921 matches
-
sentimentul Patriei-Vatră sau Cămin (Home, Heimat), iar din această fraternitate națională izvorăște ideea "sîngelui" comun. Relația cu Patria-Mamă capătă un caracter infantil, în sensul că relația cu substanța maternă implică o efuziune aproape oceanică, în vreme ce relația cu substanța paternă presupune obediență necondiționată (Right or wrong, my country). Se constituie astfel, la fel ca în cazul Trinității teologice, o osmoză și o coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și al vacanțelor, trasau „directive” personalului angajat cu privire la lista de cumpărărturi, meniul zilei ș.a. Totuși, cadrul familial a fost un spațiu al preponderenței masculine, un loc în care bărbatul impunea o minimă disciplină, un anumit nivel de moralitate și, chiar, obediență. După cum am mai precizat, lipsa mărturiilor și a documentelor evocatoare ne obligă să operăm mai mult pe cale intuitivă în tentativa noastră de portretizare a familistului băcăuan. Secvențele din viața domestică a acestuia trebuie „citite” în subtext. Ni-l putem imagina
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Walter Benjamin rettende Kritik, s-a făcut remarcat în repetatele referințe la gîndirea socială și politică a epocii revoluției democratice așa cum a fost numită perioada de după 1760 în Europa, cînd vechile loialități s-au destrămat iar populația a resimțit obediența față de puterea existentă ca pe o formă de umilire. În mod deosebit, în Societatea civilă și statul și Democrația și societatea civilă am încercat o eliberare a conștiinței din epoca modernă timpurie, asupra diferenței dintre "societate" și "stat", de condescendența
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
obiective: să-și extindă domnia dincolo de frontiere și să o facă tot mai absolută în interiorul acestora"11 se aplică întregii istorii moderne a statelor și a formării de state. În vreme ce sistemele politice premoderne încercau în mod firesc să-și asigure obediența supușilor lor și să scoată de la ei cît mai multă bogăție, lor le lipseau, totuși, de cele mai multe ori, resursele de a pulveriza și de a domina societățile pe care încercau să le supună. În consecință, apelau la strategia paradoxală de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
antimasonice din secolul trecut. La fel sînt și "principii Israelului" sau acei "mari șefi evrei" care, conform unor analiști ai antisemitismului francez din acea Belle-Epoque, au controlat însăși masoneria și au dominat rețeaua întreagă. Necunoscînd aceste mistere, limitîndu-se la o obediență pasivă, menținută prin caracterul definitiv al jurămintelor pronunțate, marea masă a conspiratorilor apare doar ca un imens mecanism, cu angrenajul foarte strîns, în care personalitatea se dizolvă, identitatea omului se pierde. Cît de puternici sîntem [strigă cu o surprinzătoare exaltare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nostru, omul gîndește, vede, crede, acționează cum vrea el..., iar atunci cînd este al nostru, în cîteva luni nu mai este decît o aparență; inteligența, spiritul, rațiunea, conștiința, liberul arbitru, totul la el e paralizat, slăbit, atrofiat de practica unei obediențe tăcute, teribile, de practica unor exerciții ascunse care afectează și nimicesc tot ceea ce este liber și spontan în gîndirea omului. Atunci, acestor trupuri fără suflet, acestor oameni reduși la tăcere, posomoriți, le insuflam spiritul ordinii noastre; imediat aceste cadavre încep
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fiind adevărate propoziții ale profesorului care fac parte din alte domenii de competență; acest transfer nu este doar implicit, ci și ilicit, iar efectul pe termen mediu și lung (mai ales în ceea ce privește viitoarea evoluție a elevului în spațiul public) este obediența socială: "În anumite cazuri, obișnuința poate să provoace un automatism ea poate să se transforme într-un drill. În asemenea cazuri, subiectul reacționează absolut mecanic, fără să se mai gândească la nimic. El nu mai acționează ca un om, ci
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
chiar și autoritatea epistemică), iar școala se află în centrul acestui val; dar nevoia de supunere nu a dispărut, iar ignorarea ei nu poate genera decât submisivități margnale, de obicei indezirabile, (o supapă este reprezentată de spațiul virtual și de obediența soft implicată de jocurile video sau de alte activități specifice internetului; dar internetul poate crea și oportunități pentru obediență și acțiuni dezvoltate în mediul realității materiale); din nou, paideia vechilor greci ne pare a fi paradigma în cadrul căreia să reformăm
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
