1,497 matches
-
luarea deciziilor, ca și în realizarea autoevaluării, autoreglării (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 29-31). Dar pentru că, în paradigma behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la norme, la sisteme de valori-referențiale măsurabile. În evaluarea actuală (potrivit paradigmei constructiviste), schimbarea de priorități urmărite, de metodologie nu a determinat dispariția măsurării, ci a integrat-o în apreciere-evaluare (Scallon, 2004, p. 2), împreună cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practice de evaluare, ca instrumente funcționale, valorificate după interpretarea globală a procesului și a rezultatelor : • prin diagnoza inițială, • prin verificarea continuă de constatare și îndrumare formativă, • prin examinare docimologică, • prin măsurare standardizată, • prin raportare la obiective, • prin verificarea de comportamente observabile, • prin accentul pus pe direcțiile reglării, pentru adaptarea sistemului sau luarea de decizii. De aici poate rezulta o clasificare a modelelor în evaluare: evaluarea-măsurare (de tip clasic prin efecte, prin metrie, docimologie), evaluarea-gestiune (cu raționalizarea prin obiective, prin luarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în context social, cultural, studiul poziției diferiților actori, al diferențelor între indivizi și grupuri în context, evaluarea excelenței, aspectele formale ale evaluării. Paradigma Caracteristici generatoare de modele Evaluarea centrată pe obiective Este concepută pe obiective fixate în termeni de comportament observabil, măsurabil, dar și a performanțelor, prescrise în programe, a nivelului lor de atingere de către fiecare educat, pentru certificare sau corectare globală, cu stabilirea unor instrumente riguroase de măsurare, cu precizarea clară a rezultatelor așteptate și a criteriilor de formulare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
morale, și de aceea prezintă o nevoie de sprijin mult mai mare decât ceilalți elevi, Întrucât acești copii sunt ființe cu posibilități de adaptare mult mai reduse. Prin termenul de comportament se desemnează o acțiune, o activitate externă, măsurabilă și observabilă, care are impact direct asupra mediului fizic sau social. În această categorie intră majoritatea activităților pe care le facem În decursul unei zile, care au o anumită frecvență, durată, intensitate sau alte dimensiuni măsurabile. Cu ce mijloace Își satisface individul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Evident, o valoare de acest fel poate deveni structurantă, după cum sportul poate deveni coordonata principală a vieții cuiva. 6. Valorile explicite sunt enunțate spontan de către apărătorii valorilor sau sunt enunțate ca răspuns la un chestionar de anchetă. Valorile implicite sunt observabile prin semne exterioare, după cum o plăcuță cu inscripția "proprietate privată intrarea interzisă" denotă atașamentul proprietarului pentru casa sa, un pumn ridicat semnalează o valoare politică, iar intonarea entuziastă a imnului național ne duce cu gândul la patriotism. Valorile latente nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
numeroase instituții traversează netulburate secolele și, chiar dacă se colorează în mod divers, de la o perioadă la alta, de la un loc la altul, ele își păstrează identitatea esențială. Toate lucrurile pe care le-am enumerat țin de domeniul faptelor și sunt observabile. Ele sunt universale, în sensul că se găsesc pretutindeni. Dar nu suntem încă pe teritoriul valorilor. Încă de la originile gândirii filosofice, cei mai iluștri gânditori consideră că, pornind de la rațiune, se pot formula norme universale, care să guverneze conduita oamenilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
duce la slujba religioasă, a-și exprima amuzamentul la teatru sau a se sinucide, obiecte un drapel, o statuie sau o clădire (parlamentul, de exemplu). În general, orice simbol care face trimitere la o valoare... Aceste suporturi pot fi direct observabile. Când participăm la o adunare politică sau la o ceremonie patriotică, vedem și auzim (lăsând la o parte mesajele receptate de celelalte trei simțuri) ceea ce se întâmplă, chiar dacă observația noastră este parțială și fugitivă. Dar, cel mai adesea, ne folosim
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sale în practică. Se vorbește despre proporționalism atunci când o valoare este estimată în lumina unei echilibrări între efectele bune și rele ale punerii sale în practică. Judecata poate fi anticipativă sau evaluativă. Este anticipativă atunci când nu dispunem încă de parametrii observabili care ar dovedi acțiunea efectivă a valorii. La momentul în care scriem, legea interzice portul însemnelor religioase ostentative la școală și este, deocamdată, la începutul aplicării sale. Nu îi putem anticipa efectele, adică să ne imaginăm reacțiile pe care ea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se acopere; -pentru a evita daunele sociale (mai ales exmatricularea elevilor), legea va fi îndulcită sau nu va mai fi aplicată; -vor izbucni conflicte de intensitate medie (manifestații); -va surveni un conflict de mare intensitate (atentate). Efectele laterale sunt deja observabile: reacția în general ostilă a lumii arabe și amenințările din partea Al Quaeda. Rațiunea și umorul Se poate pune întrebarea dacă orice combinație "va-loare-acțiune" este rezonabilă, (precum, valoarea de "laicitate", care conduce la acțiunea de a legifera despre văl sau valoarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
