530 matches
-
alungită ca urmare a tendinței de ieșire la „Drumul Țării” DN1 spre Teiuș. Având în vedere vechimea așezării centrului de comună, de aproape 700 de ani, pe parcursul istoriei sale a avut mai multe toponime. denumirea străveche a localității a fost "Nucet"—toponim dat de prezența în zonă a întinselor suprafețe de plantații de nuci, toponim tradus apoi în maghiară în "Diod". Stremț - Stremți - maghiară Diod - germană Nusschloss palatul din satul cu nuci raion Alba regiunea Hunedoara. 1332 - sacerdos de Kyod - Dyod
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
divergente privind hotarele moșiilor și dreptul la zeciuială. În vechile hrisoave medievale apar sporadic și mențiuni privitoare la comuna Stremț: Între anii 1333-1337 Stremțul apare în registrele dijmale papale sub denumirea de Kyod, Kyud sau Hejud corespondentul maghiar al toponimului Nucet. Sunt amintiți aici preoții Domenic și Nicolae care plăteau 53 și respectiv 40 de dinari, sumă aproape egală cu cea plătită de preoții din Teiuș. În anul 1437 în Transivania a avut loc o răscoala antifeudală, unul din lideri fiind
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de altitudinea reliefului major din zonă, fiind specific depresiunilor subcarpatice, cu o nuanță aparte pentru Valea
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
Chiojdeanca este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Chiojdeanca (reședința), Nucet și Trenu. Comuna Chiojdeanca este situată în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în Subcarpații de Curbură, pe ambele maluri ale râului Chiojdeanca, ce se varsă în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
1950, a trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Chiojdeanca se află (1792, refăcută în 1847) din Chiojdeanca; și (1774) din Nucet, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Chiojdeanca
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
urcă o pantă scurtă, șoseaua asfaltată străbate un platou întins numit Dumbrava coborând lin în Câmpani. La circa 6 km de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar la sud, peste Deal se învecinează cu satul Vărzari și cu orașul Vașcău. In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din acești
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
455 mp. Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct legate de ocupația agrar-mestesugareasca a locuitorilor, de caracterul silvo-pastoral și de minerit, dar mai ales de poziția în zonele de influență a trei orașe: Stei, în primul rând, Vâșcau și Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din punct de vedere economic. În lipsa unui plan de amenajare comunal sau a unor studii de specialitate aprofundate, posibilitatea de a determina exact caracteristicile economice este mai mică, totuși se pot distinge câteva caracteristici
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
călduroasă, toamna cu temperaturi ce scad trepatat, o iarnă rece și primăvară, cu temperaturi ce cresc treptat. Precipitațiile sunt abundanțe, iar temperaturile extreme sunt în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază a fost mineritul. Apariția
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
de bază a fost mineritul. Apariția pe harta țării se datoreaza existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băită, sat care are o tradiție minieră de cîteva secole și care actualmente e componentă a Nucetului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nucet se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,7%) și
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
țării se datoreaza existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băită, sat care are o tradiție minieră de cîteva secole și care actualmente e componentă a Nucetului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nucet se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,7%) și maghiari (3,42%). Pentru 3,93% din populație
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
631 locuitori (1948) la 9.879 locuitori (1956), dar datorită restructurărilor masive de la mină Băită, mai tîrziu s-a înregistrat o diminuare treptată a populației, ajungînd în anul 2012 la cifra de 2.399 locuitori. Mediul de afaceri din orașul Nucet este încă fragil, cu afaceri extrem de puține ca număr și mici că cifra de afaceri. Principalele oportunități sunt în industria prelucrării lemnului, industria ușoară, în comerț și turism montan în Satul de Vacanță Vârtop, sectoare reprezentate de firme private (prelucrarea
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
în industria prelucrării lemnului, industria ușoară, în comerț și turism montan în Satul de Vacanță Vârtop, sectoare reprezentate de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industrie alimentară-panificație). miniatură Datorită profilului sau minier, precum și a condițiilor naturale puțin favorabile, orașul Nucet are o agricultură slab dezvoltată. Aceasta este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
parte din totalul suprafeței agricole (5,56%) și reprezintă rareori parcele mari cultivate și mai mult grădini ale populației de la case. Suprafață agricolă după modul de folosință are 917ha, ceea ce reprezintă aproximativ 20%din totalul suprafeței teritoriului administrativ al orașului Nucet. Numărul redus al populației ocupate în agricultură se datorează faptului că plantele cultivatesunt pentru nevoile proprii, fără a fi implicate în comerț. În ceea ce privește suprafață totală a orașului, 4111ha, aceasta este împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
suprafața drumurilor, a construcțiilor și terenuri neproductive, totalizând 3194ha; Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de angajați în domeniu. Astfel pe teritoriul administrativ al orașului Nucet în anul 2009 funcționau 3 întreprinderi miniere: SC. BĂITĂ SĂ. cu un numar de 261 salariați, SC BĂITĂ BIHOR SĂ cu un numar de 78 salariați și SC Compania Națională a Uraniului (CNU) cu 120 salariați. Majoritatea salariaților de la aceste
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
SC. BĂITĂ SĂ. cu un numar de 261 salariați, SC BĂITĂ BIHOR SĂ cu un numar de 78 salariați și SC Compania Națională a Uraniului (CNU) cu 120 salariați. Majoritatea salariaților de la aceste întreprinderi miniere sunt din localitățile învecinate orașului Nucet, foarte puțini oameni din populația activă a orașului Nucet și a satelor componente mai lucrează în industria minieră. După restructurările din domeniul minier, rata șomajului din zona a crescut, astfel cei interesați să obțină un loc de muncă au reușit
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
SC BĂITĂ BIHOR SĂ cu un numar de 78 salariați și SC Compania Națională a Uraniului (CNU) cu 120 salariați. Majoritatea salariaților de la aceste întreprinderi miniere sunt din localitățile învecinate orașului Nucet, foarte puțini oameni din populația activă a orașului Nucet și a satelor componente mai lucrează în industria minieră. După restructurările din domeniul minier, rata șomajului din zona a crescut, astfel cei interesați să obțină un loc de muncă au reușit fie pe plan local, la brutarii, la firme de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
perioada 1990-2006, în zona Sudrigiu-Ștei. Într-o continuă dezvoltare se află sectoare ce sunt reprezentate de firme private(prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industrie alimentară-panificație), unde activitatea preponderenta o reprezintă comerțul alimentar și nealimentar. În anul 2009, pe raza orașului Nucet își desfășoară activitatea 30 de societăți comerciale, două asociații familiale și 26 persoane fizice autorizate. Un numar de 7 persoane fizice autorizate sau asociații familiale se ocupă cu prelucrarea lemnului, aceasta îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
26 persoane fizice autorizate. Un numar de 7 persoane fizice autorizate sau asociații familiale se ocupă cu prelucrarea lemnului, aceasta îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important între activitățile orașului. Servicii publice locale: - Serviciul Public de Gospodărire Locală Nucet, aflat în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
de 7 persoane fizice autorizate sau asociații familiale se ocupă cu prelucrarea lemnului, aceasta îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important între activitățile orașului. Servicii publice locale: - Serviciul Public de Gospodărire Locală Nucet, aflat în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
sau asociații familiale se ocupă cu prelucrarea lemnului, aceasta îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important între activitățile orașului. Servicii publice locale: - Serviciul Public de Gospodărire Locală Nucet, aflat în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]