iar ignorarea ei nu poate genera decât submisivități margnale, de obicei indezirabile, (o supapă este reprezentată de spațiul virtual și de obediența soft implicată de jocurile video sau de alte activități specifice internetului; dar internetul poate crea și oportunități pentru obediență și acțiuni dezvoltate în mediul realității materiale); din nou, paideia vechilor greci ne pare a fi paradigma în cadrul căreia să reformăm educația și școala; Agresivitatea exploratorie este o condiție a supraviețuirii la primate și la oameni, motiv pentru care orice
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
responsabilității, a unor standarde și aspirații înalte; * stilul autoritar, care se manifestă față de copii printr-o intensitate crescută a pretențiilor, un nivel ridicat al cerințelor și controlului, dar cu nivel scăzut al înțelegerii, al suportului afectiv, acest stil impune ascultare, obediență, copiii sunt încărcați de probleme, reproșuri, nu li se respectă independența sau individualitatea; * stilul permisiv, unii îl denumesc stilul indulgent sau laisserfaire (sau libertin) în care controlul este de nivel scăzut și suportul este maxim; față de rezolvarea unor probleme de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
atît de aspectele interacționale, cît și de cele structurale proprii familiei; 4. la nivelul celor avînd același status social (categorie socio-profesională, nivel de studii), performanța școlară este semnificativ mai bună dacă părinții pun accent în mai mică măsură pe conformare, obediență și insistă pe autorealizarea sinelui. Obiectivele urmărite în ansamblul cercetării sînt: a. descrierea, pentru a furniza detalii bogate despre cunoștințele, credințele, atitudinile și comportamentele actorilor sociali implicați în relațiile școală, familie și comunitate; b. înțelegerea, să identificăm rațiunile acțiunilor oamenilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de ce interzic sau de ce încurajează anumite comportamente ale copilului. Exprimări de genul așa ceva "trebuie" făcut sau "nu se face", neînsoțite de o justificare oferită copilului în virtutea lui "pentru că așa spun eu" pot exprima o concepție autoritaristă asupra educației, presupunînd doar obediență necondiționată în raport cu cerințele exprimate de adult, dar pot, de ase-menea, să releve faptul că părintele nu e mereu conștient de motivația așteptărilor sale, că acestea pot reprezenta pur și simplu dorința împărtășirii de către tînăr a clișeelor sociale proprii universului familial
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au fost, de-a lungul evoluției copilului, principiile educative după care s-au ghidat mamele și dacă a existat o anumită constanță în acest domeniu. Nu putem stabili dacă insistența mai mare asupra anumitor aspecte educative a determinat mai multă obediență sau spirit de cooperare din partea copilului sau evoluția firească a acestuia în această direcție i-a făcut pe părinți să le socotească mai importante, printr-un mecanism de raționalizare. După cum rezultă din tabelul 8.7, în cazul băieților autonomia este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
apare ca fiind cu atît mai importantă cu cît mamele îi percep a fi mai cooperanți, pe cînd în cazul fetelor cerința pentru sensibilitate apare mai importantă atunci cînd mamele apreciază că ele sînt de obicei înțelegătoare, receptive. Pentru băieți, obediența accentuată poate fi privită ca însemnînd lipsă de inițiativă și o dificultate de a se plia viitorului rol social de bărbat, soț, cap de familie etc. De la băieții cei mai "obedienți" se cere mai multă autonomie încredere în sine, independență
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fie lansat pe o traiectorie școlară ascendentă sau descendentă depinde de modul în care părintele a încercat să-l implice în activitatea școlară și, la modul general, de felul în care a înțeles să-și exercite rolul de părinte: cerînd obediență necondiționată sau privindu-și copilul ca partener de discuție, de negociere. În tabelul 9.10 este prezentată relația dintre nivelul de studii al mamelor și indicarea, de către acestea, a modalităților de intervenție în cazul în care copilul le-ar falsifica
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior mediei. Se mizează, probabil, mai mult pe cooperarea copilului decît pe obediența acestuia în rezolvarea unei probleme în care simpla conformare la o interdicție nu are prea mare relevanță. Valorile morale trebuie interiorizate, nu respectate de frica unor pedepse, iar controlul este necesar numai în măsura în care urmărește să stabilească eficacitatea persuasiunii. Modelul de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost trimiși o dată la ei, s-au întors înapoi maltratați, fratele nu constrânge pe nimeni să meargă la ei; însă acelora care, inspirați de zelul pentru Dumnezeu și pentru suflete, ar dori să meargă, el dorește să le dea aceeași obediență, ba chiar una mai amplă decât aceea pe care trebuie să o dea fraților ce vor traversa