646,935 matches
-
este luat în seamă de autorități numai pentru că a avut acces în spațiul audiovizual și numai pentru a fi supus restricțiilor. A trimite hip-hopul în semilegalitate este soluția pentru a legitima ceea ce spun băieții de cartier și pentru a mări numărul celor care cred că o noapte de sex, alcool, droguri este soluția pentru a scăpa de părinți abuzivi, de sărăcie și de lipsă de șansă." Semilegalitate despre care scrie editorialista ține de o decizie a Consiliului Național al Audivizualului de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
bun gust, pe nedrept luat în tărbacă de unii contemporani. Mi-a spus că vrea să înființeze o revistă -" Studii și cercetări de istorie a artei" și m-a întrebat dacă mă încumet să fiu redactorul acestui periodic. Zămislirea primului număr nu numai din punctul de vedere al aspectului și al structurii definitive a fost destul de anevoioasă fiindcă aproape toți eminenții colaboratori tergiversau cu predarea manuscriselor. Norocul meu a fost sosirea în Institut a unei tinere debutante - Amelia Pavel - care a
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
structurii definitive a fost destul de anevoioasă fiindcă aproape toți eminenții colaboratori tergiversau cu predarea manuscriselor. Norocul meu a fost sosirea în Institut a unei tinere debutante - Amelia Pavel - care a preluat cu hărnicie problemele redacționale, scăpându-mă de corvoada următoarelor numere. Trăind sub regimul comunist, am ales cu chiu cu vai drept temă să fac monografia unui prieten al lui Sahia (pe care-l cunoscusem și care murise) și care ...am uitat cum îl chema! Mintea mea are și intermitențe, eclipse
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
mult în cultură dacă nu traversam o astfel de perioadă nefastă? - Sigur că da. Am făcut parte - firește, cu multe trepte mai jos - dintr-o generație de aur: cu Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Noica, Cioran, dar mai ales Mircea Vulcănescu - numărul unu al generației noastre, și care a murit în pușcărie salvându-și colegul de celulă bolnav, transformându-se creștinește într-o saltea vie ca să-l ferească de frigul și umezeala temniței. Da, am avut desigur oameni mari. Dar nu și-
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
se înscriu într-o dinamică similară a trăirii și a gîndirii artistice, aducînd în același plan atît o austeritate de fond, o reală nevoie de rigoare și de interiorizare, cît și gestul liber și tonul fovist. Mult mai restrînse ca număr, doar două, uleiurile păstrează și ele carecteristicile generale, deși, la o primă privire, par mai apropiate de spiritul acelor artiști care au impus în peisagistica noastră de astăzi o componentă mai curînd panteistă și o atitudine jubilatorie, de celebrare pură
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
și fixarea lor în versiunea Todea din zilele noastre. Peripețiile lui Pinocchio înseamnă, dincolo de morală și de povețe, o sumedenie de personaje, de întîlniri, de aventuri și de necunoscute. Această atmosferă efervescentă din textul lui Collodi își găsește susținere în numărul mare de personaje care intră și ies din scenă. Deși poate unele tușe regizorale mi s-au părut groase, exagerate, ele sînt coerente cu ideea care este suportul montării, și anume, actualizarea tentațiilor ce i se pun în cale lui
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Revista contimporană din 1973 un articol contra Convorbirilor, a lui Maiorescu și a pretenției criticului că a descoperit o "direcție nouă" în literatură. Eminescu e unul din exemplele menite a arăta că Maiorescu se înșeală. Grădișteanu examinează poemul Egipetul din numărul pe 1 octombrie 1872 al revistei ieșene și se arată scandalizat de licențele pe care Eminescu și le permite. În rest, Grădișteanu se referă la Iacob Negruzzi, Samson Bodnărescu sau la critice pe care Maiorescu însuși le adusese unor colaboratori
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
amar?", se întreabă Gr. Gellianu. Și comentează: "În concepțiunea poetului de ce culoare erau penele acestei aripe și ce întindere de lac sau de mare are acel amar?" Nu e nimic de zis. Aron Densusianu (reprodus cu studiul din mai multe numere ale Revistei critic-literare din anii 1894-1896, deși capitolul din Istoria limbei și literaturei române, ed. II, 1894, era mai concis și mai interesant) e un om instruit, știutor al literaturii române și europene, incapabil să înțeleagă însă noutatea poeziei lui
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
manageriale. Francisc László spune: "Muzicologul ar trebui să fie de toate, filolog și arhivar, estetician și istoric, psiholog și sociolog, hermeneut și informatician. Ceea ce, omenește, nu este posibil." (...) "Individul contribuie la înțelepciunea colectivă a breslei sale specializându-se pe un număr restrâns de discipline (atenție, una singură ar fi prea puțin!) și urmărind atent, pe cât îi stă în putință, ceea ce se întâmplă în celelalte."
