9,057 matches
-
prelungea parcă de fiecare dată lumina zilei cu câteva minute. Aducea lemne gata tăiate din magazia de lemne și veghea focul din teracote. Tot ea și gătea, după rețetele doamnei Ster. Cafea și ceai aveau din belșug. La fel, mere, nuci și struguri puși la uscat pe sfori Întinse În pod. Peste toate plutea un miros discret de gutui. Aveau pâine la cuptor făcută de Susana. Tot ea Îi aducea și laptele. Soțul Susanei a fost mulți ani miner. Mina s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe plâns cu toții: copii și tovarășe. S-a trezit doar când lângă el s-a Înălțat un mușuroi al ispitei și al milei deopotrivă, În care se regăseau cele mai frumoase castane culese chiar atunci, o halviță, un măr, câteva nuci, un ceas de mână fără arătătoare, o cutie de farduri, o fotografie cu B.B, o decorație, o minge de tenis Dunlop, și un bilet pe care scria ceva. Ce anume, n-ar fi știut niciodată, dacă tovarășa nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
declinul apropiat. Atunci a hotărât să se mărite. Cel mai potrivit era Coriolan pentru că el nu-și propusese niciodată să șteargă harta amară a trupului ei peste care Încă stăruia, după atâția ani, umbra cu miros de tutun și de nuci verzi a lui Radu Slăvoacă. 34. Găsise plicul În zăpadă Înainte ca poștașul să treacă pe strada lor. Căzuse din cer, de bună seamă. Plicul avea culoarea hârtiei de sac și părea confecționat acasă, de mâini stângace. Destule semne pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu sacul ore Întregi, céci era un motiv bun că sé stea degeaba. Trecea pédurea, céci niciodaté nu rupea buruianul din apropiere, ci se ducea departe, dupé pédure, unde era o alté pédure, dupé ce trecea printr-o livadé de nuci foarte mici, pe care de fiecare daté Încerca sé-i smulgé, dar niciodaté nu reușea, pentru cé nucii se țineau foarte bine și Șasa se miră de fiecare daté cum niște nuci așa de mici se țin atît de bine În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nu rupea buruianul din apropiere, ci se ducea departe, dupé pédure, unde era o alté pédure, dupé ce trecea printr-o livadé de nuci foarte mici, pe care de fiecare daté Încerca sé-i smulgé, dar niciodaté nu reușea, pentru cé nucii se țineau foarte bine și Șasa se miră de fiecare daté cum niște nuci așa de mici se țin atît de bine În pémînt, cé el nu poate sé-i smulgé. Oare cînd va crește mai mare va putea sé smulgé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
alté pédure, dupé ce trecea printr-o livadé de nuci foarte mici, pe care de fiecare daté Încerca sé-i smulgé, dar niciodaté nu reușea, pentru cé nucii se țineau foarte bine și Șasa se miră de fiecare daté cum niște nuci așa de mici se țin atît de bine În pémînt, cé el nu poate sé-i smulgé. Oare cînd va crește mai mare va putea sé smulgé nucii? Dar cînd va crește el mare vor crește și nucii numaidecît, și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
daté cum niște nuci așa de mici se țin atît de bine În pémînt, cé el nu poate sé-i smulgé. Oare cînd va crește mai mare va putea sé smulgé nucii? Dar cînd va crește el mare vor crește și nucii numaidecît, și el nu va putea sé-i smulgé niciodaté. Îi pérea réu cé lucrurile stau așa. Se gîndea dacé copilul Lenin ar fi putut sé smulgé nucii și a hotérît cé da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo péreau brebeneii mai mulți. Dar cu cît mergea Șasa mai mult, vedea cé brebeneii nu sînt mai mulți, ci sînt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea béț pentru scaré. Trecu pédurea cea micé și livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În pédure și gési un lemn lung și drept, pe care Il téie cu ferestréul și-l curéți de crengi cu toporul. Îl culcé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bagé un copil. - Se va juca cu iepurele și, Între timp, va arde și el. - Un iepure, hotérît! Nicolai Arsenievici gési printre brebenei lemnul de tei lung de optsprezece pași și-l lué În spinare. Trecu livadă cea micé de nuci și intré În pédure. Noaptea era tîrzie și el se lovea cu béțul de copaci. Rétéci așa toaté noaptea. 18 Mergeau prin amiază cea veșnicé, Îmbrécați Într-un cîmp galben-portocaliu, care cu poalele atingea pédurile, așezémintele omenești și apele. Atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé lege sacul. Cum de nu l-a vézut cînd a venit? Probabil se gîndea la ceva cé nu l-a vézut. Lué sacul și se duse În pédure. 19 Trecu de primă pédure și intré În livadă micé de nuci, rétéci prin ea În céutare de brebenei, chiar dacé știa cé nu este nici un brebenel În livadă cu nuci, céci brebeneii creșteau În pédure. Se gîndi cé poate este vreo alté iarbé pe care ar vrea sé o ménînce porcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
l-a vézut. Lué sacul și se duse În pédure. 19 Trecu de primă pédure și intré În livadă micé de nuci, rétéci prin ea În céutare de brebenei, chiar dacé știa cé nu este nici un brebenel În livadă cu nuci, céci brebeneii creșteau În pédure. Se gîndi cé poate este vreo alté iarbé pe care ar vrea sé o ménînce porcii, dar nu era decît mohor, și-o iarbé laté, care nu știa cum se cheamé, dar cu care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Dar de data asta tinu ochii Închiși. N-a vrut sé se mai uite la cer printre picioare. Îi era fricé sé nu cadé În cer. Deși știa el cé n-are cum sé cadé. Trecu prin livadă micé de nuci, dar nu se opri, se duse direct În pédurea cea mare și se afundé În brebenei. Era atît de bine cé aici nu se mai vedea cerul. Erau numai niște firimituri de cer care nici mécar nu seménau a cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