arăta a fi înșelător sau ar fi fost un obstacol în calea dezvoltării sale. Cu toate acestea, de câțiva ani anchetele de opinie arată o anume întoarcere a valorii acordate fidelității. Dar schimbarea aspirațiilor nu este urmată de o schimbare observabilă a comportamentelor. Se subliniază mai des importanța fidelității pentru sudarea cuplului, dar există la fel de multe despărțiri ca și înainte. Interpretăm acest fenomen ca o dorință mai puternică de a statornici atașamentele afective. Valorile centrale A treia grupă de valori "în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nu pot fi verificate. Să luăm un credincios și un agnostic. Unul își afirmă credința și poate dezvolta nume-roase argumente care îi sprijină afirmațiile, dar discursul său trimite la lumea de dincolo, adică la o lume care transcende ceea ce este observabil. Celălalt va pretinde că orice depășește datele ce pot fi verificate de simțuri nu poate fi cunoscut. Nu vrea să urmeze căi pe care nu le poate urma până la capăt. Nu și-ar imagina, spre exemplu, că muzica ar putea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună) prin tipificări ale modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui; a proiecta propriile înțelesuri și semni ficații asupra realității); obiectivare (transformarea acestor proiecții în realități sociale obiective; fapte sociale); internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au la bază o puternică tendință de afirmare a personalității și, implicit, a libertății sexuale. Pentru extravagantul Camille Paglia, de pildă, "libertatea" aceasta generează în mod necesar, prin caracterul ei excesiv, o tendință contrară, de violentă anihilare a personalității "tendință" observabilă mai cu seamă în comportamentul sexual "deviant" specific decadenței, adică în sadomasochism 172. În acest sens, "decadența" a fost definită, metaforic, și ca o "boală a ochiului" ("disease of the eye") ce intensifică dorința sexuală, transfigurând-o, totodată, estetic 173
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract la cunoscut (Mândruț, 2009, 2010). Ea își propune să îi familiarizeze pe elevi cu elemente, fenomene și procese geografice predominant observabile (direct sau indirect), care să aibă totodată un aspect relevant pentru viața cotidiană. În contextul în care elevii vin în contact cu o cantitate mare de informații prin intermediul mass-media, geografia își propune să ordoneze și să esențializeze aceste informații într-
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
recomandată doar la începutul carierei didactice până la obținerea definitivatului în învățământul preuniversitar Școala Clasa a-V-a B Profesor: Tema lecției: Relieful - caracteristici generale I. Elemente de proiectare a instruirii Competențe specifice (formulări minimale) (1) Perceperea specificității reliefului ca element observabil al realității (2) Identificarea unor caracteristici vizibile (directe sau pe imagini/tablouri) (3) Identificarea elementelor comune ale unei forme de relief (4) Definirea empirică a reliefului (5) Identificarea unor factori care influențează aspectul reliefului Resurse ale instruirii a) Metode: observarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
la termenul de relief (2) Descrierea individuală a unei forme de relief, după o imagine II. Conținutul și sistemul de idei principale (C1) Elemente introductive: prezentarea denumirilor și a succesiunii geosferelor terestre (C2) Idei principale Relieful are aspecte exterioare diferite (observabile direct sau pe imagini) Elementele comune sunt: înălțimea, fragmentarea, înclinarea și expoziția Relieful reprezintă orice neregularitate (pozitivă sau negativă) a suprafeței terestre Relieful este determinat de caracteristicile substratului (rocilor prin duritatea lor) (C3) Legături disciplinare (exemple): Forma Terrei (ca planetă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
înălțimea, fragmentarea, înclinarea și expoziția Relieful reprezintă orice neregularitate (pozitivă sau negativă) a suprafeței terestre Relieful este determinat de caracteristicile substratului (rocilor prin duritatea lor) (C3) Legături disciplinare (exemple): Forma Terrei (ca planetă) și neregularitatea ei exterioară Forme de relief observabile pe Lună, pe alte planete sau pe sateliți (C4) Relații interdisciplinare (exemple): Științe ale naturii (corpuri, forme geometrice, culori), artistice și literare prin trimiteri la texte sau poezii legate de unicitatea planetei Pământ (C5) Extinderi: Identificarea unor criterii de comparație