marea. Dacă există doritori care vor să meargă, să se ridice în picioare și să se adune într-un grup separat». Înflăcărați de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mă asiști la moartea mea și în ultima mea călătorie». Fratele Robert de Thornham, care a fost mai întâi guardian de Lynn, apoi, pentru mulți ani, custode de Cambridge, împins de o fervoare minunată, a cerut să i se dea obediența de a pleca cu cruciații în Țara Sfântă; după ce și-a câștigat un renume unic, atât printre laici cât și printre frați, în îndeplinirea misiunilor importante, ne-a arătat la moartea sa semne atât de evidente de mântuire, încât nimeni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cult, zelos și promotor al Ordinului, care în acea vreme era confesor în Curia papei Grigore al IX-lea. A noua vină a fost aceea că, știind că era în proiect această reuniune a miniștrilor în vederea demiterii sale, a trimis obediențe (scrisori de ascultare) tuturor fraților laici mai robuști pe care îi considera prietenii săi, cu intenția ca aceștia să facă tot posibilul pentru a nu lipsi de la capitul. Nădăjduia într-adevăr să aibă în bâtele acestora o bună apărare. Dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dar fratele Arnolfo a aflat și a dat un ordin, cu autoritatea papei Grigore, ca la capitulul general să vină doar frații care aveau dreptul și datoria să participe, conform Regulii, cu însoțitori adecvați și prudenți, și a anulat toate obediențele trimise laicilor de fratele Elia. Însuși papa a intervenit în capitul și a ascultat părerile fraților cu privire la demiterea lui Elia și alegerea fratelui Albert din Pisa ca succesor în slujirea de ministru general. În acel capitul, s-au stipulat mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dar și profesori, scriitori, oameni de cultură și specialiști din domeniul tehnic, medical etc; așa au fost, de pildă, încă din 1966-1967, dezbaterile pregătitoare ale operației, niciodată terminate, de de-stalinizare, care dezvăluiau ilegalități în cascadă, înfierau politica lui Gheorghiu-Dej și obediența față de Moscova, enormele pagube materiale și umane ale celor 15 ani de început ai regimului, denunțau falși ilegaliști și reabilitau adevărați comuniști patrioți, în frunte cu Pătrășcanu, recunoscându-i calitatea de victimă a luptelor acerbe pentru putere la vârful partidului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
superioare ale armatei s-au supus ordinelor lui Ceaușescu, participând masiv la represiune, ceea ce și explică echivocul care a urmat imediat fugii cuplului dictatorial, căci Armata avea de travestit rolul nefast pe care îl jucase în zilele precedente. Ezitând între obediență și guvernare militară mascată, între tradiția de independență, dorința unei apropieri de Occident și dezideratul unei minorități de a apropia țara de URSS, apoi de Federația Rusă, asemeni generalului Militaru, vârfurile Armatei au provocat mai multe sincope decât se știe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1997 și 1999, România dorea să se integreze în NATO. Angajamentul României în Afganistan, din octombrie 2001, este perfect explicabil. Și Franța este prezentă. Dar proclamările solemne de prietenie față de administrația Bush oricare ar fi fost greșelile Washingtonului sunt surprinzătoare. Obediența președintelui Băsescu privind "marele proiect Marea Neagră", de inspirație neoconservatoare, poate surprinde. Ce interes poate avea Bucureștiul să apară, față de politica puterilor riverane, Rusia și Turcia, ca fiind susținătoarea Statelor Unite ca factor de influență în zona Mării Negre? Nu înseamnă să alimenteze
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
frunte cu Adrian Năstase, a preferat să ironizeze... Este de asemenea evident că acea complementaritate a politicilor de integrare și a politicilor de colaborare regională, sistematic proiectată și practicată de administrația Constantinescu, a fost ulterior abandonată, întărindu-se, în schimb, obediența pe care ați semnalat-o. Pe de altă parte, neoconservator sau nu el era, de fapt, bipartizan, cel puțin la originie proiectul " Marea Neagră" este foarte interesant în sine, nu numai pentru România, dar și pentru întreaga Uniune Europeană: acesta este
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
consecințele pe care le va avea în Voivodina, în Transnistria, în Karabah, în Turcia și, de ce nu, în Transilvania sau în Țara Bascilor. Occidentul ar fi putut totuși să nu confere Rusiei rolul de arbitru al regiunii. În această privință, obediența de care vorbiți acționează împotriva intereselor României pe termen scurt și mediu. Ar fi trebuit ca noi, românii, să propunem soluții mai bune, atât la București, cât și la Bruxelles sau chiar la Washington. CONCLUZII FĂRĂ CONCLUZII Catherine Durandin Sfârșit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]