1,653 matches
-
comunismului, fără riscul unui război general; apoi "tragerea unei linii" între Blocul Sovietic și lumea necomunistă, ceea ce însemna că dacă vreo țară aflată de partea americană a acestei linii capitula în fața comunismului, Statele Unite puteau porni, din această cauză, un război ofensiv; și a treia alternativă, declanșarea unei "politici agresive"; ceea ce însemna că Statele Unite aveau să semene agitație și discordie în Blocul Sovietic pentru a-i sili, pînă la urmă, pe comuniști să piardă controlul asupra anumitor zone682. Pe 30 septembrie, Project
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
context, Biroul Britanic de Informații aprecia: "Simplul fapt că bolșevismul este de fapt rusesc în originile sale militează împotriva acestuia în România de astăzi. De aceea, pare probabil că armata română va opune o puternică rezistență împotriva oricărei forme de ofensivă bolșevică (...) Sunt mult mai bine organizați și disciplinați decât oricare din trupele de care ar putea dispune bolșevicii și au conducători militari capabili."205 Engels avea dreptate și în sens invers: acum, cu încăpățânatul conservatorism românesc, comunismul nu avea șanse
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în momentul declanșării "războiului-fulger" contra URSS. S-a creat legenda, de către Stalin (Gabriel Gorodețki ș.a. încă o susțin), că Moscova nu era pregătită de război, în 1941. Într-adevăr, nu era pregătită pentru un război de apărare, ci pentru unul ofensiv, după ce puterile occidentale vor fi fost istovite de Hitler. Reamintesc că, la 15 martie 1937, șeful Direcției politice a Armatei Roșii, Ian Homarnik, preciza: "Armata Roșie va considera misiunea bolșevică îndeplinită atunci când vom stăpâni globul pământesc."242 Or, victoria parțială
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
organizației. Strategia calității este una concurențială, deoarece misiunea calității este aceea de a face față concurenței. Ea depinde de celelalte strategii adoptate de Întreprindere și anume strategiile de proiectare - dezvoltare de produse, marketing, producție. Astfel, Întreprinderile care adoptă o strategie ofensivă, de penetrare pe piață, pun accentul pe construirea calității, deci pe proiectarea unor produse ale căror caracteristici de calitate se situează cel puțin la nivelul concurenților. În cadrul unei strategii defensive, de menținere a poziției pe piață, Întreprinderea pune accentul pe
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de bază ai jocului geoeconomic. Locul și rolul statelor în formularea de politici geoeconomice este de reanalizat în contextul globalizării. Ele păstrează încă un rol central în orice strategie geoeconomică, el determinînd dispozitivele și posturile geoeconomice, identificînd amenințările, stabilind tacticile ofensive și defensive și punînd la dispoziție mijloacele necesare. Dar rolul lor scade în principal în favoarea marilor companii, care au o vizibilitate suficientă și ocupă sectoare strategice, putînd să conturneze politicile statale, sau să le integreze, să le instrumentalizeze în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
discriminatorie de contingentări fizice, de taxe vamale sau de obstacole non-tarifare, rezervarea de piețe publice pentru întreprinderile naționale și menținerea anumitor monopoluri, fără a mai vorbi despre spionajul economic). Dar, în general, ea nu se bazează pe armele cele mai ofensive, cum ar fi recursul la embargoul național, sau boicotul organizat, neagreate de comunitatea internațională. În fine, merită subliniată relativa popularitate de care se bucură strategiile geoeconomice în sînul aparatului de stat, funcționarii și reprezentanții, eventual demotivați de pierderile relative de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
concertată de cucerire a piețelor externe. La fel, alte țări ilustrează, în propriul mod, capacitatea statelor de a acționa ca actori în economia globală, folosind în principal levierul bugetar și cel monetar. Japonia, de pildă, a pus accentul pe utilizarea ofensivă a informației și a fost multă vreme sistemul economic cel mai performant, cu o deosebită capacitate productivă și cel mai redutabil în politica sa de cucerire a pieței mondiale. Fondîndu-și abordarea piețelor pe o veritabilă mașină de detectat, tratat și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să manipuleze informația, să dezinformeze, să subinformeze și să contrainfor meze. Ele și-au format în acest scop elite foarte bine instruite, după model britanic și sovietic, adevărate culturi ale informațiilor. În ce le privește, Statele Unite ale Americii combină abordarea ofensivă cu cea defensivă. Un exemplu de demers ofensiv a fost introducerea în Europa, prin planul Marshall, a unui adevărat "cal troian" și invadarea ulterioară a continentului european cu produse americane. Logica sau demersul defensiv constă, mai ales, în protecția sistematică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să contrainfor meze. Ele și-au format în acest scop elite foarte bine instruite, după model britanic și sovietic, adevărate culturi ale informațiilor. În ce le privește, Statele Unite ale Americii combină abordarea ofensivă cu cea defensivă. Un exemplu de demers ofensiv a fost introducerea în Europa, prin planul Marshall, a unui adevărat "cal troian" și invadarea ulterioară a continentului european cu produse americane. Logica sau demersul defensiv constă, mai ales, în protecția sistematică a intereselor lor comerciale în cadrul negocierilor internaționale. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să se fi întâmplat astfel atât timp cât era cuprinsă în îmbrățișarea Dunării pe trei laturi (spre est, domnitorii munteni au căutat o graniță la fel de puternică, Marea Neagră). Hotarele Dunării prezentau avantajul că, pentru a le traversa și a-și menține o poziție ofensivă, invadatorii erau nevoiți să creeze capete de pod (dificil de apărat). De aceea turcii s-au limitat doar la ocuparea și transformarea câtorva orașe în raiale care să asigure controlul asupra capitalei. În plus se puteau bizui și pe amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
achizitoare de a modifica, În timp, condițiile pieței În avantajul său și În detrimentul celorlalți actori din mediul său, și mai ales al principalilor săi concurenți. Creșterea externă prin fuziuni sau achiziții poate reprezenta un instrument folosit Într-un demers strategic ofensiv, permițând Întreprinderii să schimbe regulile jocului În favoarea sa și să-și mărească puterea de dominație sau de influență pe piață. Totuși, dacă operațiunea de fuziune sau achiziție are loc Într-un sector puternic concurențial, aceasta nu va modifica semnificativ puterea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
consolidarea poziției firmei pe piață, la ridicarea de bariere la intrare sau pot urmări contracararea acțiunilor unui concurent deranjant. Dacă analizăm operațiunile de fuziuni și achiziții dintr-o perspectivă strategică, motivațiile realizării acestora se pot subordona unor acțiuni de natură ofensivă sau defensivă. Fuziunile și achizițiile constituie un mijloc puternic de transformare a Întreprinderilor și sunt instrumente potrivite Îndeosebi atunci când jocul concurențial evoluează rapid. Aceste operațiuni sunt realizate de firmele poziționate atât În cadrul sectoarelor În creștere, cât și În cazul celor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
evoluează rapid. Aceste operațiuni sunt realizate de firmele poziționate atât În cadrul sectoarelor În creștere, cât și În cazul celor ajunse la maturitate sau care au intrat chiar În faza de declin. Fuziunile și achizițiile pot fi subordonate unor obiective strategice ofensive (pătrunderea pe o nouă piață, captarea de noi resurse, mărirea capacității de dominație și de influență, reînnoirea, regenerarea firmei) sau defensive (consolidarea sau apărarea poziției pe piață, căutarea atingerii unei mărimi critice, adaptarea la evoluțiile tehnologice, contracararea acțiunilor unui concurent
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
s-ar putea să se întâmple asta”. Adică Economia uzează de avertizări, instalează balize (nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
contextul dezechilibrului favorabil ilustrat de asimetria informațională. Convectivitatea sistemului economic este, din acest punct de vedere, una indusă conștient, prin acțiunea și gândirea factorului subiectiv. Convectivitatea este funcția naturii umane, în cele din urmă, ca expresie a propensiunilor ei oscilante, ofensive și defensive (cu sensul de ofensivă a emoționalului și defensivă a raționalului și invers) fără ca o stare s-o elimine definitiv pe cealaltă pentru ca sistemul să nu ajungă să evolueze liniar. Nonlinearitatea devine o formulă de coagulare (cumulare) a asimetriei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a doua perioadă a stadiului oral, care este, din acest motiv, calificată drept sadic-orală. Dinții dezvăluie deci agresivitatea potențială sau manifestă a subiectului. În vis, ei exprimă tendințele ofensive, mai ales dacă cel ce visează și-i arată sau se servește de ei pentru a mușca. Colții animalelor au același sens de forță și exprimă puterea benefică ori agresivitatea morbidă. Spate Pentru că nu poate fi văzut de subiect, spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
