1,702 matches
-
lui veche. - O s-o fur, i-a spus tovarășului, s-o învăț minte... Și-a așteptat în groapă nunta lui Bozoncea. Starostele se așezase pe treabă. Îi trebuiau bani pentru petrecere și se pusese cu jaful, ca în tinerețe. Luase Oborul, îl cutreiera, furase boi, dăduse buzna în case de negustori, le-adunase banii, el cu Sandu și cu Piele, veseli amândoi că se trezise Stăpânul și că aveau de lucru. Când își făcuse suma, și-a scos și galbenii ascunși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe vorbește? făcea Iani. O să vie la noapte să ne taie, eu chem politia, bre... Hoții au colindat Mandravela și Oborul, au trecut și pe la casa Didinei. Curtea se acoperise de buruiană. Și-au adus aminte de Bozoncea și de ceata lor. Paraschiv tăcea crunt. Au închis poarta și-au plecat. - Ce-i cu tine, Gheorghe? 1-a întrebat pungașul. - Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pe autorul acestei cărți câteva imagini aveau să-l Însoțească o viață Întreagă. Ele erau expresia intrării brutale a istoriei În universul unei copilării petrecute În condiții de anormalitate istorică. Cea mai Îndepărtată este imaginea câtorva drumuri spre xe "Gara Obor"Gara Obor (București-Est). Nu era o simplă plimbare, ci un drum ce avea un aer tainic: erau conduse - avea să Înțeleagă treptat copilul de 4 ani - rude ce emigrau spre o țintă misterioasă. O gară mică, având peroane mici, pline
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acestei cărți câteva imagini aveau să-l Însoțească o viață Întreagă. Ele erau expresia intrării brutale a istoriei În universul unei copilării petrecute În condiții de anormalitate istorică. Cea mai Îndepărtată este imaginea câtorva drumuri spre xe "Gara Obor"Gara Obor (București-Est). Nu era o simplă plimbare, ci un drum ce avea un aer tainic: erau conduse - avea să Înțeleagă treptat copilul de 4 ani - rude ce emigrau spre o țintă misterioasă. O gară mică, având peroane mici, pline de cei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și Grădina Cișmigiu. footnote> și își începe activitatea Foișorul de Foc, ca post de pompieri și rezervor regulator pentru rețeaua de alimentare cu apă a orașului, iar în 1894 se inaugurează prima linie de tramvai electric pe ruta Bulevardul Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa. La Sibiu, în 1858 se inaugurează spitalul orășenesc, în 1871 se deschide prima grădiniță, iar în 1885 se stabilește prima legătură telefonică din oraș. Orașul Timișoara este puternic influențat, în această perioadă, de inovațiile tehnologice
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
piețe, cinematografe sau magazine, toate laolaltă îndreptățindu-ne să bănuim o veritabilă încercare de cartografiere savantă a spațiului bucureștean; de la cofetăria „Minerva” la „Circul de Stat”, de la intersecția „Doamna Ghica” la stadionul „Dinamo” și „Șoseaua Ștefan cel Mare”, de la „Bucur Obor” la „Piața Galați”, cititorul parcurge o întreagă odisee, alături de autorul-personaj al romanului în versuri. Însă toate aceste nume proprii, cu o încărcătură referențială considerabilă, nu fac decât să întrețină, asemenea „barometrului lui Flaubert”, de care pomenea Roland Barthes, „iluzia referențială
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
șapte mari secvențe. Cea dintâi debutează cu reluarea, în registru parodic, a refrenului unei cunoscute melodii de la începutul secolului trecut, continuă cu invocarea unor detalii specifice spațiului cotidian bucureștean (troleibuzele 24, 27 și 26, autobuzele 119 și 276, magazinul Bucur Obor), pentru a introduce apoi în scenă - după o enumerare arborescentă, în spirit dimovian - personajul (colectiv, deocamdată): „elevele în practică de la liceul Economic doi”: „Farfise dulci ca-n București/în toată lumea nu găsești./ Și pentru saxofoane și chitări e ușor: de la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
personajul (colectiv, deocamdată): „elevele în practică de la liceul Economic doi”: „Farfise dulci ca-n București/în toată lumea nu găsești./ Și pentru saxofoane și chitări e ușor: de la gară cu 24, 27, 26 sau cu 119 sau 276 până la magazinul Bucur Obor/Acolo sunt raioane speciale/cu hârtie fotografică, tișlaifăre, portocale/jocuri optice, autosalvări/rechizite și peisaje sculptate în lumânări./ Acolo te servesc în halatul roz și vioi/cu zâmbetele vâlvoi/elevele în practică de la liceul Economic doi”. În acest prolog sui-generis
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prin oraș, la o bere ceva.» până să vină vără-miu fericit cu coletul în brațe, eu îi și luasem fetei numărul de telefon”. În sfârșit, ultima parte readuce în prim-plan toposul Orașului (prin notația aparent neutră „peste Bucur Obor se lăsase de seară”) și, asociat cu acesta, pe cel al năstrușnicului raion de instrumente muzicale: „deci, dacă vrei să-ți cumperi o stație/mergi de la Lizeanu o stație/și ajungi la magazinul Bucur Obor./ acolo găsești măturici și muzicuțe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
