1,169 matches
-
ANA (C.A.S) Cluj, N. Titulescu 34/37 țel. 143053 18949 LUNGU GAVRIL (C.A.S) Cluj, Str. Minerilor 28/1 țel. 148810 3378 NEAMȚU IOAN (C.A.S) Cluj, N. Titulescu 22, bl. P10/13 țel. 154967 19115 OLTEAN OLGUȚA (C.A.S) Cluj, Str. Câmpului 40/45 țel. 172790 3530 PĂDUREAN TEODOR (C.A.S) Turda, I. Rațiu nr. 32 țel. 312145 3543 POPA GHEOREGHE (C.A.S) Cluj, Gutinului nr. 1 țel. 192769 13597 POPA VALERIA (C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
PETRU (E.C) Brad, Moților nr. 15 țel. 095800585 2631 LĂPĂDAT REMUS (E.C) Deva, Transilvania nr. 1, bl. 7, sc. A/18 țel. 211972 2648 OARGA PETRU (E.C) Deva, Str. Zamfirescu nr. 17/A1/11 țel. 215278 2650 OLTEAN NICOLAE (E.C) Deva, Aleea Transilvaniei, bl. 9a/4 țel. 215278 9616 PATROIU POMPILIU TRAIAN (E.C) Deva, Str. M. Eminescu nr. 19/7 țel. 212781 2671 RAPCEA TIBERIU (E.C) Deva, Cuza Vodă, bl. D4b, ap. 4 țel. 213200
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această hotărâre a fost adoptată în ședința Camerei Deputaților din data de12 aprilie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 12 aprilie 2011. Nr. 7.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231366_a_232695]
-
8. 10. La anexa nr. 93 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Teișani", la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: - la poziția nr. 49, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 14 - drum în satul Olteni - din DJ 219 - casa nr. 56 (Curcă Olimpia) - pârâul Valea Stâlpului, cu o lungime de 0,325 km"; - la poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 7 - drum în satul Ștubeiu, punctul «Ștubeiul Mic», de la casa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226515_a_227844]
-
calitatea de membru al Comisiei pentru muncă și protecție social��. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 23 decembrie 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată . p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 23 decembrie 2010. Nr. 43.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228350_a_229679]
-
Articolul 1 (1) Imobilul "Casă", din str. Olteni nr. 1 (Clucerul Udricani nr. 12), sectorul 3, București, având regimul juridic de monument istoric, grupa "B", cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-B-19307, se declasează parțial. ... (2) Se menține regimul de monument istoric pentru fațadele de nord, vest și sud
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250712_a_252041]
-
nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI IOAN OLTEAN VASILE BLAGA București, 19 martie 2012. Nr. 46. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240010_a_241339]
-
al României, Partea I, nr. 662 din 27 septembrie 2010. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI IOAN OLTEAN VASILE BLAGA București, 19 martie 2012. Nr. 42 -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240003_a_241332]
-
se modifică și va avea următorul cuprins: "8. Teodor Atanasiu, deputat - grupul parlamentar al PNL;". Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 21 septembrie 2009. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU PEREȘ București, 21 septembrie 2009. Nr. 32. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215123_a_216452]
-
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 19 aprilie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicata. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 19 aprilie 2011. Nr. 10. Anexă COMPONENȚA Comisiei pentru afaceri europene 1. Ardeleanu Sanda-Maria - Grupul parlamentar al PD-L 2. Banu Mihai - Grupul parlamentar al PD-L 3. Bănicioiu Nicolae - Grupul parlamentar al PSD 4. Brînză William Gabriel - Grupul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231542_a_232871]
-
pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați, în calitate de membru. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 martie 2012, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 27 martie 2012. Nr. 10. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240220_a_241549]
-
la prezenta hotărâre. ... 14. La anexa nr. 93 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Teișani", la secțiunea I "Bunuri imobile": a) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 49, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum în satul Olteni - din DJ 219 - casa nr. 56 (Curcă Olimpia) - pârâul Valea Stâlpului, cu o lungime de 0,325 km"; - la poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum în satul Ștubeiu, punctul «Ștubeiu Mic», de la casa nr. 96 (Nuța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221825_a_223154]
-
mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
avea 6010 locuitori și era formată din satele reunite ale celor două comune. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin din orașul republican București, din care a făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și Țegheș (satul Olteni a trecut la comuna Clinceni), a fost inclusă în județul Ilfov, reînființat și cu teritoriul lărgit. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna a trecut la județul Giurgiu, din care a făcut parte până în 1985, când a fost transferată