teme de nimic. - Duceți-l În zépadé și Împușcați-l! - Mergi Înainte! - Ridicé-te! - Lovește-l cu automatu-n cap, Îi curge sînge din guré. - Aici, cé e o rîpé mai adîncé! - Pregétiți-vé, soldați! - Unde sînt ceilalți partizani? - Îți dém bomboane și nuci! - Tort și sirop! - Un poloboc cu miere și biscuiți! - O sé mori că și ceilalți! - Legați-i ochii! - Pregétiți-vé, soldați! - Foc! - Du-te tu, soldatule și dé niște zépadé peste el. - Dar este plin de sînge, peste tot e murdaré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și, dupé ce trecu gardul, merse Încet mai departe, pîné pe deal. Acolo, unde cerul pérea atît de aproape de pémînt, Încît cu un béț mai lung l-ar fi putu atinge. Se așezé lîngé un tufériș pe o buturugé de nuc. Cineva l-a téiat demult de tot și Șasa nu l-a vézut niciodaté. De parcé nici n-ar fi fost niciodaté copac, ci numai o buturugé cafenie. Poate nici n-ar fi fost mai bine sé fie un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Întoarce și sé facé așa cérarea. Pémîntul era uscat și sacul nu s-ar fi murdérit decît de verde, așa cum i se murdéresc și lui pantalonii atunci cînd se bate cu cineva pe iarbé sau se trîntește. În livadă de nuci se opri și puse sacul jos. Se uité mai Întîi la un nuc, pe urmé se apropie și-l prinse cu mîinile. Trecuse un an și el mai crescuse, se simțea cu mult mai mare și mult mai puternic, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ar fi murdérit decît de verde, așa cum i se murdéresc și lui pantalonii atunci cînd se bate cu cineva pe iarbé sau se trîntește. În livadă de nuci se opri și puse sacul jos. Se uité mai Întîi la un nuc, pe urmé se apropie și-l prinse cu mîinile. Trecuse un an și el mai crescuse, se simțea cu mult mai mare și mult mai puternic, ar fi putut sé smulgé un nuc atît de mic. La rédécina nucului creștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
jos. Se uité mai Întîi la un nuc, pe urmé se apropie și-l prinse cu mîinile. Trecuse un an și el mai crescuse, se simțea cu mult mai mare și mult mai puternic, ar fi putut sé smulgé un nuc atît de mic. La rédécina nucului creștea un smoc de iarbé, Îl smulse mai Întîi și-și fécu loc. Se gîndi mai Întîi sé se odihneascé, sé se uite bine la nucul acela. Se așezé pe sac și cézu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un nuc, pe urmé se apropie și-l prinse cu mîinile. Trecuse un an și el mai crescuse, se simțea cu mult mai mare și mult mai puternic, ar fi putut sé smulgé un nuc atît de mic. La rédécina nucului creștea un smoc de iarbé, Îl smulse mai Întîi și-și fécu loc. Se gîndi mai Întîi sé se odihneascé, sé se uite bine la nucul acela. Se așezé pe sac și cézu pe gînduri. Nici n-ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai puternic, ar fi putut sé smulgé un nuc atît de mic. La rédécina nucului creștea un smoc de iarbé, Îl smulse mai Întîi și-și fécu loc. Se gîndi mai Întîi sé se odihneascé, sé se uite bine la nucul acela. Se așezé pe sac și cézu pe gînduri. Nici n-ar fi avut ce face cu un nuc că acela mic și subțire, l-ar fi putut smulge cu o mîné, sé-l apuce și sé-l scoaté afaré! A și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
iarbé, Îl smulse mai Întîi și-și fécu loc. Se gîndi mai Întîi sé se odihneascé, sé se uite bine la nucul acela. Se așezé pe sac și cézu pe gînduri. Nici n-ar fi avut ce face cu un nuc că acela mic și subțire, l-ar fi putut smulge cu o mîné, sé-l apuce și sé-l scoaté afaré! A și vézut cum se desface pémîntul În jurul nucului cînd trage el și-i smulge rédécinile. Soarele Îl bétea În cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cézu pe gînduri. Nici n-ar fi avut ce face cu un nuc că acela mic și subțire, l-ar fi putut smulge cu o mîné, sé-l apuce și sé-l scoaté afaré! A și vézut cum se desface pémîntul În jurul nucului cînd trage el și-i smulge rédécinile. Soarele Îl bétea În cap și simțea cum Îi dé putere. Coaja verzuie a copacului era crépaté În cîteva locuri și asta Îl fécea sé paré și mai usor de smuls. Șasa știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
numai sé-l smulgé. Simțea o putere atît de mare, Încît ar fi putut sé smulgé o pédure. Puterea i se zbétea În mîini și În cap, și-și duse mîna sub braț, si se pipéi. VÎntul suflé ușor și crengile nucului se mișcaré, si asta Îl fécu sé paré și mai usor de smuls. Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În mîini și În cap, și-și duse mîna sub braț, si se pipéi. VÎntul suflé ușor și crengile nucului se mișcaré, si asta Îl fécu sé paré și mai usor de smuls. Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai Înalt. Îl lovi de doué ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sub braț, si se pipéi. VÎntul suflé ușor și crengile nucului se mișcaré, si asta Îl fécu sé paré și mai usor de smuls. Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai Înalt. Îl lovi de doué ori cu mîna și feri din jur frunzele moarte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]