notația aparent neutră „peste Bucur Obor se lăsase de seară”) și, asociat cu acesta, pe cel al năstrușnicului raion de instrumente muzicale: „deci, dacă vrei să-ți cumperi o stație/mergi de la Lizeanu o stație/și ajungi la magazinul Bucur Obor./ acolo găsești măturici și muzicuțe cu schimbător,/acolo sunt raioane speciale/cu giuvaieruri și diamanticale/de plastic/și te servesc vânzătoare cu râset encomiastic/și cu ocheade vâlvoi...”. Chiar și în Georgicele, poezii cu tematică „rurală”, asemănătoare întrucâtva Liliecilor lui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de la primărie îl făceau sunând goarna pe ulițe, mai ales în mijlocul satului sau „guarzi”, îngrijind, în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici, de proprietarul recoltei sau de oamenii lui, era dusă la oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor, ridicând veniturile bugetului comunal prin amenzile aplicate fiecărui vinovat care, bineînțeles, plătea și despăgubirea păgubașului. Dacă guardul nu se învoia cu proprietarul vitelor, se anunța primarul, care în 24 de ore făcea ispașă sau despăgubire, adică punea părțile să se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
guardul nu se învoia cu proprietarul vitelor, se anunța primarul, care în 24 de ore făcea ispașă sau despăgubire, adică punea părțile să se împace sau le fixa gloaba pe care o plăteau. Vitele nu se puteau închide decât în oborul comunal. Dacă în termen de trei zile proprietarul în culpă nu se prezenta să le scoată de la obor, acestea se scoteau de pripas și, după trei luni, se vindeau la licitație. În fiecare comună a existat până la reforma poliției, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despăgubire, adică punea părțile să se împace sau le fixa gloaba pe care o plăteau. Vitele nu se puteau închide decât în oborul comunal. Dacă în termen de trei zile proprietarul în culpă nu se prezenta să le scoată de la obor, acestea se scoteau de pripas și, după trei luni, se vindeau la licitație. În fiecare comună a existat până la reforma poliției, în 1948, câte un post de jandarmi, condus de un subofițer. La acest post de jandarmerie își satisfăceau serviciul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am mai văzut o firmă: „Pantofi pentru copii” sau „Croitor de damă”! Mi-e dor de ele! Acum se scrie doar „Pantofi copii” și „Croitor damă”. Ceea ce, de când s-a abrogat articolul 200 e perfect legal! Pe o tarabă din Obor răsare o inscripție: „Adidași copii și adulți”. Poți crede, firește, că adidașii sunt acum maturi au fii și fiice. Carnea nu e mai niciodată „de” vacă, nici telemeaua „de” bivoliță. Există doar „carne vacă” sau „carne porc”, respectiv „telemea bivoliță
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
rubrici diferite și bogate: politica din lăuntru, străinătatea, o vorbă pe săptămână, ‐ „Boul se leagă cu funia și omul cu cuvântul” - boli și leacuri, știri mărunte, Petreceri, semnate de Nenea Știetoate - mersul târgului - cu prețurile la zi din piețe și oboare, poșta redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul” care se referă la situația din străinătate, la frați i de peste hotare, când la situații din Bârlad, din țară ori din județ. Simion Florea Marian „semnează” articolul „Ouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada Ardeal, Bucovinei, Crișanei etc.), denumiri d e mu nți dealuri și alte forme de relief (strada Carpați, Zahorne i), a unor obiective și construcții dispărute, după clădiri ori edificii importante (strada Gării, Oborul, Pieții), denumiri după dat e, evenimente istorice, de proveniență istorică, locuri de lupte, personalități istorice și militare, nume de eroi căzuți pe câmpul de luptă (1 Decembrie, Piața Unirii, Unu Mai) etc. Invocata lipsă de semnificație și interes pentru trimiterile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mitologie (str. Mercur, Muzel or, Venus, Soarelui), denumiri care provin de la anotimpuri ori mo ment e ale zilelor și nopților (str. Primăverii, Amurgului, Zori lor) , după aspecte și stări ale atmosferei (Liniștii, Luminii, Văzd uhului). Toponimia legată de piețele și oboarele orașului, de cartiere și barierele târgului, obiectivele economice și social culturale dau autorului ocazia de consistente concluzii privitoare la trecutul, prezentul și viitorul Dor ohoiului, prilej ca însăși prefațatorul să scrie: „Dorohoi, persp ecti vă în timp...” Procedura de lucru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s-a inversat situația. Tare ar fi vrut să vadă ce-i atârnă ăstuia la gât, sub cămașă? Când era copil, o tabără de nomazi s-a așezat într-un câmp de la periferia de nord a orașului, în apropierea unui obor de vite, unde în fiecare an, de Sfântul Petru se organiza câte un iarmaroc de toată frumusețea. Tot acolo joia, țăranii din satele și comunele învecinate își vindeau produsele lor. Locuitorii din zonă, în special copiii, nu numai după ce se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc la vite. Se crede că nu este bine a cumpăra niște boi la care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat de doniță cît vrea. La Bobotează, cînd vii acasă, stropești toate vitele cu aiasmă, ca să fie ferite de boleșniți. Cînd uiți vitele neînchise în obor sau la cîmp, înnoadă fiarele după coș, că nu ți le mănîncă fiarele sălbatece. Cînd pierzi din bătătură vreo vită, strig-o sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]