57,942 matches
-
poate schimba rapid pe parcursul urmăririi, cu ajutorul truselor de machiaj și a îmbrăcămintei adecvate, schimbarea făcându-se în autovehiculele plasate pe anumite trasee principale, numite posturi fixe - p. 16), agentul de filaj trebuia să stea cu ochii în patru și să noteze tot ce mișcă. Firește, multe dintre notațiile sale sunt maculatură curată, unele pagini mustesc de umor involuntar, par desprinse din comediile lui Caragiale. Iată un fragment dintr-o notă informativă vizându-l pe obiectivul Nelu în care regăsim parfumul mahalalei
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
și și-a cumpărat țigări. Rațional, nimic din solitara escapadă bahică a lui Nelu nu este în măsură să pună în pericol siguranța națională sau stabilitatea regimului politic și un om conștient de obiectivele urmăririi sale, probabil, nu ar fi notat nimic. Agentul își face însă sârguincios treaba, scrie în detaliu tot ce vede și aude, nu problematizează pentru că nu acesta este rostul lui și, în general, habar nu are ce se așteaptă de la el în legătură cu Nelu. Nici cei de la Tehnica
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
rostului unui cronicar. I s-a reproșat deobicei lui Călinescu faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat bunăoară obiecțiilor sale la conceptele lovinesciene de sincronism, diferențiere ori mutație a valorilor. Ceea ce i se poate obiecta, la rîndul lui, este că n-a măsurat
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
faci, domnu' Cory?, îl întreabă nevastă-mea Coryntina. Nu te interesează? - Pe mine, doamnă? Apăi, Doamne, trăznește-o muzică, de n-o știu pe de rost... Urmărește la MegaVijănu' vost și să-mi zâci mie Cuțu-Boschito ori B.B., dacă greșesc... Deci, notează, doamnă vecină: partea întâi, alegro vivace, partea a doua alegro ma non troppo, iar ultima parte, pianissimo posible, poate chiar silențio maestoso... Iar dacă îți mai spun și că libretul este semnat de însuși Domnul Președinte Traian Băsescu, iar orchestrația
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
puțin probabil ca autorul romanului să fi bănuit că realitatea "epocii de aur" îi va oferi o confirmare tragică a întîmplării eroului său. Confirmarea a adus-o Gheorghe Ursu care a fost asasinat în închisoare pentru incredibilul motiv că a notat într-un jurnal păreri despre cărți, filme și oameni. Mai ales despre filme. Ursu era un cinefil. Două colege de birou care voiau să se afirme au observat unde își ținea caietele de însemnări și le-au predat Securității. De
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
afirme au observat unde își ținea caietele de însemnări și le-au predat Securității. De aici a început totul. E imposibil să înțelegem azi (dar oare ieri înțelegeam?) cum poate fi anchetat, arestat și ucis un om numai fiindcă își nota impresiile într-un caiet de uz propriu, așadar fără caracter public. într-un articol din ZIUA (17 august), dl Gabriel Andreescu revine asupra tragediei lui Ursu cu ultimele informații referitoare la procesul asasinilor lui. Aflăm că tribunalul le-a acordat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
cenzură atroce și cu ruguri de cărți? Unde se afla pe atunci Nina Cassian? Pe o altă planetă? Cum de nu sesiza "ura față de intelectuali" a unei cîrmuiri, în ale cărei grații se străduia să intre? Cu aparentă satisfacție, poeta notează la 13 decembrie '89: "Jivkov a fost dat afară din Partid urmînd să fie Ťjudecat pentru corupție și incompetențăť. I se aplică perfect lui Ceaușescu decît că s-ar fi cuvenit adăugate cruzimea față de popor, ura la adresa culturii, distrugerea materială
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
amatorul de fripturi în sânge, înfulecate în grădini cu salcâmi nici nu putea să viseze a pune piciorul în salonul de taină, căptușit cu catifea tomate-aubergine, al unui distins club - poate doar ca să măture... Aspirant la aristocrație, Mateiu I. Caragiale nota în Jurnalul său, ca dovadă a descanalierii înfăptuite - sau pe aproape - apartenența la un club select - nu destăinuia care, deci nu era vorba de Jockey, în care caz n-ar mai fi păstrat discreția. De câte dificultăți se lega primirea
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii sale față de Arghezi, încununîndu-și observațiile cu paradoxala concluzie că acesta "n-are
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor inocenți, netrecuți prin cultură, este în scădere. Scriitorul modern este prin excelență conștient, lucid
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor Ťinocențiť, netrecuți prin cultură, este în scădere. Scriitorul modern este prin excelență conștient, lucid
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
le va înlocui. Dar, aceasta nu este legea secolului în care trăim. Acum, existentă națiunilor este bună, chiar necesară. Existența lor este garanția libertății, care se va pierde dacă lumea nu ar avea decât o lege și un stăpân". Așa cum notează H. Schulze 26, "națiunile au fost de la inceput entități ambigue, proteice, nefiind clar definite - ele erau sau națiuni universitare, sau categorii reprezentate politic. Totuși, națiunile au existat că sentiment colectiv de solidaritate încă înainte de a fi numite astfel, sub forma
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
