992 matches
-
expresivitate, motiv pentru care e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise", se dau roșie (< pătlăgea roșie), vânătă (< pătlăgea vânătă), o turcească (o cafea turcească), tânăr de condiție (< tînăr de bună condiție) etc., dar și de când lumea (< de când există lumea), cum să nu (< cum să nu fac), nici vorbă (< nici vorbă nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. 14: Un aspect sintactic opus celui care se bazează pe repetare sau reluare este elipsa. Se socotește eliptică partea de propoziție necesară din punct de vedere gramatical, dar omisă din text. Elipsa nu este totuna cu subînțelegerea, unde elementul omis a fost enunțat mai înainte. Elipsa este opusul prezenței unui termen, pe când subînțelegerea se opune repetiției. Dunărea bătrână, biruită de părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
c) omiterea oricărei secvențe, inclusiv a unei propoziții, la sfârșitul enunțului, atunci când vorbitorul suspendă fraza, deoarece dorește să treacă sub tăcere ceea ce mai era de exprimat (de ex. ascultă-mă, că altfel...); astfel de suspensii fac uneori greu identificabilă secvența omisă (cf. GLR II, p. 399; Stati, TMS, p. 190); d) suprimarea unora dintre elementele lexicale constitutive ale unei sintagme (îmbinări fixe sau libere de cuvinte) ori ale unui cuvânt compus; e) figură de stil care constă în omiterea unuia sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexicală propriu-zisă (pe care o numește "reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții. * Putem stabili, așadar, că, pentru a identifica esența procedeului condensării, trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese din contextul lingvistic imediat, în dialoguri (Vrei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
De altfel, ceea ce subliniază insistent cercetătorii problemei și se poate deci afirma cu certitudine este că, în toate cazurile de elipsă lexicală, omisiunea solicită colaborarea interlocutorului (ascultător, cititor, partener de dialog), care este provocat să descifreze denotațiile și conotațiile elementelor omise, să descopere cele trecute sub tăcere sau comprimate de către autor (vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a face cu așa ceva, deoarece elementul rămas a preluat întregul conținut semantic al sintagmei originare, astfel încât interlocutorul nu mai trebuie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori dacă este implicit din punct de vedere gramatical ori subînțeles din enunțurile anterioare sau din situația
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori dacă este implicit din punct de vedere gramatical ori subînțeles din enunțurile anterioare sau din situația dată; elementele menținute sugerează adesea, deja aprioric, și sensul celor omise, care au o importanță secundară, de vreme ce folosirea lor ar fi redundantă. Condensarea lexico-semantică are ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt compus. Cât privește
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt compus. Cât privește elementele omise, acestea nu sunt secundare și redundante
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt compus. Cât privește elementele omise, acestea nu sunt secundare și redundante, ci, dimpotrivă, au un rol esențial, exprimând noțiuni sau caracteristici fundamentale în conținutul semantic al sintagmei de bază: nu se poate susține, de pildă, că pătlăgică era un element superfluu în sintagma pătlăgică roșie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anumite condiții și la alt nivel lingvistic decât cel al exprimării eliptice; în plus, dacă secvențele menținute într-o expresie eliptică înglobau, înainte de omitere, sensul secvenței eliminate, cuvântul reținut dintr-o sintagmă condensată nu includea, înainte de condensare, și înțelesul elementului omis; termenii complecși condensați își transferă, așadar, conținutul noțional unic asupra rezultatului condensării, în timp ce elipsa implică omisiunea unor elemente subînțelese, nu transferul de sens asupra altor elemente. