poate scăpa de treburile casnice - chiar dacă ești destul de norocoasă Încât să ai o menajeră - și că aceste treburi nu-ți stârnesc cheful de sex. „Sex“, mă gândeam cu nostalgie, În timp ce trăgeam o cutie de pungi pentru gunoi de pe raftul de sus, „sex și... curățare chimică“. Am aruncat o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]