4,519 matches
-
cultivarea unei plante de cultură mai mult de un an succesiv are ca rezultat pierderi în producție. Boala solului (oboseala solului) este văzută, acum, ca un concept general care are mai multe componente, dintre care cele mai evidente sunt deficiențele nutritive și nutriția neechilibrată. Fără fertilizatori adiționali de la o sursă externă, culturile își trag mari cantități de substanțe nutritive numai din sol. Cultivarea continuă va duce la reducerea cantității de substanțe nutritive din sol și la scăderea producției culturilor ulterioare. Considerații
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solului (oboseala solului) este văzută, acum, ca un concept general care are mai multe componente, dintre care cele mai evidente sunt deficiențele nutritive și nutriția neechilibrată. Fără fertilizatori adiționali de la o sursă externă, culturile își trag mari cantități de substanțe nutritive numai din sol. Cultivarea continuă va duce la reducerea cantității de substanțe nutritive din sol și la scăderea producției culturilor ulterioare. Considerații similare se aplică și materiei organice și ciclului carbonului. în același timp, alte culturi pot adăuga azot și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
multe componente, dintre care cele mai evidente sunt deficiențele nutritive și nutriția neechilibrată. Fără fertilizatori adiționali de la o sursă externă, culturile își trag mari cantități de substanțe nutritive numai din sol. Cultivarea continuă va duce la reducerea cantității de substanțe nutritive din sol și la scăderea producției culturilor ulterioare. Considerații similare se aplică și materiei organice și ciclului carbonului. în același timp, alte culturi pot adăuga azot și materie organică în sol și într-o anumită măsură, pot restabili echilibrul. Se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și materiei organice și ciclului carbonului. în același timp, alte culturi pot adăuga azot și materie organică în sol și într-o anumită măsură, pot restabili echilibrul. Se poate face astfel o distincție între culturile care contribuie la ridicarea nivelului nutritiv al solului și la starea materiei organice, culturile care sunt neutre și cele care cauzează descreșterea nivelului acestor constituenți ai solului. Efectele resturilor vegetale ale unei culturi asupra plantei care o urmează sunt mai puțin evidente. Plantele produc o cantitate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de agricultură organică comercială o reprezintă mai degrabă rotațiile bine organizate decât policulturile. Pe scurt, rotațiile trebuie să mențină fertilitatea solului, nivelurile de materie organică din sol și structura solului, în același timp încercând să asigure că există suficiente substanțe nutritive și că pierderea acestora este minimă. Rotațiile sunt principalele mijloace de minimalizarea a buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor, prin realizarea diversității culturilor atât în timp cât și în spațiu. în același timp rotația trebuie să producă destul furaj pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trebui să fie posibil să se îndeplinească toate cerințele unei ferme cu privire la azot); ar trebui folosit, oricând este posibil, îngrășământul verde pentru a păstra solul pe cât posibil acoperit, protejându-l astfel de riscurile de eroziune și reducând scurgerile de substanțe nutritive; culturile care se dezvoltă lent și sunt de aceea vulnerabile buruienilor ar trebui să urmeze după culturi care înăbușă buruienile; culturile păioase să alterneze cu cele care au frunza lată și care înăbușă buruienile; când există riscul îmbolnăvirilor sau probleme
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
posibil; gradul de compatibilitate a culturilor individuale cu clima și solul; cerințele de muncă sezonieră și disponibilitatea acesteia; 2.2.1. Grâul Deși este cea mai importantă cultură din sistemele organice, grâul este totuși și cel mai pretențios în ceea ce privește substanțele nutritive. în plus, lipsa unor rădăcini bine dezvoltate și creșterea lui primăvara târziu dau buruienilor posibilitatea de a se dezvolta. Cele mai bune culturi premergătoare sunt cele care lasă în urmă un nivel bun de substanțe nutritive reziduale și au un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai pretențios în ceea ce privește substanțele nutritive. în plus, lipsa unor rădăcini bine dezvoltate și creșterea lui primăvara târziu dau buruienilor posibilitatea de a se dezvolta. Cele mai bune culturi premergătoare sunt cele care lasă în urmă un nivel bun de substanțe nutritive reziduale și au un efect înăbușitor asupra buruienilor. în