965 matches
-
Biserica Albă cu hramul Întâmpinarea Domnului. Mitropolia va ființa aici până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p. 538 footnote>. Deoarece după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de sud-est. Sub Sfânta Masă din altar se află o tainiță spațioasă cu pereți din piatră, cu arcuri de descărcare și consolidare, unde în cazuri de primejdie se ascundeau odoarele bisericii și alte bunuri de valoare. Biserica are contraforturi în exterior, ferestrele și ușile se inspiră de la aceleași modele gotice de la Sfinții Trei Ierarhi, ferestrele mai mici fiind înrămate într-o rețea de baghete încrucișate. ,,Boltirile de la Cetățuia sunt simplificate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină luminoasă a istoriei Bisericii și a neamului românesc. Rămâne ca astăzi, noi, ucenicii acestor mari duhovnici să ne străduim să păstrăm și să punem în valoare tezaurul numit Cetățuia. X. Odoarele de altădată ale mănăstirii Pentru Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia era mai mult decât un simplu locaș de cult. Se vede aceasta din grija cu care a înzestrat-o, precum și rolul pe care l-a jucat în viața familiei voievodului, care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a doua reședință. Este de presupus că și biserica mănăstirii a fost generos înzestrată cu toate cele necesare cultului și pentru pomenirea ctitorilor. În cronica lui Nicolae Costin s-a menționat că Gheorghe Duca și-a înzestrat ctitoria ,,cu multe odoare și veșminte scumpe”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. II, p. 7 footnote>. Dintre acestea în colecția de obiecte bisericești se mai găsește doar un orar diaconesc, s-ar părea că a fost lucrat de doamna Anastasia Duca și dăruit ctitoriei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
luptat cu mari jertfe pentru dezrobirea fraților și întregirea neamului, au fost din nou reparate în timpul domniei tânărului rege Mihai I de aceeași Comisiune a Monumentelor Istorice, președinte fiind marele învățat și dascăl al neamului Nicolae Iorga. 1930”. Cărțile și odoarele donate de diverși demnitari sau chiar particulari nu ne sunt cunoscute, dar ele existau într-un număr deosebit de mare din moment ce în 1863, Mitropolia constata că ele au început să dispară din mănăstire. La 20 august 1863 s-a făcut un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aplicată stema Moldovei; precum și 35 de strane de lemn vopsite. Inițial strănile aveau la baza lor lei alungiți, după care s-a pus un suport din lemn simplu”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 66 footnote>. Astăzi avem în biserică următoarele odoare: Icoana Maicii Domnului cu pruncul, care are menționat că este o copie după icoana făcătoare de minuni Axionița, dăruită mănăstirii de protosinghelul Theodosie Bonteanu, în 1932, fiind stareț al mănăstirii. Pictorul ei nu-l cunoaștem. Icoana are 110 x 70
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că pe locul Mitropoliei de astăzi a fost și o temniță. Sfinția ta are ureche fină, fiindcă a sesizat acest lucru... Și spune doamna Nastasia că a „îndzăstratu, după cum ne-au fostu prilegiul din darul lui Dumnedzău cu veșminte de odoare”. Mai zice apoi că i-a dăruit case și locuri de prin prejurul mitropoliei precum și sate și locuri de prisacă. La sfârșit, spune: „Pentru aceea ca să hie svintei Mitropolii toate ceste ce scriu mai sus drepte ocini și moșii în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar în pădure până la Cetățuie și pe unde curg apele către mănăstire”. Caut mai departe. La data de 20 februarie 1730 (7238) găsesc un izvod în care sunt înscrise patruzeci și cinci de obiecte: veșminte, odoare și cărți bisericești dăruite de un anonim. Printre ele se aflau: „patru candele mari de argintu, o căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu, o lingură de argintu, o cruce ferecată cu auru și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cum se adună muscăretul!... Iaca o dovadă în plus, și încă ce dovadă, că averile mănăstirilor noastre au curs fără oprire către Athos sau Ierusalim... Mai grav, fiule, este faptul că pe lângă bunuri de rând și