17,360 matches
-
prin pustietățile aistea te poți aștepta la orice! Însă, o vorbă înțeleaptă spune că eșecul nu ne va doborî atâta timp cât hotărârea mea de a reuși e de-ajuns de puternică. - Așa e, cum zici! - Nea, oiță!... A strigat Ioan la oile sale care încercau să se amestece cu ale lui Ion. - Lasă-le! Se cunosc și ele cum o făcui eu cu `mneata. Numai așa se cunosc oamenii și animalele. Fiindcă taina existenței umane nu constă în a trăi, ci și
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Ion și-a pus mâinile streașină la ochi și-a privit la poziția soarelui pe cer. - Bade! E trecut de amiază. E timpul să ne despărțim. - Călătorului îi stă bine cu drumul... - Brrr! După care Ion a fluierat printre dinți. Oile s-au luat după el, coborând agale spre Ardeal. - No! Amu veniți după mine, mioarelor... Grăi Ioan, sculând oile culcate pe niște smocuri de iarbă, cu bota ce o avea în mână. Încet, cu mica turmă după el, a luat
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
de amiază. E timpul să ne despărțim. - Călătorului îi stă bine cu drumul... - Brrr! După care Ion a fluierat printre dinți. Oile s-au luat după el, coborând agale spre Ardeal. - No! Amu veniți după mine, mioarelor... Grăi Ioan, sculând oile culcate pe niște smocuri de iarbă, cu bota ce o avea în mână. Încet, cu mica turmă după el, a luat drumul Munteniei. Amândoi coborau pe căi diferite, având în suflet speranța. În urma lor tricolorul arborat pe cea mai înaltă
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. VA
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc că-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți lângă ciutură și
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Grandios pășește agale pe poteci, Prin înfundături de munți, prin locuri reci, În arșița verii prin ceață și ploi, În deplină libertate, prin noroi. Pe la stâne strecoară spaima printre oi, Apucă ce-i place, sau ce-i de soi, Cu nasul în miere, cu botu-nroșit, Tratează albina... în mod iscusit. Își apără puii de omul zărit, Sigur îl atacă, de este rănit, Dar nici la hoit să nu fie deranjat
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
înlocuit cu biete animale destinate sacrificiului ritualic. Au trebuit să treacă sute de ani, ca în locul tinerilor sacrificați, să fie acceptate biete animale, cum sunt miei, vaci, păsări, etc. Porcul face o figură aparte. Acest animal pare mai inteligent decât oi sau vaci, dar este ținut în condiții neigienice. Profetul Mohamed a observat această situație și a interzis consumul cărnii de porc. Astfel, țăranii săraci, mai ales cei din Balcanii ocupați de turci, au rămas cu porcul ca animal de sărbătorit
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
a distrus, agricultura este pe brânci, bogățiile subsolului îi sunt devastate de companii străine, milioane de români cerșesc un loc de muncă prin cele străinătăți nemiloase (aud că în Londra, de la 1 ianuarie 2014, un parlamentar englez ne numără, precum oile la stână, dacă vom călca pe pământul lui Shakespeare!), sistemul de sănătate este în comă prelungită, învățământul supraviețuiește numai prin dârzenia unor dascăli patrioți, milioane de pensionari au ajuns să cerșească un 3% la pensii de mizerie, în timp ce avem pensionari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
patrioți, milioane de pensionari au ajuns să cerșească un 3% la pensii de mizerie, în timp ce avem pensionari care trăiesc fără griji, mai bine ca Regina Angliei, că tot am mai pomenit țara aceasta care ne iubește precum lupul stana de oi. Nimeni /vorbesc de Europa de Vest, Rusia și puterile de peste Ocean/ nu are nevoie să rămână valorile la noi, să fim un popor puternic, cu o mare cultură, o țară bine dezvoltată... Interesul lor este să rămânem într-o zonă furnizoare de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban Bayramı. De asemenea, potrivit tradiției în prima zi a sărbătorii dimineață musulmanii merg la geamie pentru rugăciuni după care fiecare familie sacrifică un animal: oaie,berbec, vită, iar după-amiază, la masa tradițională de Kurban Bayramı, se fac urări între membrii familiei, cei care sunt certați,se împacă se aduc omagii persoanelor în vârstă și săruta mâna celor în vârstă iar musafirii sunt stropiți cu colonia
KURBAN BAYRAM ( Sarbătoarea Sacrificiului) [Corola-blog/BlogPost/94216_a_95508]
-
slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă cu 14 ani, iar prima sa carte, „Lucrarea”, avea să apară în anul 2004. Foarte bine primită, cu vânzări excelente și prezentări pe măsură, „Lucrarea
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă cu 14 ani, iar prima sa carte, „Lucrarea”, avea să apară în anul 2004. Foarte bine primită, cu vânzări excelente și prezentări pe măsură, „Lucrarea
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
ea.” - Dragoș Lumpan Transhumanta este drumul de câteva sute de kilometri pe care ciobănii îl parcurg toamnă și primăvară între munte și câmpie pentru a hrăni și proteja turmele. Ciobănii care încă mai practică transhumanta merg zi de zi cu oile, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Ei trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. În 2007, în România mai mergeau în transhumanta aproximativ 30 de familii de ciobani față de
Ultima transhumanta – Un proiect din categoria Film/documentar, initiat de Dragos Lumpan [Corola-blog/BlogPost/94251_a_95543]
-
fiu, copile, N-ai să mă vezi, dar m-oi simți. Printr-ale zilelor file, De dupa nori, îți voi zâmbi. Citește mai mult Eu voi plecaCristina PârvuEu voi pleca pentru o vreme,Copile drag, nu te-ntrista.Din ceruri ti-oi da mângâiereși razele din steaua mea.Departe n-am să fiu, copile,N-ai să mă vezi, dar m-oi simti.Printr-ale zilelor file,De după nori, îți voi zâmbi.... ÎI. DOI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr.
