931 matches
-
și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de mult ca și pe cele denotative, reușind în acest fel să transmită mai mult decât reușesc textele „strict logice” sau „strict științifice”. „Ideea de a toarce sau a țese destinul apare în Odiseea în legătură cu zeii care țes destinul oamenilor și cu urzitoarele care torc trama, împletitura pânzei în destin” - spune A. Dumitriu 18, trimițând chiar la primul cânt al poemului 19. Este un soi de predestinare pe care o țes moirele și o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Questiones homericae, capitolul I, ed. Teubner, Leipzig, 1910. 10. Die Fragmente der Vorsokratiker, ed. Diels-Kranz, fr. 11, Berlin, 1959-1960. 11. Vezi A. Dumitriu, „Ulysse sau cercul destinului”, în Eseuri, Eminescu, București, 1986, p. 555. În continuare, hermeneutica paideutică a Odiseei din perspectiva teoriei moderne a curriculumului, propusă de mine, urmează convergent interpretarea ontologico-mitologică a acestui autor. 12. Vezi F. Buffière, Les Mythes d’Homère et la pensée grecque, Les Belles Lettres, Paris, 1973, p. 10. 13. Vezi H.-I. Marrou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Aims (lucrare realizată împreună cu J.F. Soltis și publicată în 1986 la Teachers College Press, New York). 20. C. McGee, operele citate la nota 16 și mai ales experiențele sale practice de optimizare a curiculumului în Noua Zeelandă. Capitolul XItc "Capitolul XI" Odiseea curriculumului modern în secolul XXtc "Odiseea curriculumului modern în secolul XX" 11.1. O cale comprehensivă printre curricula modernetc "11.1. O cale comprehensivă printre curricula moderne" În capitolul anterior am arătat în ce condiții au apărut primele curricula explicite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Soltis și publicată în 1986 la Teachers College Press, New York). 20. C. McGee, operele citate la nota 16 și mai ales experiențele sale practice de optimizare a curiculumului în Noua Zeelandă. Capitolul XItc "Capitolul XI" Odiseea curriculumului modern în secolul XXtc "Odiseea curriculumului modern în secolul XX" 11.1. O cale comprehensivă printre curricula modernetc "11.1. O cale comprehensivă printre curricula moderne" În capitolul anterior am arătat în ce condiții au apărut primele curricula explicite, cum s-a constituit „modernitatea pedagogică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colaboratorii săi (2001) au numit a cacophony of voices și oricine se poate rătăci în jungla opiniilor, teoriilor și ideilor contradictorii cu privire la curriculumul modern. Cea mai simplă modalitate de a evita atare necazuri este de a traversa, fie și fugar, odiseea curriculumului modern în perioada anteși postbelică. Cunoscând „pățaniile” și „biruințele” acestuia, orice persoană implicată în reforma educațională românească - de la educatori și până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Briggs, W. Wager, Principles of Instructional Design, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1974. Capitolul XIItc "Capitolul XII" Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologiatc "Optimizarea modernă a curriculumului\: teoria și tehnologia" 12.1. O problemă terminologicătc "12.1. O problemă terminologică" Odiseea curriculumului modern, marcată de varietatea teoriilor și doctrinelor, a antrenat grave probleme terminologice. Autorii au adoptat fără nici un fel de reținere numeroase concepte cărora le-au conferit funcții descriptive și prescriptive. Nu de puține ori au recurs, în același scop
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu timiditate și fără pretenții paternaliste, calea care duce spre teoria generală a curriculumului și spre designul curricular ultramodern. 15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumuluitc "15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
origini se va dovedi prea puțin rodnică pentru formarea omului - care a dovedit că se poate apropia, prin natura sa demiurgică, de lăcașul zeilor. * Să mergem atunci chiar la începuturile civilizației euroatlantice. Cartea de față a fost concepută ca o odisee. Am început-o evocând credințele strămoșilor greci și latini cu privire la destin. Am călătorit pe fluviul educației și civilizației euroatlantice de la nașterea conștiinței de sine și până la conștiința de astăzi a lumii. (Am fi putut naviga în alte ape, însă civilizația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