multe privințe, stratul de iarbă, trifoi și lucernă sunt ideale, dar mineralizarea azotului poate fi rapidă atunci când se ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a existat, cel puțin până mai de curând, o piață identificabilă și deoarece în multe cazuri este înlocuit de ovăz ca nutreț pentru șeptelul de animale. în plus, orzul de toamnă poate prezenta probleme într-un sistem organic din cauza cerințelor nutritive primăvara devreme, înainte ca acestea să fie disponibile în urma activităților biologice din sol. Orzul este sensibil la lipsa umidității și la condițiile de aciditate, dar problema locului de însămânțare legată de fertilitatea ridicată nu este semnificativă în sistemele organice. în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cultură de cereale, în Anglia, deși poziția lui în rotație nu este atât de fixă ca a grâului sau ca a orzului. El are un sistem radicular destul de adânc și poate fi productiv în condiții de disponibilitate scăzută a substanțelor nutritive. Totuși ovăzul după ovăz nu este o combinație productivă din cauza riscurilor cauzate de boli si dăunători. Ovăzul atrage interesul crescând al cercetătorilor, accentul căzând pe dezvoltarea soiurilor cu fructul (cariopsa) golaș, în care bobul este treierat fără plevi, având o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de a varia. 2.2.4. Secara Deși secara nu este cultivată intens, există cereri considerabile pentru secară produsă organic mai ales în unele țări din Europa. Secara este cea mai imună dintre cereale și are cerințe scăzute față de substanțele nutritive. Din acest motiv, există tendința de a fi limitată cultivarea acesteia pe terenurile ușoare, mai sărace. în sistemele organice, secara se găsește deseori ca o a doua cultură de cereale după grâu, unde îngrășământul este de multe ori necesar. Sistemul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de lucrări de îngrijire dar cu posibilități mult mai reduse de a controla buruienile. 2.2.5.Porumbul Fie că este cultivat pentru boabe, fie că este cultivat pentru furaj, porumbul are aplicații limitate în sistemele organice, din cauza necesităților sale nutritive ridicate, a problemelor de control al buruienilor și din cauza riscului de eroziune. Acesta dă totuși ocazia unei pauze între cereale păioase, deoarece nu este sensibil la aceleași categorii de boli și dăunători. Porumbul poate ajuta în același timp la controlarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dăunători. Porumbul poate ajuta în același timp la controlarea nematozilor de la sfecla pentru zahăr. într-un sistem organic, porumbul ar trebui să fie fertilizat cu îngrășăminte verzi, aplicate în luna aprilie, cu scopul de a se putea folosi de substanțele nutritive și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sfecla pentru zahăr. într-un sistem organic, porumbul ar trebui să fie fertilizat cu îngrășăminte verzi, aplicate în luna aprilie, cu scopul de a se putea folosi de substanțele nutritive și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se ară și ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeței cu nămol. Porumbul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
extinse și recoltarea timpurie fac ca solul să poată fi foarte bine pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară și vară, când solul este mai activ din punct de vedere biologic iar substanțele nutritive sunt mineralizate. în această perioadă este necesară fertilizarea cu îngrășământ lichid. îngrășămintele trebuie distribuite cu grijă, deoarece împrăștierea lor inegală va duce la maturizarea inegală pe timpul recoltării. Principala problemă cu buruienile o reprezintă ovăzul sălbatic care, în mod normal, ar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1-2 ani în cazul cartofului extratimpuriu, deoarece recoltarea în acest ultim caz se realizează înainte ca nematozii să-și fi completat ciclul. Cartoful poate să urmeze după grâu, leguminoase pentru boabe , îngrășământ verde, sau alte culturi care lasă multe substanțe nutritive reziduale în sol, deși pot apărea în unele cazuri probleme cu dăunătorii, cum ar fi viermii sârmă. Unele soiuri sunt mai rezistente la viermii sârmă și la alte boli și dăunători decât altele, totuși, pentru a evita problemele de contaminare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea biologică a structurii solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor sunt implicate în acest proces. în funcție de tipul solului, rădăcinile trifoiului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
