967 matches
-
fostul mitropolit. Mănăstirea Probota a beneficiat de o atenție deosebită din partea domnitorului Petru Rareș. Acesta i-a întărit toate daniile mai vechi pe care le primise Biserica "Sf. Nicolae" din Poiana Siretului, adăugându-i sate noi și înzestrând-o cu odoare de preț. Ctitoria rareșiană a devenit necropolă voievodală. În septembrie 1546, domnitorul Petru Rareș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el. Acest moment este relatat astfel de către cronicarul Grigore Ureche: ""Pătru vodă fiindu bătrân de zile și căzându în
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
ocazia construirii acestui locaș de cult, Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a decis să rupă tradiția familiei sale princiare și să desemneze mănăstirea drept viitoare necropolă a sa și a urmașilor săi, înzestrând-o în acest scop cu odoare de preț și moșii. Astfel, între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. Lângă peretele sudic, înspre pronaos, se află mormântul domnitorului Petru Rareș. Pe mormântul său se află o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
funerară nu a putut fi descifrată în totalitate, pe ea fiind scris în limba greacă următorul text: "„Aici se odihnește robul lui Dumnezeu ... frate al lui Io Duca Voievod ... a fiului său Ioniță cu Maria”". Biserica a fost înzestrată cu odoare de preț și veșminte scumpe, după cum relatează cronicarul Nicolae Costin. Multe dintre acestea s-au pierdut din cauza neglijenței egumenilor greci. S-a mai păstrat un Orar din catifea roșie, decorat de Doamna Anastasia cu broderii lucrate cu fir de aur
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
prin care abia un singur om poate trece. Ieșirea din tainițe era foarte aproape de ieșirea prin latura nordică a zidului de incintă. Conform legendei, exista un tunel care lega Sfânta Masă a altarului cu palatul domnesc, pentru a se salva odoarele bisericii în caz de necesitate. N.A. Bogdan povestea că ar fi existat niște hrube ce făceau legătura între Palatul domnesc de la Cetățuia și Curtea domnească din Iași. Scriitorul Alecu Russo descrie astfel tainițele: "„Iar intrarea în tainițe se găsește în
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cu podoabe și alte obiecte de cult. În anul 1836 s-a semnat un contract pentru executarea „podoabelor” bisericii din Țibănești. Până la instaurarea regimului comunist, biserica s-a aflat sub patronajul familiei Carp. Moșierii Carp au înzestrat biserica cu diferite odoare, ei fiind cei care plăteau preotul și cântăreții. Printre cei care s-au ocupat în mod deosebit de biserică a fost omul politic Petre P. Carp (1837-1919). În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
fundațiuni ruso-bulgare, opt sânt fondațiuni românești și anume: St. Grigorie, Caracal Dochiarion, Cotlomușul, Xeropotamul, Pantokratoros, S. Dionis de Trapezunt și în fine însăși frumoasa și splendida Lavra. Nenumărate moșii se dăruiseră de către Domnii și boierii din țările noastre, bani și odoare și cu toate acestea până astăzi nu s-a văzut o mișcare de viață intelectuală între membrii români ai marii comunități religioase. Acuma pentru întîia dată ne întîmpină o tendență într-adevăr vrednică de toată lauda. S. S. Arhimandritul Chiriac, român
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel figurat al unor cuvinte sau expresii, ca și polisemia altora, sunt exploatate, întocmai ca în lirica barocă și manieristă, în scopul obținerii unor efecte de umor absurd: tu ești salvarea mea, ești miliția mea, ești pompierii mei tu ești odorul meu, deodorantul meu, parfumul meu cu pompiță tu ești submarinul meu nuclear, ești casa scânteii dizolvată în nori. Indiscutabil, Mircea Cărtărescu rămâne un maestru în regizarea spectacolului feeriei anodine; poeziile sale pornesc de la notarea unor fapte cum nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