natural în conversație și folosiți cuvintele pe care le-ar folosi și persoanele din grup. Uneori ne cantonăm în termenii tehnici sau în limbajul specific meseriei noastre. Acest lucru nu este compatibil cu focus grupurile. Folosirea limbajului pentru inițiați este ofensivă și astfel nu se poate comunica bine cu persoanele din afara profesiei respective. Vom încerca întotdeauna să formulăm întrebările într-un mod care să sune natural în conversație. Și încercăm să folosim un limbaj care le este familiar categoriilor de persoane
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
este deosebit de elastic și comportă multiple abordări, un motiv în plus pentru noi să-l exploatăm la maximum. Jucați-vă bine cartea și n-aveți cum să pierdeți. Eu am identificat două modalități principale de a utiliza această armă: - fantezia ofensivă (mai rar) - vă ajută să progresați*, să vă completați universul culinar cu gusturi și arome inedite; * Asta am experimentat-o pe vremea extraterestrului numărul unu. Tocmai fusese în Franța și cumpărase de prin nu știu ce podgorie, obscură pentru mine, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
creative multiple; sau om de teatru cu sofisticate preocupări complementare. Orizont larg de cunoaștere și de reflecție, fără limite "localiste". Plus altruismul pedagogic, răsplătit de contactul regenerator cu "valurile" succesive de tineri profesioniști în formare. Personalitate puternică, tăioasă, de artist ofensiv (anunțat de un facies impresionant: trăsături apăsate, ochi pătrunzători, barbișon impunător), dar și cu fragilități, sensibilități și timidități mai puțin vizibile, într-o rețetă a contrastelor cunoscută de mult psihologilor. O probabilă sursă biografică: Alexa Visarion a povestit în cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de teatru. Teatrul... Betleemul gândului. Și apoi... tăcerea de după râs, rece, tăioasă... înspăimântă; poate și vindeca incurabile maladii. Asta e tot TEATRUL... Cortina, culisele și nimic altceva..." (Alexa Visarion) 2000 REVOLUȚIA OARBĂ L. M. Arcade Teatrul Național "Mihai Eminescu" Timișoara OFENSIV! [...] Spectacolul Revoluția oarbă de Leonid M Arcade, montat de Alexa Visarion prin decuparea unei intrigii dintr-un text prolix, scris în anii '70 (piesa a apărut în 1971 la Paris, în contextul dezamăgirii pentru eșecul tot mai evident al ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a mea despre violență și comportamente agresive, Robert Buron a avut o intervenție în cursul căreia a făcut o dare de seamă a propunerilor pe care le făcuse în al doilea Caiet al Grupului celor Zece. Era captivat de atitudinile ofensive de non-violență. Am simțit că sala era extrem de interesată, dar puțin dispusă să pună întrebări, aceste subiecte uimeau prin noutatea lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în scopul de a realiza "o revoluție științifică"197, dar intră în paradigma filozofiei, așa cum a fost conturată ea chiar de către Dilthey. Blaga observă cu drept temei că "anomalia scientistă ia ființă în general prin aceea că spiritul științific devine ofensiv dincolo de limitele sale firești" și este "cuprins de ispita unei expansiuni, încercând să ia în stăpânire teritorii care prin însăși natura lor îi sunt exterioare"198. Putem spune că într-un fel, Comte cedează tentației absolutului, procedând ca orice filozof
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Franța va fi atacată de Germania. A doua zi, aceasta declară război Franței, iar parlamentarii din SPD decid cu 78 de voturi contra 14 acordarea creditelor pentru apărarea națională. Partizanul unui vot negativ în eventualitatea în care războiul ar fi "ofensiv" și nu "defensiv", Kautsky se află în minoritate. Socialiștii germani au acționat în acest sens, convinși de faptul că SFIO nu va pune nici o piedică politicii guvernului francez. Într-adevăr, proiectele de legi pentru organizarea apărării naționale, prezentate în ziua
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
P.-H. Spaak din cadrul Partidului Muncitoresc Belgian. Toate aceste grupări, aflate în contact, mai mult sau mai puțin informale după 1930, au adoptat ca program de bază textul ILP-ului, Socialism in our Time, care proclamă o politică socialistă mai ofensivă și revendică salarii permițînd un trai decent, favorizînd o relansare a activității economice, precum și stabilirea unui sistem național de credit. Într-o primă fază, ele acționează cu o relativă discreție pentru a nu atrage nemulțumirea ISM, care interzice secțiunilor sale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]