2,627 matches
-
educație și autoeducație. Ne băgau “modelul” pe gât, fie că voiam sau nu. Pentru a ne verifică dacă ne încadrăm sau ținem la acest tipic, “musafiri” aproape zilnic veneau și se așezau în ultima bancă în clasă, își luau conștiincios “notițe”, se făceau că scriu ... Era și aceasta o formă preeliminară de ... teroare! Inspector peste școala noastră era “tovarășa” Marieta Moscu, mică de statură dar cu funcție mare. Nu ne spunea nimic, n-avea critici și nici aprecieri laudative referitoare la
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
Nicolae Titulescu din București, o musceleancă micuța și îndesata, a cărei excepțională erudiție era echilibrată perfect de entuziasmul pe care reușea să-l transmită elevilor. Fără să pun mâna vreodată pe carte sau să mă uit măcar în treacăt pe notițele din clasă, luăm note de 8 și 9 la teze, în special la temele de analiză literară poetica. Dar eram supus, din când în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
sosit cu... -Hai! Vino mai aproape și ia loc! îl îndemnă domnul Diaconu, privindu-l sfredelitor. Ce este cu atâtea hârtii? Dosarele unde sunt? - Le-am închis în birou. Le iau când mergem la sală... - Aha, bine! Să-ți văd notițele... Ai fost atent? Să nu-ți fi scăpat ceva că... știi bine cum stau cu timpul liber. Trage ceșcuța de cafea mai aproape și ai grijă să n-o verși pe hârtii! - Ca de obicei, domnule judecător, îngână Florin, destul de
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
o să te îneci la mal, când totu-i...definitivat ! Dnei.Prof.Înv.Ana-Maria Badea (n.Lale). Doamna de la clasa lV-a, Profesor Ana-Maria În iarnă va fi mămică, și își trăiește bucuria ! Cu soțul, Teologul Costi, pentru că e prima dată Iau notițe de pe " Net"...o fi băiat ? sau o fi fată ? ........................................................................................... De Sfinții Petru și Pavel, Costi-a primit Hirotonirea ! Iar Ana, de acum Preoteasă, își va lărgi mai mult menirea ! Drei.Prof.Alexandra-Corina. După examen, repartiții (după ce-o trece "sarabanda
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
ridicat aici prin străduința sa, pentru a cinsti pe eroii bătăliilor din vara anului 1917. Este autor al unor tratate militare și al lucrărilor Criza politică și urmările ei (1927) și Dictatura și comunismul (1936). Și-a consemnat memoriile în Notițe zilnice de război (1937). Bibliografie: 1. Neagoe, Stelian - Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, pp. 45-48. 2. Nicolescu, Nicolae C. - Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003), Editura Meronia, București, 2003, pp. 237-238 . George Baciu Referință
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
așa că renunțasem să scriu, ca să nu pierd farmecul clipei, al orei, al înălțimii ideilor și interpretărilor! Eram atât de încântat să-i sorb fiecare silabă, încât nu-l scăpam din ochi! Și în mod sigur - eram singurul care nu luam notițe. E drept că marele profesor se cam plictisea uneori. Iși știa cursul aproape pe de rost. Găsise însă cum să-și înlăture starea de stereotipie psihică, cu toate că-și înnobila prelegerile și cu comentarii noi, adiacente, spumoase, inteligente! Și-atunci, ce
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
aș putea spune că am fost ( sau așa eram în ochii mei!) reporterul omniprezent!... Perianu mă aprecia, și știa că-mi extrag seva lumii mele, atât din cărți, cât și din viață... Revin la marii mei profesori, la nu luam notițe, pentru că-i iubeam! Mă copleșeau, mă fascinau! Cu un alt mare maestru, Al. Husar, făceam „Estetică”. Și tot cu el - un curs special, despre Tudor Arghezi. Nu-l voi uita, nici pe el. Era mefistofelic. Da, chiar așa, cum arăta
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
dragoste, de mâna sa. De multe ori mă așteaptă cu ușa larg deschisă și știu atunci că îl voi găsi în camera unde îi place să stea de obicei, să citească sau să mai adauge câte ceva în caietele pline de notițe și unde poți răsfoi în voie tot felul de reviste. Alteori, mă așteaptă pe terasă, afară la umbră, chiar și pe timp de vară - se pare că nu l-a deranjat niciodată căldura din Arizona. Când intri în casă, living
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
