1,160 matches
-
curge Oltul așa de înfuriat? El mi-a dat un răspuns „savant”: -Are izvorul în creștetul munților. Așa curg apele care vin de la înălțime. -Ba, nu! i-a replicat mama. Oltul s-a molipsit de la oltenii ăștia. Că așa sunt oltenii: zăpăciți, năuci, repeziți. Îi știu eu, de la bâlci. Se înfurie din orice și imediat sar cu gura. Apoi se reped și dau năvală peste om. Ăștia sunt oltenii, ăsta e și Oltul! -Taci, fă, că tu ești o proastă! A
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
replicat mama. Oltul s-a molipsit de la oltenii ăștia. Că așa sunt oltenii: zăpăciți, năuci, repeziți. Îi știu eu, de la bâlci. Se înfurie din orice și imediat sar cu gura. Apoi se reped și dau năvală peste om. Ăștia sunt oltenii, ăsta e și Oltul! -Taci, fă, că tu ești o proastă! A zis tata, care era...deștept. Oltul e supărat de ce-a văzut în drumul lui. Numai bâzdâgănii d-ale oltenilor. Cum să nu fie furios? Îi vine să
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
reped și dau năvală peste om. Ăștia sunt oltenii, ăsta e și Oltul! -Taci, fă, că tu ești o proastă! A zis tata, care era...deștept. Oltul e supărat de ce-a văzut în drumul lui. Numai bâzdâgănii d-ale oltenilor. Cum să nu fie furios? Îi vine să-și iasă din maluri și să-i înece. Dar...acuș îl ia în brațe mama Dunărea. Îi spune poveștile ei, îl leagănă și-l liniștește. Cu aceste explicații „pertinente” am ajuns pe
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
merge cu tigroaica asta care este așa de periculoasă și atunci când o priverști de departe,dar să mai intri și în cercul ei senzual. Să ne plimbăm deci ,chicotea ea în neastâmpăratele ei ghidușii lingvistice . Tu o iei înainte ca oltenii , iar eu te urmez întocmai și la timp,după ce văd dacă ai picioarele crăcănate suficient ,iti miști soldurile într-un ritm sexual adecvat , sau îmi pierd minunăția de seară cu cine știe ce searbăda făcătură de tip care nu este în stare
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
se facă auzite șoapte, dar de nu fac injecția lui Titel în astă zi nu s-o mai milí de mine să mă mai primească în regesc loc, la Pietrari, unde meșteri făurari potcoviră lycorna. mă hrănii și astăzi, zice olteanul, mă hrăniși Doamne cu binele lumii. un strop de ploaie? să cadă, să răsară grădina Domnului aproape de finele zilelor omului de pe lumea asta. aceasta-i răsplata hranei locului. fermecata, preafericita... FLACĂRA INTERMITENTĂ Lumina lumii sub pete solare toamna sau iarna
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât rămâne în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete era o artistă ce-arunca ace pe unde călcau oltenii, iar aproape de inima ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete nu a fost o făptuitoare de cânt și iubire care să fie azi iubită, mâine nu! Cântecul ei este fermecat
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
fuseseră străini. S-au întors la Sibiu la pensie, doar după ce și-au împlinit datoria de inflorire a patriei... Așa că eu sunt născută, crescută și educată la Craiova. Am respirat atmosfera olteană, iar în final m-am căsătorit cu un oltean. Îmi făceam doar vacanțele în Mărginimea Sibiului, la bunici, dar verile petrecute acolo m-au impresionat profund și au ajuns să mă influențeze în feluri pe care nici nu le-aș fi bănuit. - Ați făcut studii universitare la Craiova, iar
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
Tudore, din suflet, mulțumim! Din patru zări ai adunat poeții și i-ai aliniat pe patru strune, făcuși apoi din ei un cor al vieții, din inimi înspre inimi să răsune. Și eu, umil poet, azi mă înclin în fața ta, olteanule de foc, privighetoare de gen masculin cu cobză și chitară-n loc de cioc. Pentru că ni l-ai dat în dar, cu drag, leac pentru răni de țară și de dor, noi, spectatorii de pe-acest meleag, Iisuse scump, îți
LA MULŢI ANI, TUDOR GHEORGHE! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371905_a_373234]
-
cu măciuci ori ce vom găsi în cale. Iar bine înțeles că, de această dată nu vom mai beneficia de sprijinul direct și de sfaturile de specialitate ale instructorilor străini veniți cu duiumul ca să se asigure că vor scăpa de olteanul cel zgârcit din cauza căruia nu puteau șterpeli chiar nimic din Țărișoara noastră. Ehei și ce mare petrece a fost după aceea! Cum în doi timpi și trei mișcări ale iluzioniștilor străini au dispărut absolut toate întreprinderile și implicit, economia noastră