S-a prezentat la examen fiica unui fost mare activist în ilegalitate, căreia nici nu-i trecea prin minte să învețe ceva. Enervat, examinatorul, tânăr bine pregătit și membru de partid, i-a pus nota 2. A urmat o întreagă odisee. Întâi s-au alarmat șeful de catedră și decanul, apoi a urmat chemarea la comitetul de partid pe universitate și la comitetul de partid pe centrul universitar. Toți activiștii se arătau îngroziți de consecințele posibile pentru instituție. În fine, s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plumbul) le sunt contrapuse polemic figurile simbolice ale suprafețelor reflectorizante sau/și transparente: oglinda, apa, gheața, sticla, diamantul, oțelul, aurul, toate culminând în imaginea purificată a muzicii și luminii. În centrul cărții stă lunga compoziție rayela sau 27 poeme găsite - odisee a spiritului în căutarea totalității / unității și sacralității. Cele douăzeci și șapte de piese consemnează tot atâtea trepte ale realului - cum ar fi spus Noica -, supus alchimic transsubstanțierii, anunțată, ca într-un laitmotiv de uvertură, în primele versuri ale poemului
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
hibrid al teatrului de păpuși și marionete, sunt cel mai bine puse în evidență în prima lui piesă de gen, Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor). Întâmplări despre copii pentru a fi jucate de păpuși (1959), în care este imaginată „odiseea” fantezistă și amuzantă a construirii unui oraș utopic. Piesei i s-ar putea reproșa dispersarea subiectului pe mai multe paliere tematice și accentul moralizator, această ultimă tendință intensificându-se ulterior. Astfel, textele dramatice reunite în Întâmplări cu păpuși (1964), ca
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
moartă, la crematoriu, într-o cutie de ghete. Mergând cu tramvaiul, într-o perioadă când traseele erau frecvent deviate din cauza „vizitelor de lucru” prezidențiale la diferite „unități socialiste”, nefericitul părinte parcurge, de la maternitate până la marginea nordică a Capitalei, o adevărată odisee. Schimbând o mulțime de vehicule, care îl poartă prin tot orașul, suportând înghesuiala și îmbrâncelile inevitabile, parând întrebări indiscrete și jigniri, vorbind în gând, cu jale, pruncului defunct, ascultând certuri și comentarii sarcastice în doi peri privitoare, prin subînțelesuri, la
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort pe frontul de Răsărit. SCRIERI: Orizontul lecturii, Timișoara, 1983; Vocația sintezei. Eseuri asupra spiritualității românești, Timișoara, 1985; Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Cele două Românii?, Timișoara, 1993; Scriitorul și umbra. Eseu despre proza lui Sorin Titel
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
acestea fiind primele sale exerciții prozodice. Ulterior și-a dedicat mulți ani traducerilor din Homer, publicând mai întâi cânturile I-XII din Iliada (1906), apoi cânturile XIII-XXIV (1912) și textul integral în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta mediteraneană veche și totodată de cea pontică, clasicistul și poetul captează spiritul homeric și îl transmută pe terenul limbii și prozodiei românești
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
în literatura rusă). Marele poem clasic era în sfârșit împământenit și putea exercita o înrâurire nemijlocită asupra conștiinței estetice. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei și Odiseei lui I.H. Voss. Puține literaturi se bucură de traduceri mai norocoase. Termenul de „traducere” este cu totul impropriu. Epopeile homerice sunt simple basme cu materie universal cunoscută. Interpretatorul n-a tradus, ci a creat din nou poezia lor cu ajutorul cuvântului
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
I. E. Torouțiu, Eugen Boureanul, C. D. Dumitrescu, G. M. Vlădescu, N. Batzaria. Se mai publică Din corespondența lui Bariț, studiul critic Viața lui Al. Russo de Radu S. Dragnea ș.a., cât și traduceri din literatura universală, antică și modernă: Odiseea de Homer (1910), Alcesta de Euripide (1912), Hermann și Dorothea (1908), Torquato Tasso (1910) și Ifigenia (1926) de Goethe, Oedip la Colona de Sofocle (1910) ș.a. Seria nouă cuprinde traducerile lui I. I. Ciorănescu, V. I. Popa, I. Sân-Giorgiu, Al.
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
8; Octavian Soviany, Critica „filologică” și postmodernismul, APF, 1994, 3-4; Ion Vlad, Orizonturile criticii hermeneutice, TR, 1994, 21-24; Negoițescu, Scriitori contemporani, 336-339; Ioana Cistelecan, O sinteză a perspectivelor, ECH, 1995, 1-2; Mircea Mihăieș, Vitamina M.P., „Cuvântul”, 1995, 2; Nicolae Manolescu, Odiseea unui dicționar, RL, 1995, 33; Ioana Pârvulescu, A,B,C, RL, 1995, 33; Gabriel Dimisianu, Scara de valori, RL, 1995, 33; Andreea Deciu, Partea și întregul, RL, 1995, 33; Diana Adamek, Interpretări pe teme date, ECH, 1995, 37-38; Ulici, Lit.