această dată, a avut un mesaj proeuropean. Parcursul european al Republicii Moldova trece în prezent print-o perioadă de ezitări, insă curentul proeuropean a căpătat amploare în rândul cetățenilor, astfel încât politicienii nu vor avea cum să nu-l ia în considerare. Notă 1 https://www.privesc.eu/Arhiva/543 20 /Conferinta-cu-tema--Spre-EuropaCo ordonate-istorice--institutionalejuridi ce-si-politice-ale-integrarii-europene-a-Republicii-Moldova-, accesat 20 aprilie 2015. Pentru conferința de la Chișinău toate referințele provin de la această înregistrare a conferinței și din acest motiv toate citările care vor urma nu vor mai beneficia
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
and order 37, on the world beyond its borders. The idea of the empire aș a "pillar of civilization" is of particular importance for the construction of a type of non-aggressive empire, based on soft power, on attracting the outskirts, not their armed conquerring. Aș "holders of unique, unequalled material and spiritual values", the emperors of chină considered that they were în a position în which they did not need anything from other peoples and tribes. The vision of peaceful empire
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
provizorat, se află în căutarea unei identități. Lectura romanului demonstrează că necesitatea ficționalizării este mereu actuală. Motiv ce traversează secole (de la Șeherezada la Gabriel Marquez - Vivir para contar), povestirea întârzie, amână, suspendă moartea. Semnificație înțeleasă și de Cesar care își notează, transcrie "vise, coșmaruri, dorințe (...) întâmplări care n-au avut loc", conștient nu doar de importanța povestirii dar și a consemnării: "De ce am notat? Cum aș fi putut proceda altfel? Faptele nu există dacă nu le povestești, în a le depăna
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
Gabriel Marquez - Vivir para contar), povestirea întârzie, amână, suspendă moartea. Semnificație înțeleasă și de Cesar care își notează, transcrie "vise, coșmaruri, dorințe (...) întâmplări care n-au avut loc", conștient nu doar de importanța povestirii dar și a consemnării: "De ce am notat? Cum aș fi putut proceda altfel? Faptele nu există dacă nu le povestești, în a le depăna stă tot farmecul!...". Voluptatea investigării se asociază cu cea a relatării, a confesiunii. Cesar scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
ca la pagina 4 să relectureze corect: "...s-a ținut în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
atingând realitatea nemijlocita, iar cu cealaltă, indicând imaginea realității. Și astfel înaintează, că printre oglinzi. Oglinzile din Chicago (Ed. Sitech, Craiova, 2006) constituie, de altfel, cartea ce se naște ca să dea seama despre acest itinerar, carte sub titlul căruia autorul notează, luându-și o marjă de siguranță: „ - aproape poeme - (interpretări libere după realități americane)”. Intermezzo 2. Marian Barbu se apleacă în sine și declanșează, daca nu o revoltă, fiindcă el nu și-a luat ochii de la stelele fixe ale culturii, cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ioan Lăcustă Adeseori, dinspre timpul dus vin ecouri cu rezonanțe nu doar actuale, ci parcă total necunoscute, ca și cum abia acum s-ar descoperi știutul. Mă gândesc, notând acestea, la câte, încă multe, de făcut (de descoperit) sunt acum pentru refacerea sufletească a celor pierdute în secolul de înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la România
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
atrăgeau atenția asupra durerilor venite din răul cel mare adus de străinii stăpâni: înstrăinarea. Scriind despre semne ale acesteia, Laurențiu Fulga (1916-1984) în Universul literar și artistic din 23 iulie 1938, referindu-se la tânăra lirică basarabeană a acelor ani, nota: "Basarabia n-are biblioteci, e vitregită de circulația cărților bune, în librării, chiar nu cunoaște nici frământările pe care capitala le simte în preajma fiecărui nou eveniment literar. Provincia - continuă el - își înjumătățește astfel, fie prin alterare, fie prin nefuncționare, condițiile
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
București sunt adeverite și întărite și de un cunoscut publicist al vremii, părintele Vasile }epordei (1908-1997). Cam tot pe atunci, referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din largul mării habar n-are unde-i țărmul", el nota în ziarul Raza, din Chișinău, la 14 octombrie 1937: "Exact în aceeași situație se află tineretul nostru basarabean. Majoritatea bătrânilor s-a coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au mai încercat să se ridice. Acolo se bălăcesc și acolo compromit
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
persecutat. Și asta fiindcă îi arată acestei generații păcatele pe față. Este ajutat și sprijinit în schimb tineretul politicianizat, pervers și mincinos, precum și tineretul străin de aspirațiile acestui neam". Și încă o voce, dintre multe altele ale vremii, care își nota cu amărăciune constatările despre situația reală a Basarabiei și a locuitorilor la aproape două decenii de la Marea Unire. În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai iubesc și astăzi". în felul acesta, prozatorul se predă fără condiții poeziei... Hotărît lucru, Constantin Mateescu aparține clasei de scriitori incompatibili
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
pentru țara noastră care trece prin tragedia acelui an. Odată cu ocuparea Basarabiei de către ruși, durerea lui și alor săi devine de-a dreptul fizică: "Parcă ni se taie ceva din propriile noastre trupuri. Parcă ni se amputează un braț." Diaristul notează cu același tremur în glas că "nu se va putea obișnui vreodată cu o Românie până la Prut." La fel de îndurerat era și E. Lovinescu, aflăm din Agendele lui. Când la 3 iulie 1940, guvernul declară un moment de reculegere, criticul care
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]