499 matches
-
manifeste, parțial, în caracterizarea diferitelor personaje din dramele respective (prin modul în care se confruntă între ele motive mari și mici), parțial, în acțiunea dramei în genere, prin imparțialitatea cu care este zugrăvit mersul destinului.Caracterele sînt prezentate în toată nuditatea lor, nu sub forma unei admirații entuziaste, iar soarta ne este dezvăluită în deplina ei realitate, fără ca inima poetului să se lase mișcată de ea34. Unul dintre cei mai străluciți cercetători moderni ai lui Shakespeare 35 obiectează pe bună dreptate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de la Rio din vremea lui Carol II - cunoscutul agent al imperialismului anglo-american și protector al «cămășilor verzi» - era, dimpotrivă, un bastion antifascist (...). Nu-i de ajuns că autorul a încercat să ni-i prezinte pe candidații la «selecționare» în lamentabila nuditate, «fără frac și joben». Fiindcă a făcut-o «amabil», fără ca el însuși să-și fi scos în prealabil mănușile. Realism cu... mănuși? Imposibil. Nu mai suntem «în pragul Orientului unde nimic nu se ia în serios». *** S.DAMIAN 41: „Încercând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acte ritualice orgiastice. Sabatienii, cei ce făceau parte dintr-o sectă ebraică cabalistică, credeau că prin unirea sexuală ritualică cu femeile, prin trezirea forței interioare dobândite prin credință, se pregăteau pentru venirea lui Mesia. În perioada creștină, unele secte practicau nuditatea publică, relațiile sexuale libere și dezinhibate, mutilările genitate. Spre exemplu, adamiții (sec. II) comiteau adultere și alte libertăți sexuale cu promisiunea iertării păcatelor. Bogomiliții (sec. X-XV) erau călugări izgoniți din mânăstirile de pe Muntele Athos, stabiliți în Rusia și în Moldova
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Barba 33, Open Theatre al lui Joseph Chaikin34recunosc chiar ele importanța datoriei lor față de Artaud. Toți cei care utilizează marionete uriașe, ca Bread and Puppets în Statele Unite prin anii șaizeci, cei care-și fac să vorbească trupul prin mimat, dans, nuditate, ca Jérôme Savary, sunt moștenitorii săi și proslăvesc, ca și el, un spectacol complet. Mișcarea Panique provine direct de la Artaud și Suprarealism. Între 1960 și 1962, Arrabal (născut în 1932), Roland Topor, Alexandre Jodorovsky, pictori, dramaturgi, regizori scenici francezi, mexicani
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
inițiativă nepotrivită care, de altfel, pierde din vedere diferența dintre personalitatea divină și modelul morfologic. Dacă „Stăpâna animalelor” reprezentată În grota de la Vernafeto apare nudă, idolii cretani și gravurile de pe sigilii propun, În schimb, o imagine feminină caracterizată de o nuditate parțială. Cu brațele ridicate, Într-un gest de adorare sau de binecuvântare, Înveșmântate cu o caracteristică „fustă evazată” și cu sânul descoperit, aceste reprezentări au fost interpretate ca traduceri plastice ale unei „zeițe a fecundității”. Și este posibil ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
era un amestec extrem de complicat de sex și politică. Adepte ale lui Marcuse, Erich Fromm, Wilhelm Reich și alți teoreticieni germani care au scris despre reprimare politică și sexuală, mediile radicale din Germania (și Austria sau, cel puțin, Viena) exaltau nuditatea, amorul liber și educația antiautoritaristă. Faimoasele nevroze sexuale ale lui Hitler erau cauza directă a nazismului. Încă o dată, unele cercuri vehiculau o analogie stupefiantă Între victimele de origine evreiască ale lui Hitler și tineretul anilor ’60, martirizat de regimul sexual
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1, o microsectă maoistă care promova agresiv promiscuitatea-sexuală-caeliberare, făcuse să circule În 1966 un autoportret: șapte tineri dezbrăcați pe fundalul unui zid - „Maoiști goi În fața unui zid gol”, cum a fost prezentată fotografia În Der Spiegel, În 1967. Accentul pus pe nuditate era menit să amintească imaginile cu corpuri goale, neajutorate, din lagărele de concentrare. Uite, părea să spună: mai Întâi au fost victimele lui Hitler, acum trupurile revoluționarilor maoiști, dezgolite demonstrativ. Dacă germanii se pot uita la corpurile noastre, vor putea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sculptură nu trebuie să orneze piatra brută. Linii drepte și lumini albe: austeritatea este calea spre armonie. Din acest punct de vedere, arta cisterciană nu e lipsită de rezonanță în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de mistica lui Bernard de Clairvaux. Ultimul părinte al Occidentului este și primul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atingă. Însă, într-un plan secund, una din iele pare să fi făcut primul pas spre depășirea pubertății. Nu numai împlinirea trupului indică aceasta, dar și gestul cochet cu care ar vrea să-și strângă părul, deși atitudinea față de propria nuditate rămâne aceeași cu a copiilor din preajma ei. Grația ei se impune cu conștientizarea propriei feminități, privirea a dobândit un alt accent, ea nu mai dă curs impulsului de vitalitate care-i împinge în față pe copiii-iele. Virgil Vătășianu remarcă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o expresie a luxurii, pentru că în economia simbolică a decadenței actul atroce se desfășoară pe fundalul luxurei întreținând cu acesta tensiunea necesară a contrastelor. Frumusețea Judithei și bogăția faraonică a generalului cartaginez realizează un contrast cu atrocitatea. Această bogăție