expuse chestiuni de morală, religie și istorie. Pentru a oferi sătenilor lecturi accesibile și folositoare, T. are o rubrică permanentă intitulată „Foișoara”, apoi „Literatura”, unde apar istorioare și povestiri instructive, moralizatoare, alcătuite mai ales de redactor (și sub pseudonimul T. Odor). Tot aici se publică romanul Comoara de J. Wachenhusen, tradus de Păcățian, și se reproduc scrieri ale lui Petre Ispirescu, Th. M. Stoenescu, T. V. Ștefanelli ș.a., tălmăciri ale unor poeme în proză de I. S. Turgheniev. Sunt inserate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
pentru haraci, a lăsat și unele urme culturale prin Școala latină de la Cotnari, cu 150-200 elevi conduși de germanul Johann Sommer (1542-1574). Se pare că a pus în circulație primul taler moldovenesc, după model morav. Dar l-a turnat din odoare bisericești luate abuziv, întărâtând mirenii și preoții ortodocși. Din spațiul grecesc neaoș ortodox, Despot a ajuns în Moldova prin Franța, Germania, Danemarca, Suedia, Prusia, Polonia, ocolind nu numai barierele turcești, dar și cele ortodoxe. 114 de ani mai târziu, Spătarul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nauséabonde et dont l'intervalle d'ébullition s'étend approximativement de 150 °C à 205 °C.] IT: solvente di Stoddard; Nafta con basso punto di ebollizione - non specificata [Distillato di petrolio raffinato, incolore, privo di odore di rancido o altri odori sgradevoli, che bolle nell'intervallo 300 °F-400 °F.] NL: Stoddard-solvent; Nafta met laag kookpunt - niet gespecifieerd [Een kleurloos geraffineerd aardoliedestillaat, vrij van ranzige of onaangename geuren, met een kooktraject van ongeveer 150 °C tot 205 °C.] PT: solvente de Stoddard
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
care unele sunt de o importanță istorică deosebită. Împărătesele și copiii familiei imperiale sunt reprezentați, uneori. * "Cistiphoros / Cistofor" de argint era în circulație în Asia Mică. Valora 3 denari romani sau 4 drahme grecești; pe monedă, era gravată caseta cu odoarele lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin. De-a lungul timpului, devalorizarea este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
sa dragă. Tată, tată, nu mai sunt copil! Ba pentru mine ești! Mâine am să-ți cumpăr un șirag întreg de covrigi calzi, cu mac, cum îți plac ție! Acasă, masă mare. Mama ei ieși în prag să-și întâmpine odorul. Timp de o lună și jumătate, Simona trăi în sânul familiei zile de neuitat. Dormea dimineața până târziu, lua micul dejun și apoi făcea un tur prin oraș. Seara, toți trei, tată, mamă și fiică, se așezau la povești. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
iconițe ce-o avea de la Mănăstirea Agapia: ,,Doamne nu-l pierde în pustiul unei lumi pustiite!" Apoi intra sub imperiul altor gânduri. Își aducea aminte de anii copilăriei, nu neapărat nefericită, pentru că acasă tatăl ei o zeifica iar mama, din ,,odorul meu scump", n-o mai scotea. Avusese însă prilejul de a se afla și sub sabia unor restricții, când în unele vacanțe de vară mergea într-un sat de munte, la mătușa Lisaveta, care din prima zi îi spunea: ,,Mona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
-i însorească sufletul înnegurat. Pentru ea fericirea copilului său era ca un crez, o rugăciune, o poruncă a celor mai adânci comandamente ale forului său intim. Nopți la rând și zile întregi, mergând către școală, venind către casă, privindu-și odorul, frământa gânduri, țesea idei, care de care mai năstrușnice, toate tinzând către acel țel ce trebuia atins, aducerea tatălui lângă copilul său. Era greu sau ușor nici ea nu știa. Să mergi împotriva vântului însă, niciodată nu-i ușor... 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ca pe o rană sângerândă suferința, ce sălășluia în sufletul copilului ei. Această durere se suprapunea peste preocupările ei cotidiene; o însoțea când cumpăra lapte și pâine dimineața, când îl pregătea pe Răducu pentru grădiniță, când se reîntâlnea seara cu odorul ei, când citea în ochii lui toate întâmplările de peste zi și când auzea nelipsita întrebare: Dacă n-a venit până acum, înseamnă că e departe!?" Deși i se declanșau crize greu de stăpânit, Simona apela neabătut la aceleași cuvinte încurajatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
