2,363 matches
-
suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea nimic
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când tulnicele sunau jalnic pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni.// Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri./ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri.// Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost./ Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori,/ Noi am slujit vecia neamului și-un rost./ Pe fruntea țării pus-am aurori.// Legenda noastră
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
termină, atâta de mare și de lungă era comuna de te cuprindea o stare ca atunci când te grăbești la o întâlnire și autobuzul mergea de parcă sta pe loc. Trecând pe acolo mi-am adus aminte ce-a pățit Didina pe ogor în romanul Răscoala scris de marele romancier Liviu Rebreanu. Ajuns la poligon nu m-au lăsat să trag nu știu din ce vari motive, ce prostie să faci sute de km și să nu te lase să tragi, apoi ajung
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI / Ion Cârstoiu
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
poetei că încă nu mor. Și smulge-mi din suflet acele candori Păstrate legate cu ațe și sfori De-mi lasă în rouă covorul de flori Să-și soarbă lumina în ceasul din zori! Nu-mi frânge apusul căzut în ogor, Ci lasă-mi sărutul să zboare ușor Să-ți mângâie trupul răstignit pe sol Pierdut în gândul înconjurat de stol Și lasă-mi în urmă în coșul cu flori Petale de crin în loc de scrisori! Știu că azi te-ai hotărât
SĂ ARZI!... de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370359_a_371688]
-
Capitala Moldavă, bucium sună, din Principate, compatrioți adună. Pentru Unire își dau mână cu mână, uniți de-a fi în neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
braț Și în povestea asta trăiește cu nesaț... În mare se revarsă trecutul înspumat, Acest popor se vrea să fie vindecat, Portița din pridvor încă mai are clanță Speranța o purtăm în noi, nu e o zdreanță! Române te deșteaptă, ogorul de-ți lucrează Iar inimă din tine să fie iarăși trează, Drapelul să-l ridici mereu semeț în soare Câmpia Libertății se vrea în sărbătoare! 29.07.2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Câmpia Libertății / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
veșnic la prezent . Eroi ce nu vor fi uitați vreodată luptând pentru a țării neatârnare , lor gloria pe veci le este dată . Au întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i amintire . Deasupra numai cer nemărginit . De ogorul nostru au avut iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei au clădit pe tare stâncă măturisirea dragostei de glie sădită-n inimi pură și adâncă , nemuritoare pentru o Românie . Privind la ea , vezi faptă și credință
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
poate, căci Marea Trădare a Nației a avut loc într-adevăr în August 23..., când ați frânt Sufletul întregii Națiuni. După ce a fost trădat Neamul și ați adus rușii în case, în vetre, în școli, în hore, în lăcașuri, pe ogoarele noastre, în munți, în păduri... După ce ați băgat în pușcării zeci de generali, zeci de miniștri, sute de ofițeri superiori, sute de elevi și eleve, sute de călugărițe, sute de profesori universitari, sute de profesori preuniversitari, mii de ofițeri mai
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
această capacitate, contrar a ceea ce dorește să exprime avalanșa de versuri ce au ocupat spațiile virtuale fără să spună nimic. Pentru că, orice s-ar spune, calitatea primează și, nicidecum, cantitatea. Cale netedă și senin în suflet în asaltul început pe ogorul literaturii, Olguța Trifan! Marian MALCIU - vicepreședinte al Filialei Olt a LSR - Referință Bibliografică: VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
poetei că încă nu mor. Și smulge-mi din suflet acele candori Păstrate legate cu ațe și sfori De-mi lasă în rouă covorul de flori Să-și soarbă lumina în ceasul din zori! Nu-mi frânge apusul căzut în ogor, Ci lasă-mi sărutul să zboare ușor Să-ți mângâie trupul răstignit pe sol Pierdut în gândul înconjurat de stol Și lasă-mi în urmă în coșul cu flori Petale de crin în loc de scrisori! Știu că azi te-ai hotărât
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
cuvântul dorSpunându-i poetei că încă nu mor.Și smulge-mi din suflet acele candoriPăstrate legate cu ațe și sforiDe-mi lasă în rouă covorul de floriSă-și soarbă lumina în ceasul din zori! Nu-mi frânge apusul căzut în ogor,Ci lasă-mi sărutul să zboare ușorSă-ți mângâie trupul răstignit pe solPierdut în gândul înconjurat de stolși lasă-mi în urmă în coșul cu floriPetale de crin în loc de scrisori! Știu că azi te-ai hotărât ... VI. DESPRINDE-MI!, de
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, Lacul Ileanii, cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Rătăcitor, peste câmpii cu floare Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat. Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit cu
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru, unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii), sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgie
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
lacuri înghețate în formă neobișnuită. Ce vină port eu că pe brațele nordului se întind sculpturi cu șerpi și baloane de săpun, imagine greu de surprins într-o zi obișnuită?! Și ... trebuie oare să pândesc ciutura a cărei apă sfințește ogorul pe care mă gândisem să întind un veac de silabe, să le alint din când în când și să mă mint că zgomotul carelor de pe cerul meu e doar îmbrățișarea dintre alb și negru?! Subliniasem un capitol în care-mi
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
cu ale întregului popor, activitatea profesională nu însemna neapărat cea didactică propriu-zisă, deoarece, pe lângă orele de clasă care se țineau când se mai putea, principalele preocupări ale corpului didactic și ale elevilor o reprezentau acțiunile cultural-artistice și politice, munca pe ogoarele patriei pentru strângerea recoltelor, profesorii fiind vinovați de orice fel de întâmplări în care erau implicați elevii lor, chiar dacă nu erau prezenți sau nu aveau nicio vină în acest sens. Mai mult, fiecare profesor simțea pe propria pile consecințele delațiunilor
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în semn de prețuire pentru nobila activitate ce o desfășurați pe ogorul culturii românești.Cu respect, Costea Marinoiu,20 februarie 2009, Rm.Vâlcea.Am specificat acest lucru pentru a consemna faptul că această carte am primito în cadrul unei frumoase manifestări culturale, și de înaltă ținută spirituală, organizată, printre alții,și de acest
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii) sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgia
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
ingenuă “Invocație” ce se înalță la puritatea și vraja incantatorie a folclorului pentru copii sau a unui seducător, fascinant descântec “Soare, soare, sfinte soare,/Fii iar aur pe răzoare!/ Dă-ne raze aurii/Pavăză pentru copii!/ Dă-ne holde pe ogor,/Dă-ne pâine în cuptor/Mângâiere pentru flori/ Apă rece în izvor!...” (“Invocație”, p. 33) Mai declarative, mai prozaice, mai reanimate de undele unui autentic lirism mi se par unele poeme din ciclurile “Pământul veșniciei” și “Dedicații”. Tipărind volumul de
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
Aș vrea Aș vrea să iubesc atât de mult, încât să mă transform într-o ploaie caldă ce se evaporă sub povara soarelui de vară, dar mi-e teamă că ard atât de puternic și când obosesc să mai încălzesc ogorul, mă transform într-un ghețar amar ce ucide până și umbra celui mai frumos zâmbet, amintirea unei flori, atât de plăpândă, atât de naivă, atât de dragă. Aș vrea să fug de monstrul ce ucide floarea, dar trebuie să găsesc
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]