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
originală frazare“Televiziunea română a început să o înregistreze astfel că în noaptea de An Nou 1978, în zilele de 19 și 23 ianuarie Vasilica Dinu a apărut în program alături de Gheorghe Roșoga, Constantin Matei, Ionela Prodan și Ștefania Etegan, olteni afirmați în muzică populară.Alături de formația de muzică populară a clubului „Electroputere“ Vasilica Dinu a participat la numeroase spectacole care i-au dat prilejul să-și îmbogățească repertoriu, să-și cizeleze vocea dând melodiilor sale o interpretare originală.În ziua
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
nr. 131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI IOAN OLTEAN VASILE BLAGA București, 19 martie 2012. Nr. 43. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240007_a_241336]
-
1920 Ziarul Rampă- Trofeul Gebauer (miuta-fotbal în 6 jucători). Echipele din campionat participa la Cupă Miuta cu câte 1 sau 2 echipe. Oltenia învinge echipa lui Tricolor - M.Eliade prin golurile marcate de Constantinescu, după o primă repriză în care oltenii s-au obișnuit cu jocul în doar 6 jucatori.In semifinală Oltenia pierde la limita cu Marasesti după un joc disputat 1946 Numele de Oltenia Craiova revine după al doilea război mondial în divizia C Seria IX sezonul 1946/47
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
-n tot lucru obștesc. Eslili copchilărești [= „creșele de copii”] o slobod pi fimei pentru lucru ista” (p. 349). Teoreticienii existenței limbii moldovenești speculează, în plus, glotonimul moldovenesc, care este unul secundar, situându-se la același nivel cu termenii: muntean, bănățean, oltean etc., ei subsumându-se celui de român(esc); după ei, însă, termenul moldovenesc ar numi o altă realitate lingvistică decât cea românească. Această teorie este contrazisă, de asemenea, de geografia lingvistică și de datele oferite de dialectologie. Nu există, în
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
domeniului public al comunei Lucieni": a) la secțiunea I "Bunuri Imobile" se abrogă poziția nr. 360; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 23, coloana 3 va avea următorul cuprins: Se află în satul Olteni. Lungime - 286 m, lățime - 6,30 m. Drum pietruit"; - la poziția nr. 65, coloana 3 va avea următorul cuprins: Se află în satul Lucieni. Lungime - 379 m, lățime - 7,60 m, inclusiv trotuarele. Drum pietruit"; - la poziția nr. 292, coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
Bujoreni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bogdănești, Bujoreni, Gura Văii, Lunca, Malu Alb, Malu Vârtop și Olteni (reședința). Comuna "Bujoreni" este situată pe malul drept al râului Olt, la nord de municipiul Râmnicu Vâlcea (reședința județului Vâlcea), în imediata vecinătate a acestuia, de-a lungul drumului european E81 (drumul național DN7 Râmnicu Vâlcea - Sibiu). Comuna "Bujoreni" include
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
la nord de municipiul Râmnicu Vâlcea (reședința județului Vâlcea), în imediata vecinătate a acestuia, de-a lungul drumului european E81 (drumul național DN7 Râmnicu Vâlcea - Sibiu). Comuna "Bujoreni" include localitățile Bogdănești, Bujoreni, Gura Văii, Lunca, Malu Alb, Malu Vârtop și Olteni. Datorită poziției sale geografice, comuna "Bujoreni" s-a aflat pe ruta de acces a armatelor romane conduse de împăratul Traian în cel de-al doilea război dintre Imperiul Roman și Dacia (105 - 106 d.Chr.). Pentru a-și consolida înaintarea
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
Vâlcea mobilate și cu anexe gospodărești (cea mai veche casă având peste 200 de ani), precum și fântâni și porți specifice zonei. Printre edificiile reprezentative ale patrimoniului istoric și cultural al comunei "Bujoreni" se numără "Biserica Sfântul Nicolae" a fostului "schit Olteni" (construită în jur de 1580-1590 și extinsă în 1830), "Biserica Sfinții Voievozi" din Bogdănești (construită în jur de 1692-1698), "Biserica Sfântul Gheorghe" din Gura Văii (construită în jur de 1758) și "Biserica Adormirea Maicii Domnului" (construită în jur de 1812
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
produs în 589/590, 593/594 și 597/598. Evidența numismatică în spațiul Olteniei iluminează, indirect, situația strategică a Munteniei, care a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. Un alt indiciu al latinizării avansate, îl constituie diferențele de înfățișare ale oltenilor, mai bruneți, cu debit verbal mult mai alert și gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Nemțească și apoi pe Ulița Mare (str. Brazilor) punându-se astfel bazele viitoarei localități. Locurile de baștină ale acestor coloniști au fost Tirol, Styria, Bavaria, Silezia și Boemia. În jurul anului 1729 pe teritoriul Ciclovei se așază un grup compact de olteni (bufeni) veniți din regiunile montane subcarpatice ale județelor Mehedinți, Gorj, Dolj și Vâlcea. Între anii 1735 -1780 sosesc și alte familii din nordul Olteniei, din părțile Izvernei și a Băii de Aramă. Oltenii au construit casele lor mai la periferie
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]