bani s-au scurs odoare și câte alte bunuri de mare preț! Uite aici, părinte, ce scrie un slujbaș domnesc privitor la un ispisoc din leat 7166 (1658): „Ispisoc de la Gheorghie Ghica voievod precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor” ca să ia „câte douăzeci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mare, numită poarta drăganilor; a treia dinspre Bahlui, ce-i zicea poarta seimenilor. Însă toate aceste zidiri cu antichitățile ce cuprindeau, cu partea ce mai rămăsese în țară din arhiva națională dusă în Polonia de către mitropolitul Dosoftei, sub Sobiețchi, cu odoarele domniei, toate fură prada unui al patrulea foc, mai cumplit decât cele dintâi trei, carele la anul 1783, sub Alexandru Mavrocordat, din toată curtea domnească nu lăsă piatră peste piatră. Domnul se mută atunci în casele Mitropoliei, care și ele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
altă parte trebuia să scutur de țevile de la baie și să miorlăi ca să conving dihania să coboare. Alergam din baie în sufragerie, urmărit de ochii fioroși al lui Vlad Tepeș. Mă temeam să nu pice Cristina și să-și găsească odorul suspendat între etaje. Rezolvarea situației devenise o chestie de viață și de moarte. În cele din urmă, exact cu cinci minute înainte de întoarcerea soră-mii, mâța fu extrasă din regatul țevilor și trimisă cu două șuturi în cur în sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Las-o în leagănul ei, Paulino, că tot ție o săți fie greu, dacă o înveți cu nărav. Vino să vezi ce năsuc micuț are, îl îndemna ea și Vasile se așeza lângă Paulina și minute în șir își admirau odorul. — Un păr galben, galben auriu ca spicul de grâu, îl mângâia Vasile. Va fi o blondină frumoasă, frumoasă. Cu cine va semăna oare? — Cu mine, că doar eu am făcut-o. — Nu că n-ai fi frumoasă, Paulino, că ești
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Adică? — Adică vreau să fii soția mea. Tu nu vrei să ne căsătorim? Să nu zici că nu, că nu știu ce-ți fac. — Ha! Ha! Ha! Ce frumoasă cerere în căsătorie! Se vede că vii din Africa! — „O, vin’! odorul meu nespus Și lumea ta o lasă, Eu sunt luceafărul de sus Iar tu să-mi fii mireasă”, recită Cezar după un moment de gândire. În timp ce îi recită versurile, se ridică de pe bancă, ridicând-o și pe ea prefăcându-se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cine știe pe unde mi l-o fi pitit, bruta asasină, pe copil. Și, mâine dimineață, la ora șase, trebuie să-i dau neapărat medicamentele pe care i le-a prescris medicul veterinar, pentru pseudo-psitacoză. Altfel moare! Mi se prăpădește, odorul! Hi, hi, hi, hi, hi... Priviți în ce hal sunt! De-aceea, am mare nevoie de ajutorul vostru, ca să alergați, împreună cu Adrian, cu Adi, care este mai firav și mai labil din fire, să scotociți, să-l căutați și să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să mă țin de coada ta, fire-ai al dracului! Nici n-apucă bine să-și bage iar mâinile în cratiță, că se și auzi de departe un tutuit de automobil. Cât era de mânioasă, baba tot mai strigă după odorul de nepot: ― Fugi de-acolo, băiete, să nu te calce aia! Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță, mulțumit să privească printre uluci. Costică însă, viteaz, se înfipse în mijlocul uliței și de acolo făcu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
erau două magazii cu rămășițe. Pavel Tunsu aduse înadins un drug de fier și izbuti să iasă cel dintâi cu un sac plin în spinare, numai până în vecini, la baba Ioana, soacră-sa, care se necăjea cu păsările și cu odorul de nepot, Costică. ― Hai, soacră, hai, nu sta, să-ți iei și tălică nițel porumb, că oamenii se îndeasă la pomană și pe urmă degeaba te-ai mai duce! strigă Pavel sfătos, înapoindu-se degrabă la conac. ― Fire-ar a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
culoarea-i gata de jertfire, în stare să transforme timpul: Incendiată clipa se-arată-n destrămare / Cum se arată-n vrajă parfumu-n trandafiri..., fiindcă femeia e, în sonetele lui Emilian Marcu, poezie și mister (Ce nopți de poezie în trupul tău ascunzi...; odor de soi) și, în consecință, trebuie ocrotită într-un regat de ceară. În acest context, e prezentă și reiterarea sacrificiului christic, dar aluziv, amplificând, de asemenea, imaginea iubirii ca sentiment nepereche, cu obârșie demiurgică: Culorile de fulgere se aprind / Curgând