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare deschisă în care-l învinuiește că a lăsat să se înțeleagă în comentariul uneia din întîlnirile Cenaclului Euridice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
la 5 februarie, 50 de ani de la moartea lui în închisoarea de la Sighet (1953). Articolul dlui Zub este binevenit. Te întrebi de ce au uitat penețediștii dubla aniversare. Au, desigur, alte probleme, mai actuale. l Dl Cristian Bădiliță recidivează! În același număr din Convorbirile de la Iași, dsa comentează Bazarul culturii române. Așa sună titlul unui scurt articol de revistă a revistelor culturale românești. Dl B. le citește pe internet, acolo unde o fi (căci nu ne spune: probabil s-ar cădea să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
autentice dispariții. O absolută rezervă prinde bine celor dispăruți. Oastea lui Igor, care nu s-a întors niciodată, a regelui persan Cambyse, suptă de nisipirile Nubiei, inspiră la reverii, după cum dispariția lui Ben Laden, a Ioanei Maria Vlas, a unui număr considerabil de datornici ai Bancorexului generează starea de mister favorabilă frisonului, îndeamnă la adânci meditații - ce ți-e și cu soarta omului! În fapt, cele mai multe dintre dispariții n-ascund nimic tainic, care să le facă palpitante, măcar interesante, punctul lor
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
a apăsa pe tenacitatea cercetării efectuate de Ion Ursulescu. Lipsind publicația din Biblioteca Academiei, Ion Ursulescu se adresează revistelor "Orizont" din Timișoara și "Familia" din Oradea, pentru că paginile lor reproduc în 14 decembrie 1972 și, respectiv, 1 aprilie 1971, textele numărului comemorativ al "Tribunei Transporturilor" din 6 martie 1915. Adică textele despre Ștefan Gheorghiu, existente și în ediția îngrijită de Al. Talex, Panait Istrati, Amintiri, evocări, confesiuni (1985). De aceeași tenacitate, esențială în fertilitatea cercetării, dă dovadă Ion Ursulescu atunci când, deși
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
dintre actorii din distribuție, cu teme ce aduc și induc o stare răvășitoare, cu un leit-motiv ca o lamentație orientalo-evreiască, un comentariu permanent al crimei, o călăuză a călătoriilor goților și romanilor care antrenează iubiri, interese, pasiuni, trădări și un număr teribil de crime. Un spectacol a cărui miză și tensiune stau în spațiul propus și construit anume, în superba lume a texturilor și costumelor scenografei Maria Miu, gîndite cu meticulozitate pentru fiecare apariție a fiecărui personaj, în știința cu care
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
în rolul titular. A fost una din mizele interpretării regizorale a lui Silviu Purcărete. Dincolo de cortinele albe, diafane, transparente și aproape inocente, în spatele lor, se puneau la cale și se înfăptuiau oribile crime, mutilări, tragedii ce-și sporeau nu doar numărul, ci și gradul de bestialitate. La Darie, totul este mult mai crud într-un fel, mai violent, pentru că se petrece la vedere, într-un soi de demonstrație ad-hoc a cruzimii primitive. Am văzut spectacolul de două ori, cu ambele variante
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
azi, în epoca eternului și fascinantului Dumitru Dragomir, și el cîndva pe la Scornicești, ca toată musca pe produsul organic bine mirositor, ce expresie potrivită cu situația fotbalului românesc am putea găsi? Să-l punem la încercare pe TRU * În același număr din 22, dna Marta Petreu consacră un lung și util studiu (a doua parte, în numărul din 25 febr. - 3 martie) generației '27. Numită așa după anul apariției cărții lui M. Eliade Itinerariu spiritual, 1927, urmată în 1928 de Manifestul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
pe produsul organic bine mirositor, ce expresie potrivită cu situația fotbalului românesc am putea găsi? Să-l punem la încercare pe TRU * În același număr din 22, dna Marta Petreu consacră un lung și util studiu (a doua parte, în numărul din 25 febr. - 3 martie) generației '27. Numită așa după anul apariției cărții lui M. Eliade Itinerariu spiritual, 1927, urmată în 1928 de Manifestul Crinului Alb al lui Sorin Pavel, Ion Nistor și Petru Marcu-Balș (Petre Pandrea), generația lui Eliade
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile florilor plantelor etc., și așa mai încolo, estinzînd numărul numelor cu relațiunea genetivale. Numai cît estensiunea prea lungă și încă cu cît este mai lungă cu atît este mai neplăcută, atît pentru îngreunarea înțelesului, cît și pentru monotonia formelor repețite fără întrerupere. De aceea și concatenarea genitivilor este a
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai rapidă a luptei anticorupție" (Academia Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
ale substantivelor (articolul apare în forme masculine și feminine, la singular și la plural): "să se concentreze asupra îndeplinirii obiectivelor programului" (EZ 2318, 2000, 11); "membrii delegației coordonatorilor proiectului UNICEF" (Adevărul 3861, 2002, 3). O terminație identică (același gen și număr, aceeași variantă combinatorie a morfemelor) face să devină supărătoare chiar succesiunea a două genitive - "prelungirea suspendării arestării" (Meridian 504, 1994, 16) - , cu atît mai mult secvențele mai ample care o cuprind: "un aspect relevant al ignorării primejdiei goanei" (EZ 1115
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
a măsura valoarea unui om de știință prin citările de care el beneficiază pare o operație naivă, ultrasimplificatoare. Putem aduce imediat o serie întreagă de contraexemple care arată că valoarea este o entitate mult mai complexă decât ceea ce poate semnifica numărul citărilor. Ne putem raporta la "valoarea în sine" a unei opere științifice, a unui savant. Însă în situația în care oamenii de știință și literatura științifică înregistrează o creștere exponențială și apare nevoia socială de a se găsi criterii operaționale
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în politică, economie și finanțe. Într-un raport publicat de National Science Board, "Science and Engineering Indicators" (Arlington, VA, 2002), România se află pe locul 46 dintr-un total de 60 de țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
60 de țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
ce ai existat, dacă ai existat în- tr-adevăr, de obicei paralel cu viața reală? Aceste întrebări am fi putut să i le punem lui Mihai Gramatopol când, numai în anul 2000, i-au apărut, înșirat de-a lungul lui, un număr record de cărți: 4. Chiar dacă doar una singură, dintre ele, era absolut nouă - cea pe care o semnalez astăzi *) -, savantul pregătise retipărirea celorlalte cu aceeași meticulozitate a cizelatorului care revine înmiit pe aceeași suprafață a milimetrului pătrat. Nu i-am
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]