special pentru mine și prietenul meu Mitică: „Intrați în templul literaturii pe poarta cea mare, nu pe uși lăturalnice.” Deseori, când am mers la dânsul în vizită l-am găsit într-o cameră plină de reviste, caiete și foi cu notițe, unde scrie, unde-și adună gândurile și amintirile și le așterne pe hârtie. În liniște, la biroul simplu dar încărcat de povești adevărate, Dumitru Sinu își amintește, scrie frânturi de viață, pe care mi le destăinuiește fără pic de zgârcenie
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
oferă scriitoarei, jurnalul ei intim, sperând că aceasta se va îngriji să fie publicat. Întreaga carte se concentrează în jurul vieții Laurei și a lui Alec. Evenimentele trăite de cei doi soți sunt înregistrate cu acuratețe în propriul jurnal, de Lăură. Notițele din jurnalul ei vorbesc despre dramă intelectualului dintotdeauna. La fel ca în “Patul lui Procust”, românul lui Camil Petrescu sau în “Falsificatorii de bani”, creația lui Andre Gide, în “Ultima pirueta” scriitoarea prezintă prin intermediul jurnalului Laurei, existentă, gândurile, sentimentele personajelor
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea la Dunărea de Jos, le aflăm în poemele lui Ovidiu scrise în exilul său de la Tomis”. În aceeași pagină și următoarea redă citate din „Ponticele” și „Tristele” lui Ovidiu: • Pontice IV-13- V16-22: „Și
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
procent de reușită a acțiunii cu mult mai mare, apropiat de sută la sută. Inițial, cred că lui Băsescu îi scăpase forma aceasta de vindecare a cancerului societății românești care poartă numele de pensionare, dar acum sper să-și ia notițe după cele spuse în acest cântec și să îndemne pe toate Măriile și respectiv, Mărioarele din țara asta, să pună fiecare mâna pe par și între două reprize de bârfă, să-i vindece definitiv pe toți pensionarii, crăpându-le capul
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
de stejar - 360x230x35cm)din albumul foto-sculpturi postat pe facebook: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=451193474912458&set=a.179687678729707.39079.100000654270833&type=3&theater ; un scurt intermezzo dintr-o poveste de Iubire care există dinaintea Facerii Lumii, și aceste notițe pentru eseul Agonia Uniunii Europene (partea a șasea): Tare mă tem că nu scăpăm de regionalizarea și fragmentarea României și, Doamne ferește, de un război civil la toamnă, marka ex-președintelui Băsescu, demis prin referendum în 2012 de 7,4 de milioane
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
despleteam părul ca niciodată... Dar, știu că în școala asta n-are cum să fie, Să-mi aprobe directorul școlii asta doar mie, Poate că m-ar și lua la ochi ca răzvrătit, Și mi-ar pune și mai multe notițe de plătit. - Posibil, dar tu ști că există și o speranță, Nu-ți zic că de ea existența a-ți agăța, Ci doar încercăm și vedem ce primim, Zise comentând tot prietenul lui Alin. Profesorul nou de muzica are influență
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
solicită muncă necalificată. Copii dotați, dornici de carte, pot urma un curs de 8 ani în care să-și cultive dorința de a asimila din vasta cultură. Vor fi îndrumați ce și cum să citească, când și cum să ia notițe la o expunere verbală. Plagierea vorbelor conferențiarului poate fi obținută pe smart. Dar spre a le înțelege este necesară ascultarea cu mare atenție. Eventual se pot nota idei principale care sintetizează părți din expunere. Este util ca profesorul să facă
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
păcat că, în afara copilăriei precoce, nu mai ascultăm ce spun vorbitorii deși le auzim vorbele. Vorbele nu trec pe lângă ureche, cum uneori se zice, ci suntem preocupați de cu totul altceva. De exemplu de a le „nota în caietul de notițe” când doar ai manualul care le descrie uneori mai bine ca profesorul. Dar elevul crede, iar profesorul uneori pretinde, că notițele ar fi utile în dauna înțelegerii subiectului. Văzul, pipăitul și chiar gustul sunt simțuri care completează acumularea de cunoștințe
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
uneori se zice, ci suntem preocupați de cu totul altceva. De exemplu de a le „nota în caietul de notițe” când doar ai manualul care le descrie uneori mai bine ca profesorul. Dar elevul crede, iar profesorul uneori pretinde, că notițele ar fi utile în dauna înțelegerii subiectului. Văzul, pipăitul și chiar gustul sunt simțuri care completează acumularea de cunoștințe, în special la prunci. Pentru copilul mare și chiar pentru adult citirea unei cărți este asimilată cu ascultarea. Cuvintele citite intră