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
călugărilor din acele locuri sfinte. ― Pacă mai adineaori am vorbit de mărturii, părinte. Iată încă una, care mă nedumerește. ― Adică? ― Nu știu de ce era nevoie de mărturia mitropolitului și a câțiva mari boieri moldoveni privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești dăruite de niște negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim. ― De unde până unde vorbim de o asemenea mărturie? ― Dacă am căutat, am găsit că mitropolitul Ghedeon și unii mari boieri moldoveni dau la 6 februarie 1671 mărturie privitoare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim. ― De unde până unde vorbim de o asemenea mărturie? ― Dacă am căutat, am găsit că mitropolitul Ghedeon și unii mari boieri moldoveni dau la 6 februarie 1671 mărturie privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești, dăruite de către șase negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim... ― Ce legătură are Șarhorodul cu mitropolitul și cu marii boieri moldoveni? ― Uite că are, părinte, fiindcă la acea vreme “S-au sculat pre acela loc oști și prădzi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Fulga Delia - Maria Școala Gimnazială Dumbrăvița O veveriță suspină Cu ochii în lumină, Fiindcă din vârf de brad Conuri nu mai cad. -Doamne, Dumnezeu cel mare, Doamne, îți cer îndurare! Întruna suspin, Căci beciul nu e plin. Iar al meu odor De-o zi l-am trimis la izvor; Însă la cât e de mititel, N-aș putea să cred în el! Ungureanu Mihaela Școala Gimnazială Dumbrăvița Pe stradă e gâlceavă mare; Se vede-un moș cărând un brad Și mulți
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
la doi porumbei să zboare, unul de la apus, altul de la răsărit, pentru ca în punctul de întîlnire să fie întemeiat Delfi. Sau ce e real în povestea că, jigniți de sarcasmul lui Esop, preoții lui Apolo i-au strecurat în traistă odoare sacre pentru ca, apoi, să-l acuze de ultragiu și să-l arunce de pe stânca de deasupra izvorului Castalia? Poate că nu există un mijloc mai bun pentru a ascunde un mister decât acela de a discuta despre el. Dar autorii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fie mitoh sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor. Vălet 7149 (1641 n.n)”. „Deci vodă își ținea aproape ctitoriile și bine făcea. Altfel se întâmpla ca și cu mănăstirea Hlincea, care până să fie închinată mănăstirii Galata a fost golită de toate odoarele bisericești și de toate bogățiile” - gândeam eu. Însă, în timp ce eram cu gândul la acestea, vocea bătrânului mi-a amintit că nu sunt singur: „Ia să vedem ce spune Vasile Lupu voievod în hrisovul pe care tocmai l-ai luat în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
începând a face și a zidi din temeiu acea svântă casă...să hie mitropoliei țărăi suptu hramul Streteniia Domnului. Și...cârmuindu-ne și agiutându ne de o am și obârșitu, și o-mpodobitu, și o am înzăstratu,...cu veșminte de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat: „Cine a scris acest zapis dintre dieci?” „Vasile Neagu uricar a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod, ...Dat-am cartea domniei mele... sfinției sale părintelui Savin arhiepiscopul, mitropolitul Sucevei,... ca să aibă voie și putere...a merge...pe la toate sfintele mănăstiri,...și pre la schituri și pre la biserici domnești și să iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vor rămâne.” „Cred că ai priceput că domnia scutea meșteșugarii, dar nu pe degeaba.” Era și firesc ca acești meșteșugari să-și răsplătească domnul prin „meșterșugul” lor. „ Acum, te-aș ruga să citești măcar începutul acestui izvod de veșmintele și odoarele Bisericii Domnești de pe Poartă, întocmit la 23 noiembrie 1741 (7250).” Iaca ce scrie, părinte: „O Evanghelie sârbească, ferecată peste tot cu argint. Altă Evanghelie sârbească, care a fost ferecată cu 5 tăblițe de argint și dederă seama părinții că argintul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]