asociată nudității voluptoase a femeii constituie un afrodisiac suplimentar în jocul puterii și a simbolurilor ei, iar o parte din motivele decorative dobândesc o conotație sexuală ca în tabloul lui Edvard Munch, Madona (1894). Se pot observa o serie de cezuri pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Veșmântul semitransparent al lui Judith este pus în relație cu decorativismul de orvefru, ceea ce introduce un raport interesant al personajului cu fundalul. Judith este parte a luxurei pe care o incorporează stilistic, pe fondul acestui decor somptuos, bogat se detașează nuditatea ei, ca și la Gustave Moreau. În 1909, Klimt reia tema și pictează încă un tablou, Judith II, în care reiterează viziunea violent-atroce asupra sexualității feminine transformată în armă. Dacă Judith I afișa o expresie de voluptate asociată orgasmului, Judith
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar isca nici pofte, nici trivial. Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin trandafirie, către biserică sau cimitir. Sunt lacrimi reținute în ochii plecați spre nuditate, și un dor mai mult monastic și mai mult feciorie în piepturile afectate de un crin sau iris"373. În cadrul esteticii decadente, lui Venus îi ia locul Venera. Prin raport cu nudul lui Pallady, o anumită similutidine, comandată nu de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se colorează de o sensibilitate puternică. Există aici și o subtilă tensiune între reflexivitate și afect, nuditatea reflectă starea emoțională prin reverie. Frumusețea acestui nud nu mai este asociată cu voluptatea, nu este menită să reflecte o armonie a proporțiilor, ci este trecută prin filtrul sentimentului de tristețe, de abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest. Altfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sofisticate adăugă propria lor geometrie arabescului floral, iar veșmântul, printr-un procedeu de continuitate mimetică, integrează volutele și dantelăria nu mai puțin complicată a florilor. Ornamentalul devenit podoabă și accesoriu, paftale, bijuterii sofisticate la Gustav Moreau ele îmbracă până la saturație nuditatea Salomeii devine prim plan al tabloului, chipul femeii întreținând o relație metonimică cu el. În aria senzualității Jugendstil intră și gestul cochet sau zâmbetul enigmatic al acestor femei-flori, al căror chip își face cu greu loc din tapiseria vegetală. Desenele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei femei. De asemenea, dacă în cazul Dragostei spirituale, pieptul miresei este expus, posibilă sugestie mariologică, aici, se întâmplă exact pe dos, mireasa este complet îmbrăcată. Distincția dintre erosul spiritual și cel profan funcționează astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui Ripa somptuoasă, la Cecilia Cuțescu-Storck convențională alături de pletora de podoabe, coafura sofisticată etc. conotând frivolitatea, vanitatea și alte cedări lumești. În eseul pe care-l consacră lui Georges de la Tour
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gustave Moreau sau în povestirea lui Flaubert, Salomeea este îmbrăcată în bijuterii, în pietre prețioase, corpul ei, aproape gol, făcând prin strălucirea cărnii concurență strălucirii aurului și a mineralelor rare, la fel, rama aurită a tabloului servește deopotrivă drept cadru nudității și actului sângeros, al cruzimii, reinvestindu-le estetic. Am putea reformula în termenii antropologiei lui Levi Strauss: ceea ce este crud în act se transformă, este preparat la nivelul unei abile puneri în scenă, în tablou, ca act estetic, așa cum sudoarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau chiar marial, apropiată de tratarea unei teme complementare la Fernand Khnopff. Salomeea poartă o brățară pe mână și un inel pe degetul mijlociu, fără ca aceste podoabe să aibă caracterul pletoric al celor care, la un Gustave Moreau, servesc accentuării nudității nimfetei și nu acoperirii nurilor săi. Cu alte cuvinte, lipsește din recuzita decadentă sugestia luxurei și, în mod esențial, cea a senzualității aduse în pictura lui Klimt la tensiunea isteriei. Cecilia Cuțescu-Storck a adoptat în mod intenționat și o anumită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui virtuți coregrafice, se distinge de toate celelalte personaje înveșmântate prin culorile vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast între oroarea actului crud, înfățișat în consecința sa directă, capul sfântului, și frumusețea delicată a nudului. La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian, Amor sacru, amor profan, sursă de inspirație pentru pictura murală care-i decorează atelierul. În acest caz, nuditatea chiar și parțială a Salomeei indică contrariul aparenței, "amorul sacru", un reflex pios care întoarce pe dos termenii consacrați ai ecuației decadente. Dragostea autentică a Salomeei generează un act crud, iar păcatul este expiat prin suferința celei culpabile, transfigurată pietist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din tablou, mise en abîme intenționat, este văzut din spate; cel din tabloul propriu-zis ni se dezvăluie parțial, intrând în jocul lejer-licențios al măștii. Ceea ce masca ascunde, adevărata identitate a femeii, corpul dezvăluie, ambiguitatea este specifică unui erotism rafinat, unde nuditatea este gradată și subliniată printr-un decupaj abil. Și Mihai Teișanu, în câteva din nudurile sale, se apropie într-o oarecare măsură de Rops fără a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]