2,453 matches
-
70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chetroșenilor, celor din Cașvana, etc.) între aceste adevărate cătune, au rămas locuri de folosință în comun pe care le-au numit imașuri pentru porci, pentru gâște. După puterea lor și după cât erau de vrednici, oamenii și-au împrejmuit locuri pentru ogrăzi și pentru grădini. Cultivau cartofi, ceapă, fasole, verdețuri; au plantat pomi. Cu timpul, cei mai lacomi mutau gardul și acaparau teren din imașul porcilor și așa își lărgeau grădinile. Așa, unii dintre ei au ajuns mai cu stare decât alții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot șadă luna între stele, Mândra mea, regina viselor. 1930 Adio, tu Adio tu, căsuța noastră dragă, în care m-am născut și am crescut De care, amintirile mă leagă, Că am trăit la tine, cum am vrut. Adio voi, ogradă și grădină - Grădina cea cu meri, cu peri și flori, Adio, libertatea mea deplină: Să râd, să cânt, să zburd de mii de ori. Adio curte, în care și-au dusă viața Atâtea păsări sprintene cu glasul și tu, cocoșului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Csandra, soția lui moș Gheorghe, o asemănam cu hârșita de mătușa Mărioara a lui Ion Creangă ... Pe Casandra mea, zice moș Gheorghe, a durea de vreo două zile capul și nu-și mai găsea starea, umbla de acolo-acolo, din ogradă în grădină și mă tot bătea la cap să mă ducă s-o descânte lelea Floarea. Ca să scap de gura ei, bag în brâu o sticluță de jumătate de litru, îmi iau bățul și mă lasă către lelica Floarea. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
joacă prea lesne decât la nunți. Când se prind unul pe altul de mână și joacă roată, mergând de la dreapta spre stânga cu aceiași pași potriviți, atunci zică că joacă hora.... La nunți, înainte de cununie au obiceiul să joace în ogrăzi și pe ulițe în două șiruri, unul de bărbați, celălalt de femei ... Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sobei mergea până în podul casei unde avea două despărțituri pentru ca fumul să iasă în lături. Capătul ridicat al hornului acoperit și cu cele două deschideri laterale se numea ursoaică. Casa era acoperită cu stuf, dar nu ploua în ea. În ogradă mai era o casă veche bătrânească, mai mult pătrată cu o lai groasă și lată unde se putea dormi. Partea de deasupra era netedă și lungă cât ținea peretele casei. Casa era foarte joasă, în față avea ferestre mici de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un cuptor unde mama făcea mâncarea vara. ura boilor care era lipită pe trei părți - sudul era deschisă și se depozita gunoiul care se căra primăvara în grădină. Mai era un coteț pentru porcă și o poiat pentru găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se depozita gunoiul care se căra primăvara în grădină. Mai era un coteț pentru porcă și o poiat pentru găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mine, sunteți de ceva timp la noi, dar n-aveți de unde să știți totul. Poate nu chiar tot, dar să știți câte ceva... Că eram în mijlocul anului doi de facultate, marele actor dispăruse și unul dintre colegi, Bibi, îmi făcea curte, ogradă, zice mama mea de la munte, invitații după invitații, m-a chemat în garsoniera lui din Berceni. Era cald, era curat, mirosea a mere verzi - vorba asta cu mere verzi o știu de la Maestru, când ceva îi miroase lui bine, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care are receptivitate majoră pentru stilul poetic al lui V. Rață - în interiorul unei oaze de lumină și echilibru. Exemplific prin câteva versuri din "La vatră": "Cât soarele urcă pe cer cu paradă/ Eu mătur și fac ce mai fac prin ogradă,/ Apuc un hârleț și-n grădină mă-ndoi,/ Sau dau de mâncare la capre și oi.// Când ziua se trece, un moș - Onofrei - / Mă cheamă la poartă și-mi spune de-ai mei.../ Îl știu de demult, cum s-ar
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului, dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră, și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Aceste erau simboluri ale puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale, sau ducale, aveau, obligatoriu, cinci-șase. Famfarele și tarafurile întrunite ale celor două curți atacară energic imnul imperial
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
Pop George ,oameni tare de treabă - Dumnezeu să-i odihnească că s-au dus spre cele veșnice. Cand ma găseam pe teren în satul natal Dumuslău rămâneam peste noapte la părinți. Dimineață când mergeam la servici trebuia să trec prin ograda lui Gurzău Aurel unde aveam un “dușman”.Era un câine de ograda ,care ori de câte ori mă vedea că trec,se repezea la mine ,ba chiar odată m-a mușcat de un picior.Umblam pe atunci cu un băț în mână, poate
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
au dus spre cele veșnice. Cand ma găseam pe teren în satul natal Dumuslău rămâneam peste noapte la părinți. Dimineață când mergeam la servici trebuia să trec prin ograda lui Gurzău Aurel unde aveam un “dușman”.Era un câine de ograda ,care ori de câte ori mă vedea că trec,se repezea la mine ,ba chiar odată m-a mușcat de un picior.Umblam pe atunci cu un băț în mână, poate pentru a mă sprijini când era noroi ,poate pentru a mă apară