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
numesc ”skills”-uri (potrivit site ului: http://www.skillsproject.ie/integrate/index.html#1 ). Mândruț (2006:51 ) asociază termenului ”skills”, aptitudinile sau deprinderile. Competența este capacitatea unei persoane de a exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea sarcinii, iar comportamentul observabil este manifestarea externă a competenței. După Roegiers (1998, citat de Dulamă, 2010) competența are cinci caracteristici esențiale: mobilizarea unui ansamblu de resurse (cunoștințe de diferite tipuri, experiențe, capacități, scheme, automatisme etc.) de către o persoană; caracter finalizat crearea unui produs, efectuarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
potențialul peisajului analizat obiectiv pentru teritoriului studiat prin prisma celor trei dimensiuni cunoscute: planul apropiat, planul mediu și cel îndepărtat. Profilele transversale sunt realizate pentru a ilustra mai bine morfologia zonei și sunt aplicate pe distanța planului cel mai îndepărtat, observabil, care este cel al percepției ansamblului de fundal: topografic, vegetal sau construit. Considerăm că observarea modificărilor spațio temporale ale peisajului poate fi înlesnită de utilizarea unor soft-uri sau programe accesibile, gratuite, care se pot instala pe computer și care
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pe care a primit-o în mod consecvent pe parcursul întregii sale vieți și că poziția sa provine din Tradiția și practica Bisericii. Pe această bază ajunge Cassian la concluziile sale. Învățătura Scripturii, păstrată în Tradiția Bisericii și verificată prin experiențe observabile și personale, îi conferă relația adevărată între harul dumnezeiesc și libertatea omului. Acesta este mesajul pe care el îl transmite mai departe asceților din Apus. Cu smerenie și sobrietate și un puternic simț al umorului, Cassian a dat un impuls
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cunoașterii introspective, într-o poziție mai bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un contur net reprezentării familiare despre o „lume interioară“ este aceea că stările și procesele subiective ar fi corelate doar empiric cu corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numeroase acte de vorbire. În cadrul Școlii filozofice de la Oxford s-a dezvoltat însă o teorie deosebită în legătură cu actele de vorbire, considerate ca acte efectuate atunci cînd se rostesc cuvintele. După filozoful John Langshaw A u s t i n82, distincțiile observabile din lumea înconjurătoare pot fi înțelese pe baza distincțiilor conținute de limba naturală sau de limba istorică. Actul complex de rostire a unor cuvinte într-o limbă se compune din mai multe acte simple, diferite între ele: actul locuționar (pronunțarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comportament mai frecvent atunci când modelul este o persoană concretă și mai puțin frecvent atunci când comportamentul este manifestat de un personaj de desen animat". Ipotezele trebuie să posede mai multe calități: - să fie operaționale, adică să poată fi concretizate În comportamente observabile și măsurabile (de exemplu: Elevii manifestă grade diferite de agresivitate verbală sau fizică; - să aibă fecunditate teoretică, sau să fie fundamentate teoretic ("Marțienii influențează civilizația terestră" -ipoteză nefundamentată teoretic - să fie pertinente, adică În concordanță cu gradul de civilizație la
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
directe sau indirecte. Variabilele intermediare au un statut aparte față de variabilele independente și cele dependente deoarece nu afectează nivelul validității interne și externe a cercetării; ele reprezintă "agenții" care intermediază Între mediu si comportament. Aceste variabile nu sunt direct observabile și corespund proceselor psihologice sau proceselor interioare ale subiectului; de dorit ar fi ca În cursul desfășurării unui experiment, intervenția lor să se reducă la minim. În experiment, pentru asigurarea valabilității rezultatelor, se pot utiliza grupuri de subiecți În două
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
au fost incluse în canonul Bibliei evreiești, povestesc faptele de rezistență ale macabeilor la elenizarea impusă de Antioh al IV-lea înainte de mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Nimic nu atestă că aceste texte sunt contemporane cu evenimentele relatate. Asemănările observabile între actele de rezistență evocate în Macabei I și II și cele ale martirilor creștini ulteriori dovedesc emergența unei tradiții evreiești noi și influența ei asupra creștinismului timpuriu. În Macabei II, bătrânul Eleazar refuză să mănânce carne de porc, preferând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]