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
devine membră a Societății Scriitorilor Români. „Frescă de moravuri contimporane”, Îmi placi!... este o povestire generată de sensibilitatea rănită a unei fete, a cărei încercare de a interveni pentru a-și ajuta o colegă aflată în impas devine o tristă odisee. Cu totală inocență într-ale relațiilor publice, tânăra apelează la câțiva demnitari, însă are prilejul să afle că aceștia erau doar niște impostori indecenți, care o supun unei hărțuiri sexuale ofensatoare, fără a se interesa câtuși de puțin de rezolvarea
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
drept temă călătoria mistică a sufletului în căutarea propriei identități, desfășurată literar ca un voiaj pe ocean la bordul unui mic vas de pescuit. Dorul mistuitor de casă al unui român din exil transformă o călătorie de plăcere într-o odisee în care evenimentele de fiecare zi sunt ridicate la rang de repere esențiale ale destinului omului în răgazul pământesc. Întâmplările și discuțiile din timpul voiajului devin astfel etape ale unei meditații existențiale, în care talentul poematic al lui N. reușește
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
, Tudor (6.VI.1946, Bălănești-Nisporeni), poet, traducător și critic literar. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1969). A debutat cu placheta Plăpând ca un colte (1990). Volumul Odiseea lacrimii (1994) a confirmat o individualitate aplecată asupra unor idei și atitudini ce țin de definirea identității proprii prin cunoașterea rădăcinilor și a istoriei neamului. A fi un continuator demn al strămoșilor e mesajul vibrant al versurilor lui P. Poetul
PALLADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
pentru copii: Mugurașii mugurei (1991). În articolele, recenziile și eseurile publicate în presa literară manifestă și aptitudini de analist exigent, după cum nu i-a rămas străin nici domeniul traducerilor. SCRIERI: Plăpând ca un colte, Chișinău, 1990; Mugurașii mugurei, Chișinău, 1991; Odiseea lacrimii, Chișinău, 1994. Traduceri: Lotosul și trandafirul. Nuvele coreene, Chișinău, 1981; Achebe Chinua, Săgeata zeului, pref. trad., Chișinău, 1983; Din lirica afgană, Chișinău, 1984; Poeți uzbeci, Chișinău, 1988; Iubita cu ochi de lotuși. Din poezia de dragoste a Orientului, pref.
PALLADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
și o valoare documentară mai largă. Astfel se explică numărul mare de traduceri, în ebraică (1983), germană (1995) și engleză (1997). P., supraviețuitoare după paisprezece luni de deportare, reface în carte drumul spre locul de cumplită suferință de pe țărmul Bugului. Odiseea fetiței Sonia debutează cu arestarea grupului de evrei din București, convocat într-o școală. Smulși din viața lor obișnuită, copii, tineri și bătrâni sunt trimiși în necunoscut de-a lungul unor drumuri nesfârșite prin sate arse. Ochiul copilului înregistrează cruzimea
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
M. Mihăileanu, Platon, „Apărarea lui Socrates. Kriton. Phaidon”, CL, 1924, 5; N. I. Herescu, „Filosofia antică în opera lui Eminescu”, RC, 1930, 1; Constantinescu, Scrieri, IV, 127-131; D. Burileanu, „Platon. Viața opera, filosofia”, RC, 1931, 1-2; Șt. Bezdechi, O travestire a „Odiseei” în românește, SDM, 1931, 5-7; D.M. Pippidi, Cezar Papacostea, RC, 1937, 1; N. I. Herescu, Pentru clasicism, Craiova, 1937, 145-161; Bucur, Istoriografia, 296-297; Rusu, Membrii Academiei, 393; Dicț. scriit. rom., III, 588-589. A.C.
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
emoționantă spovedanie din viața studențeacă de la Facultatea de Drept”. Pe măsură ce înaintează în teritoriul reportajului, M. va pune din ce în ce mai mult accentul pe „aspectul obiectiv”, fără a renunța integral la elementele de fantezie care îi sunt proprii. Un exemplu ar fi Extraordinara odisee a reporterilor (1940), o carte despre acest „specimen” aparte care este reporterul, cu aventurile sale (cele mentale având practic aceeași valoare ca și cele reale), și unde sunt conturate câteva portrete de mari reporteri. Paginile din Pogromul de la Iași (1944
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
pură, București, 1938; Povestea minunată a lui Shirley Temple, București, 1938; Să împiedicăm războiul? (Poate știința să împiedice războiul?), București, 1938; Albumul Shirley Temple, București, 1939; Atlantinia, București, 1939; Să emigrăm cu toții, București, 1939; Amintirile unei studente, Bacău, 1940; Extraordinara odisee a reporterilor, București, 1940; Despre câțiva copii, București, 1942; Rango, prietenul oamenilor, București, 1942; Pogromul de la Iași, București, 1944; Pogromurile din Bucovina și din Dorohoi, București, 1945; Bingo, București, 1945; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, București, 1947; Povestea unui copil
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]