adâncimi de 0,8 - 1,5 m, iar cele ale muștarului și măzărichii păroase ajung până la 0,8 m. Controlul buruienilor poate fi atins repede, îngrășămintele verzi fiind mai competitive în lupta pentru spațiul de nutriție, apă, lumină și substanțe nutritive. Controlul nematozilor este realizat prin folosirea plantelor antagoniste o perioadă mai lungă de timp, sau a plantelor gazdă o perioadă scurtă de timp pentru a stimula clocirea, dar apoi li se taie sursa de hrană înainte ca ciclul de viață
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de termen lung (7-10 ani). în acest caz de rotații dominate de pășuni, îngrășămintele verzi au un rol limitat. Pășunile permanente nu ar trebui arate doar de dragul rotației, deoarece cele care conțin trifoi duc la stabilirea unui sistem de resurse nutritive precum și la controlul buruienilor, al bolilor și al paraziților și pot avea o importanță ecologică ridicată. Unde nu există trifoi, există tehnici care ajută la introducerea lui fără să fie nevoie de o completă resemănare. 2.3.5. Rotațiile în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
are șeptel dar nu și culturi furajere, arată astfel: Ceapă, Cartof, Morcov, Varză, Pământ necultivat (pârloagă). Această rotație este simplă, destul de eficientă, iar controlul buruienilor este asigurat în mare parte. Acest sistem este dependent de îngrășământ sau de alte substanțe nutritive aduse din alte părți ale fermei. Dacă pârloaga ar implica ca leguminoasele cu producție mare să fie tăiate și lăsate să putrezească, atunci stocul de azot ar fi mărit considerabil și ar putea să existe și alte beneficii în ceea ce privește înlocuirea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fi definit cu termenul de “neo-convențional’, ci o alimentare a ecosistemului solului în contextul utilizării complete a resurselor naturale de care dispune ferma. 3.1.1. Rolul proprietăților fizice și chimice ale solului Solul trebuie să fie aprovizionat cu elemente nutritive în cantitățile și sub formele accesibile plantelor. Plantele preiau elementele nutritive primare sub forma ionilor încărcați electric (NO3 -, H2PO4 -, K+, Mg2+, Ca2+), iar solul trebuie să constituie un depozit pentru acești ioni, să-i rețină și să-i facă să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solului în contextul utilizării complete a resurselor naturale de care dispune ferma. 3.1.1. Rolul proprietăților fizice și chimice ale solului Solul trebuie să fie aprovizionat cu elemente nutritive în cantitățile și sub formele accesibile plantelor. Plantele preiau elementele nutritive primare sub forma ionilor încărcați electric (NO3 -, H2PO4 -, K+, Mg2+, Ca2+), iar solul trebuie să constituie un depozit pentru acești ioni, să-i rețină și să-i facă să devină accesibili plantelor în funcție de necesități. Abilitatea solului de a reține cationi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
atît pentru revenirea nutrienților și a energiei conținute în materia organică cât și pentru alte multe procese chimice care au loc în sol. Menținerea unui pH al solului optim este importantă atît pentru microfauna solului cât și pentru accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante. Aciditatea solului datorată prezenței în abundență a ionilor pozitivi de H+, determină înlocuirea nutrienților reținuți de coloizii negativi ai solului. în cazul solurilor acide (cu pH scăzut), activitatea biologică a solului este redusă, mineralizarea materiei organice este lentă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai acid. Nivelul pH este, de asemenea, de mare importanță în ceea ce privește ecosistemul solului și în particular viermii de sol care în condițiile unui pH acid (pH<5,5) sunt reduși ca număr. Excesul de calciu poate restricționa accesibiltatea altor elemente nutritive, de aceea trebuie evitat. Amendamentarea cu amendamente calcaroase este practica standard în ferma organică cu toate că anumite surse de calciu cum ar fi amendamentele lente sau cele rapide ca viteză de acțiune nu sunt permise. Creta măcinată, piatra de var și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
permise. Creta măcinată, piatra de var și algele calcifiate reprezintă sursele majore de calciu. Relativa eficiență a fiecărui tip de amendament poate fi evaluată cu ajutorul puterii lor de neutralizare sau echivalentul CaO (PNA CaO=100%). 3.2.5. Alte elemente nutritive Multe alte elemente nutritive, care sunt importante pentru creșterea și dezvoltarea culturilor, interacționează foarte strîns cu nutrienții majori analizați până acum. Acidifierea cauzată de fertilizanții cu azot poate determina blocarea altor nutrienți care devin inaccesibili pentru plante. Același fenomen se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]