capul, se întrebau: ,, Cine o fi duduia asta că nu pare a fi de-a noastră!?" Când intră în ograda mătușei Varvara, aceasta tocmai își hrănea rățuștele cu urzici și făină muiată, învăluindu-le cu căldura ochilor ca pe niște odoare ale modestei ei gospodării. Bătrâna își lăsă lucrul său și îi ieși musafirei în întâmpinare cu brațele deschise. O recunoscu mai ales după părul lung, bogat, lăsat pe spate, așa cum îl purta Mona încă din anii adolescenței. Bine ai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
i reproduce sistemele, dar nicicând Baudrillart n-a deschis pe Bastiat la pag. 105 și, plagiînd-o, n-a făcut din cuprinsul ei pag. 90 a operii sale. Numai d. Crăciunescu a putut să ia deviza din Juvenal: Lucri bonus est odor ex vre Qualibet. Baudrillart cunoaște regulele omeniei și trăiește la Paris. {EminescuOpXII 32} Dar la urma urmelor să presupunem că ar fi rostit d-l Crăciunescu discursul său la Paris, nu la College de France, desigur, ci cel mult înaintea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucrărilor (mai ales cele legate de Înzestrarea cu icoane și obiecte de cult) petrecându-se probabil pe la 1802. Ctitorii au dotat biserica cu cele de trebuință, cărți bisericești, În paginile cărora se păstrează slovele iubitorilor de Dumnezeu, icoane, veșminte și odoare bisericești. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simțit nevoia să se Închine lui Dumnezeu și să-i aducă Jertfe În locuri anume alese În acest scop, de obicei locuri Înalte care să sugereze prezența harică a divinității, așa cum a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
că prea se-ncarcă cu activități diverse, încît uneori ne e teamă ca nu cumva să-i pierdem prin prea marea osteneală ce și-o dau în afacerile statului. Și, oricine ne-o va concede, ar fi păcat de asemenea odoare! Închipuiască-și cineva de ex. că România ar fi lipsită de posibilitatea de-a se fi înzestrat cu Strousberg, că ea ar fi fost lipsită de fericirea de-a fi administrată de mucenicul Simeon, că epizootia și foametea n-ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-a păstrat la Putna. Danii în odoare sfinte au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cari în timpul de față amenință a pierde, pentru vecie poate, limba și caracterul național a poporului român din Bucovina, el a otărît să trimeată în public broșura sa. Spune apoi că ființe denaturate din însuși sânul națiunei cutează să răpească odorul limbei părintești, schimosind-o spre glorificarea lor personală întru atâta încît să fie neînțeleasă de oricine nu ar cunoaște toate limbele europene. "Țăranul - zice d-l critic - se vede deodată depărtat de noi, țăranul de la care am trebui să - nvățăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa tot norodul, și auzea în tot ceasul rugând pre Dumnezeu ca să ierte sufletele și păcatele părinților Măriei Sale, care nu puțină pomenire și odor au lăsat acestui pământ, de se va pomeni în tot veacul acestei țări. Și iarăși nu se odihni Domnul nici cu aceasta; ce căuta în tot chipul ca să poată găsi o mijlocire ca să facă un lucru care să nu fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lâna, s-au apucat de lucrul postavului, și au început a face fel de fel de postav și au făcut și o bală de postav prea frumoasă, de au trămis - o la împărăție, la Sultanul Mustafa, peșkeș, ca să vadă ce odor s-au făcut acestui pământ. Ci și acest lucru au rămas o pomenire pământenilor, căci nu mai fusese altădată în țară, și se bucurau cu toții văzând niște lucruri că se fac în pământul lor, ce erau pentru folosul lor. Astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Haralambie ș-a școalei de belle arte din Iași, provezute cu portretul lui Ștefan cel Mare, ornate cu diferite simboluri de aspirație și glorii în viitor și înzestrate cu inscripții nimerite și demne de memoria marelui domn român. Toate aceste odoare se sfințesc de cătră clerul oficiant, în urmă lumea să stropește cu aghiasmă ș-apoi în mijlocul unei tăceri adânci d. Xenopol rostește cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]