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
se suportă reciproc. Profesorul de istorie are o ținută remarcabilă, aristocratică, în toate privințele ; de la vestimentație și respect față de studenți și nu numai, până la modul de a-și ține cursul. Este o plăcere să-l asculți, uiți să-ți iei notițe și dealfel chiar el repetă din când în când rugămintea: „nu vă notați ce spun, este totul scris în cursul tipărit ! ”. Totuși, câte ceva din ceea ce predă nu se poate regăsi nicidecum în materialul menționat: „Credeți, dragii mei, că industrializare țării
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
pornit să o ia razna față de obiectivul lui. În tramvai, în autobuz ori în timpul mersului pe jos către locul de muncă încerca să regăsească frazele de care va avea nevoie la noul examen de admitere. La fiecare poticnire își scote notițele păstrate la îndemână. În mers, dacă citește, simțind o prezență, se oprește în loc dar nu și din citit, pentru a fi ocolit, câștigând acel timp. Uneori, în tramvai sau în autobuz, oricât de concentrat să-și amintescă, să reconstituie, să
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
unde trebuie și în momentul cel mai potrivit. Nu îi putea ierta asta. Acum avea grijă ca prezența la orele dumnealui să pară cât mai anostă; nimeni nu ar fi zis că și-ar fi aruncat măcar o privire asupra notițelor. Surpriza venea atunci când, la câte o întrebare a d-lui Bâlea se lăsa o liniște apăsătoare. Ridica încet mâna, de parcă avea ceva cu aerul de deasupra; răspunsul îl da molcom știind că este cel corect. Nu falsă modestie dorea să
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
acest răstimp, bineînțeles că, vrând- nevrând memora și lecțiile. Îi dădea dreptate d-lui Bâlea, profesorul de rezistență, care îi aviza înainte de orice lucrare scrisă: - Puteți să mă copiați copii, dar nu care cumva să folosiți cartea sau caietul de notițe. Cartea este munca altora, notițele le aveți datorită muncii mele. Voi făceți-vă copiuțe; asta este munca voastră, iar eu nu mă amestec, cu ele aveți voie. Dacă vă prind că faceți altfel, v-am ars! Ignora însă că urma
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
nevrând memora și lecțiile. Îi dădea dreptate d-lui Bâlea, profesorul de rezistență, care îi aviza înainte de orice lucrare scrisă: - Puteți să mă copiați copii, dar nu care cumva să folosiți cartea sau caietul de notițe. Cartea este munca altora, notițele le aveți datorită muncii mele. Voi făceți-vă copiuțe; asta este munca voastră, iar eu nu mă amestec, cu ele aveți voie. Dacă vă prind că faceți altfel, v-am ars! Ignora însă că urma să dea teza cu dl.
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii pe nas, scoboară treptele Universităței, cu ghiosdanul roșu sub subțioară. Acasă ajuns, se înfundă în vraful de cărți și hrisoave, în mormanul de note și notițe, cu care alcătuiește monumentala sa operă istorică. Are însă și d-sa o dragoste la bătrânețe. Înclinare aprinsă, neînfrânată, către o ea, pentru care se ruinează, căci îi trimite tot ce agonisește...Biblioteca Urechia din Galați”. Aceste aspecte documentare, de
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > PRIETEN CU TERORIȘTII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 693 din 23 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Dintre știrile zilei, cea mai importantă părea să fi fost o notiță aruncată printre ,,puricii” de la sfârșitul ediției privind faptul că luna care de abia începea, conține o zi neagră pentru președinte. Dar trecuse neluată în seamă de nimeni. Într-un reportaj de la mijlocul Magazinului, cineva relua de mult uitatele relatări despre
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
tărășenie și pierdere de vreme! Și pe care noi le-am fi însușit criticând-le “tovărășește” și învățăndu-le pe “dinafară”, combătându-le în stil militantist și onest revoluționar la seminarii și cursuri de învățământ ideologic, după ce însă am fi luat notițe “copiate la greu” din documente, cuvântări, teze, rapoarte, cu prezențe obligatorii la urmă și cu angajamente semnate și chiar ceva apetit pentru inițiative de jos, adică “proprii”! Cum le stătea bine unor oameni care conduceau o societate cu “ei, prin
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]