762 matches
-
prima parte, rememorând copilăria și adolescența, au un timbru special, poate datorită figurilor și locurilor descrise, cât și distanței temporale ce îl separă pe autor de satul Rudari, topos al vârstei aurorale, centru spațio-temporal în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
ales la nivelul inventivității și al pitorescului de limbaj. Fără să fie schematice, simpliste, romanele trăiesc în primul rând prin dialog, care, de altfel, predomină; autorul reușește să refacă lumea haiducilor, utilizând un idiolect arhaic, regional, cu un accentuat specific oltenesc, și aceasta într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului și al vremurilor. Interesant prin construcție - una artistică, elaborată - și savuros prin limbaj, Pădurea nu doarme continuă acțiunea din Vâlva codrului cu aceleași personaje (Liucimir, Taure, Popa Șapcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
, Iuliu (20.VII.1930, Oltenești, j. Vaslui), prozator. Este fiul Mariei (n. Stan) și al lui Dumitru Rațiu, funcționar. Urmează Facultatea de Pedagogie-Psihologie a Universității din București, absolvită în 1952. Debutează în 1948, la „Revista elevilor”, în același an devenind redactor al publicației „Îndrumătorul cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Laugier, A. a debutat, în 1927, în „Arhivele Olteniei”. Ajunge a fi cunoscut de scriitorii craioveni C. D. Fortunescu, C. Șaban-Făgețel, Eugen Constant, C. S. Nicolăescu-Plopșor, care îl vor publica în revistele conduse de ei: „Ramuri”, „Condeiul”, „Gând și slovă oltenească”. Pagini numeroase risipește în publicațiile provinciei sale: „Datina” (Turnu Severin), „Vatra”, „Conștiința națională”, „Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge, Craiova, 1934; Povestea sfântului Ilie. Din popor, Craiova, 1944; Minunea de la Tismana, Craiova, 1946; Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi, București, [1946]. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Un salut lui Nicolae Al Lupului, „Lumea românească”, 1938, 437; Metzulescu, Literile, I, 178-180; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 66-69; Firan, Profiluri, 439-440. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
din Maramureș, București, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; Iosif Cioca, O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
bine să-i scrii și d-tale în această chestie pe adresa: Vladimir Cazan Corbasca, str. Ocolului Nr. 9, sectorul II; asta îl va stimula să trimită materialul dorit, mai repede 557. Dacă vă interesează: 1) Două covoare vechi: unul oltenesc, altul basarabean. 2) Cele două tablouri de Băncilă: unul desen, celălalt ulei, portrete amândouă, ale sorei pictorului, soția lui Gh. Nădejde. Soția mea pleacă mâine la Mangalia. Cum vine va fotografia portretele lui N. N. Beldiceanu, ambele în ulei, și le
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
foarte ocupat cu lucrările de doctorat, pe care îl va lua anul acesta; așa că nu s-a putut ocupa de copia acestor documente. Cum se va încălzi vremea, voi stărui să facă și această treabă. Soția mea are un covor oltenesc și altul basarabean, foarte vechi, care reparate ar putea interesa muzeul din Suceava. dacă vei crede d-ta, vorbește despre ele la muzeu 559. Primește urările mele de sănătate pentru toată familia. Vl. Corbasca 559 În criză de bani, soții
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un capitol structurat ca un veritabil poem, Cântec oltenesc. Continuând orația poematică într-un ton bemolizat, capitolul De unde începe istoria declanșează valuri de considerații, cu întoarceri în istorie și coborâri până în arheologie, sugerate de asocierea formei de arc a Olteniei cu firea aprigă a locuitorilor ei. În alt stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
investighează opera eminesciană, Petre Partenie se ocupă de Vasile Alecsandri. O prezență deosebită are în paginile revistei N. Iorga, care abordează numeroase probleme de istorie literară sau aspecte privitoare la viața din trecut. Astfel, el semnează un articol despre orașele oltenești în perioada modernizării (1760-1830), în aceeași zonă de preocupări fiind secondat de N. Bănescu, D. Furtună, Lazăr Toma, C.D. Fortunescu, Sextil Pușcariu, I. Lupaș, M. Strajanu, Constantin Cehan- Racoviță. Interesul pentru document și arhivă este viu și sunt scoase la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
1968. La câteva zile după această înfrângere este instalată o nouă conducere a F.R.F. Rapid București cucerește în acest an pentru prima dată titlul de campioană. Tot pentru prima dată în istoria fotbalului românesc titlul de golgeter ia drumul plaiurilor oltenești, fiind câștigat de Ion Oblemenco (Universitatea Craiova). Ca o consecință a scăderii rezultatelor fotbalului românesc pe plan internațional, în 7 iulie 1967, are loc ședința de lucru a Biroului F.R.F., în care, printre alte măsuri, profesorul Angelo Niculescu este numit
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
până în februarie 1930, în octombrie-decembrie 1930 și cu intermitențe din octombrie 1937 până în august 1940, în septembrie-octombrie 1943, din septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare cu sprijinul Direcției Educației Poporului, iar din 1939 cu cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
reproduc poezii de Aron Cotruș (Cuvinte către țărani), G. Tutoveanu (Florile dalbe), V. Voiculescu (Colindul ninsorii, Spinii, Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având șansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului (lângă Drăgășani), loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au existat până către sfârșitul secolului al XIX-lea, în fostele județe Vâlcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
oferă o comoară; s-o știm prețui”. Au știut s-o prețuiască, prin referate favorabile, Ov. Densusianu și Gr. Tocilescu, însă colecția n-a putut să apară din motive financiare. Cea mai reprezentativă colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
Gr. Tocilescu, însă colecția n-a putut să apară din motive financiare. Cea mai reprezentativă colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II, îngr. Gh. Alexe și Vasile D. Nicolescu, București, 1967. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 390-392; Nicolae Bellu, Teodor Bălășel, R, 1991, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 63-65. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
de Pan M. Vizirescu și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
depunerea ei pe baldachinul (estrada) special amenajat în exteriorul acesteia. Surprind un dialog între două pelerine în timp ce mă îndrept cu un pas alert către platoul din fața Mitropoliei. Fără urmă de îndoială, veneau direct de la gară, vorbind cu un pronunțat accent oltenesc : „Este foarte bine să fii acolo când o scoate afară pe Sfânta. Apoi îți merge bine tot anul”. Tot din mers observ cum o parte din tonetele și punctele de vânzare de obiecte religioase sunt deja amplasate de-a lungul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Școala de la Iași are valoare prin absolvenții ei pe care eu i-am văzut la lucru ca profesori ingineri electromecanici în Licee din Iași, din Suceava, din Roman , din Câmpina . Pedagogi de referință, profesioniști recunoscuți. Școala de la Iași are frumusețe „oltenească”, pentru că , așa cum „ “mărgelele” „ lui Brâncuși se înșiră pe o „inimă” de fier spre infinit, așa și „școlile ieșene” se înșiră pe apa milenară a Bahluiului aducându-și prinosul lor la „Marea de cunoștințe” științifice ale lumii. Școala de la Iași știe
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]