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Hristos va stăpâni Oamenii când Lui Mesia Atunci toți s-or închina Străluci-va bucuria În toată lucrarea Sa Căci atunci nu se va face Niciun rău pe acest pământ Ci trăi-va omu-n pace Împlinind Cuvântul Sfânt Ca și oaia atunci și lupul Cu iarbă se va hrăni Căci stăpân va fi doar Domnul Peste toate— El va fi Săracii s-or închina Lui Mesia Salvatorul Căci El îi va ajuta Împlinindu-le aici dorul El Isus va mângâia Copilașul
MESIA ȘI MIA DE ANI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378151_a_379480]
-
dar s-au topit acele vremuri nucul a dispărut și borta nu știu dacă mai există în floarea Bogății de Jos aproape de Pietrosul unde avem câțiva meri și din dreapta dinspre cumpăna dealului Dosul Răcii te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe Imașul din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de dincolo în melodia aceea pe lame de vânt întreg
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu-mă în floarea primăverii timpurii umblând sau aprinzându-mi focul pe ploaie uneori și destul de greu și zgribulind de frig am fost și pe Dălina cu oile și mieii unde pe
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu-mă în floarea primăverii timpurii umblând sau aprinzându-mi focul pe ploaie uneori și destul de greu și zgribulind de frig am fost și pe Dălina cu oile și mieii unde pe vremea aceea era o neviscă ce prindea păsărele probabil pentru puii ei cu mieii și oile-mpeună ziua era țesută cu flori și cu jocuri cu trâmbița ce legăna așa de dulce melodia aceea de primăvară subțire
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
proaspăt cosit în brazde cu atâtea arome cu atâtea miresme de căpșuni de pomnițe de pădure de hribe și strigătul mieilor primăvara e Bogata de Jos din lungul șir de priviri a Ogrădesei spre Oveștene și Lorniț apoi în behăitul oilor de la Halauă ori din Zgleamăn 7-8 -06-2017 cluj Referință Bibliografică: Mireasmă ardeleană--Bogata de Jos / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
iar el dă capul pe spate până ce atige reazemul din spate și se liniștesc. Glasul roților de tren, într-o succesiune simetrica și periodica și cu o tonalitate molcoma, te trece în lumea viselor fără a mai apela la număratul oilor negre sau albe, care riscă să se împreune , să te enerveze și să-ți alunge somnul. Dar iată că peste ritmul simetric, constant de ceva timp, se suprapune un scârțâit dat de intrarea cu viteză a trenului pe traiectoria unei
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase un roi
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
umărul lui, iar el duce capul pe spate până ce atige reazemul și se liniștesc. Glasul roților de tren, într-o succesiune simetrica și periodica și cu o tonalitate molcoma, te trece în lumea viselor fără a mai apela la număratul oilor negre sau albe, care riscă să se împreune , să te enerveze și să-ți alunge somnul. Citește mai mult RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUIEp. 3În compartimentul cu mortul așezat pe bancheta intra un băiat și o fată, bucuroși că au găsit un compartiment
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
umărul lui, iar el duce capul pe spate până ce atige reazemul și se liniștesc.Glasul roților de tren, într-o succesiune simetrica și periodica și cu o tonalitate molcoma, te trece în lumea viselor fără a mai apela la număratul oilor negre sau albe, care riscă să se împreune , să te enerveze și să-ți alunge somnul.... XXIII. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep. 2 - Eu nu înțeleg
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie. Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case, Dar problema este alta, că noi știm că din părinți, Cu oile pe astea dealuri, veci, ăștia nu o să ne lase. Băi Vasile, te-ai băgat și tu în seamă, fără rost, Ce au oile cu târgu, tu ești dus sau ești un prost? No auzi mă Pâclișane, zile tu că ești
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]