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
și în ai mei se putea citi ură .Cand privirile noastre se întâlneau scapără ceva din senin .Mai tarziu m-am hotărât să-mi schimb atitudinea față de el. La început , din prevedere , îmi ascundeam bâtul sub haină când treceam prin fața ogrăzi sale ,și când se repezea să mă latre ,eu îl luăm cu binele pe dușmanul meu nepotolit. "Mai prietene, ce tot ai cu mine? - îi spuneam, arătându-i o privire plină de bunătate, el mă hâmâia odată, de două ori
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
milă. "Ce mai faci prietene? - îl întrebăm cu glas blajin, și el îmi răspundea cu coada lui stufoasa pe care o vantura că pe un steag de pace. Și am rămas prieteni, dându-ne binețe de cîte ori treceam prin fața ogrăzii sale. În gând îmi ziceam : - până și animalele înțeleg cum se cuvine legea iubirii adevărate. Dar noi cum înțelegem iubirea lui Dumnezeu față de noi? Răspundem noi cu aceeași iubire? Când iubești, dragi cititori, descoperi în tine o nebănuita bogăție de
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
2011 Toate Articolele Autorului CLIPE SUBLIME Recită-mi mereu același poem, Care l-ai scris pentru mine, Având același veșnic refren, Tu mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Cântă-mi mereu aceeași baladă, Compusă, special pentru tine, Pe troscotul din vasta ogradă, Când mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Povestește-mi vechi istorii, Cu feți frumoși, cu albe zâne, Chiar de ne cuprind iar zorii, Tu îmi oferi; CLIPE SUBLIME. Referință Bibliografică: Clipe sublime / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233
CLIPE SUBLIME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361547_a_362876]
-
stea. Atunci ies din cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din stea. Undeva în adâncuri decantează vinul via De culoarea obrazului rușinatelor fecioare, Sub zăpezi,încă,mai germinează poezia Iar rimele sunt însămânțate de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Germinața de sub zăpadă / Al Florin Țene
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]
-
odihnit. Am coborât din pat și am dat fuguța la fereastră să văd dacă a nins mult în timpul nopții... Am șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum? V-am convins că am de ce să mă bucur de vacanța la țară? Referință Bibliografică: SELECȚIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
din moși-strămoși. Să admitem că mulți țărani au făcut-o corect cu bunul-simț ce-i caracterizează în bună parte. Alții luați de valul noii situații sociale create au dat cu oiștea în gardul proprietății vecinului! Producând, firesc(!),pagube. Atât în ograda respectivă ,cât și în viața socială. Adevărul a început să devină o minge de ping-pong. Trântită, decâte ori se ivea ocazia, în capul adversarului, pardon de expresie, vecinului! Și-i clar, au început să apară "cucuiele". Au! dureroase! La atingere
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
trase geaca pe el și ieși fulger pe ușă. 3. Deja ora era târzie, pentru că de altfel, târzie fusese vremea când revenise acasă după împărțirea cărților. De fapt, acum era cam cu o oră și jumătate înainte de revărsatul zorilor. Prin ogrăzi se auzeau cocoșii dibuind cu glasurile lor năstrușnice, ultimele zvâcniri, în agonie, ale nopții. În centrul orașului, muzica parcă încetase sau i se părea lui că încetase. Era firesc să fie așa. Îi fulgeră prin țeastă că ar fi fost
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
Pe tema: „Cine ar avea o coadă Mult mai grozavă?!” - lângă un alun. Spre-a nu se-ajunge la o busculadă, Li s-a propus - se pare de-un lăstun - Să facă, după cum e oportun, Un ... referendum chiar într-o ogradă ... Deci puse tuturor o întrebare O bufniță-nțeleaptă: „Ce vă place, Ce coadă este mai atrăgătoare?” Răspunse-o viespe cu mult simț estetic: „Aceea care uneori s-ar face La ... recitaluri de umor poetic!!” SONETUL CAILOR PIERDUȚI O herghelie de
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
de la ulița meșteșugit împletit din nuele se întindea între doi nuci uriași iar portița era legată cu o sârmă că la niște femei singure, fără bărbat în bătătura. Cardul de rate se plimbă agale pe ulița, scroafa stătea tolănita în mijlocul ogrăzii cu troscot iar purceii trandafirii abia fătați sugeau înfometați din țațele pline cu lapte. În teuca lungă dintr-un trunchi de copac așezată lângă poartă gașca tocmai își învăța bobocii verzulii și pufoși să innoate. În bătătura, pe pirostie, fierbea
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
o cetate mult slăvită. Prin veacuri a dăinuit, Constantinopol numită. Iar ziua-i sărbătorită de cei ca Sfinții botezați. Nimic nu se muncește, că va ploua cu grindină. Iar mana pârjolește legumele din grădină. De ulii sunt atacate păsările din ogradă. Iar viile sunt prădate, când credința-i încălcată. În cuiburile din crâng, puișori de păsări zboară. Cu a crucii trinitate. Din anuarul: ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor: Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Tradiții creștine la trei sărbători: Înălțarea Domnului
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]