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
afumat: ” Olteneee,mai repetă figura!” “Gata, domnu’ inginer!”- sare barmanul spre el, luându-i sticla goală și punându-i alta plină în mână. și inginerul se apropie și mai mult de mine cu o poftă nebună de vorbă. Între timp Olteanul Zamfir, căci așa îl chema pe barman, puse muzică, avea un difuzor spânzurat drept în capul nostru: ”Mărie și Mărioarăăă, ochii tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
cu o poftă nebună de vorbă. Între timp Olteanul Zamfir, căci așa îl chema pe barman, puse muzică, avea un difuzor spânzurat drept în capul nostru: ”Mărie și Mărioarăăă, ochii tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima Transilvaniei el a adus muzica lui oltenească, vouă, ungurilor vă place alt gen de muzică, sunteți dați dracului când începeți voi ceardașurile alea sau cu romanțele voastre...” “Orice muzică bună e frumoasă
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
cazinouri, baruri și restaurante, holurile marilor hoteluri, recepții, străzi, fântâni arteziene, intersecții, dispecerate din transportul public, săli de așteptare, zone de încolonare și așteptat rândul la săli de spactacole, arene sportive și mă gândeam așa, pentru că veni vorba, cum zice olteanul nostru, cu asemenea “arguși și ciclopi” multiplicați în ‘jdă mii de exemplare, căderea lui “ceașcă” ar fi fost imposibilă! De aicea s-ar părea că vine expresia cu care am început capitolul pentru Vegas, că tot ce se face în
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
fost invitați în această nouă „casă“ a lui George Corbu, după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui George Corbu ce - într-un Cuvânt înainte la antologia Printre epigramiștii olteni (Craiova, 2008, p. 6) - citează caracterizarea făcută olteanului-etalon de sociologul Petre Pandrea (1904 - 1968): «[olteanul] are limba „nițel cam lată și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui George Corbu ce - într-un Cuvânt înainte la antologia Printre epigramiștii olteni (Craiova, 2008, p. 6) - citează caracterizarea făcută olteanului-etalon de sociologul Petre Pandrea (1904 - 1968): «[olteanul] are limba „nițel cam lată și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase pe-un drept umăr, sau
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase pe-un drept umăr, sau limbă lată, mângâios-păroasă, de-s boabe de-argint-viu - făr-a le da de număr -, oltenii poartă-n inimi și Gaie Minunoasă, ori Pasăre Măiastră, de-i și în Corb frumoasă...! (31 martie, 2014, la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * George Corbu, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic („epigrame în manieră absurdă“), București, Editura Paideia (ISBN 978-973-596-921-9), 2013
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să încheie
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
mă cheamă. De ce să am teamă? Ultima scânteie din minte-i se stinse, Iar Destinul trist... sufletu-i cuprinse. L U I B R Â N C U Ș I (La Congresul al XIII-lea de DACOLOGIE, 2012) Părinte drag, oltean vestit!... Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să încheie
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
UN OLTEAN DE-AL MEU DIN GORJ “RIDIDICÂND CORTINA TIMPULUI,, - este o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari și buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
UN OLTEAN DE-AL MEU DIN GORJ “RIDIDICÂND CORTINA TIMPULUI,, - este o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari și buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în contextul literar al țării din acest moment, cănd sărbătorim "Centenarul MARIA TĂNASE (1912-2013)". Era necesară o asemenea carte fiindcă aveam nevoie de ea, așa cum avem nevoie de aer
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile care au îmbodobit veacuri de-a rândul locuințele românilor, nu numai în interior, dar chiar începând cu poarta de intrare în curte și
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
și întâmplările lor adevărate, făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: "Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]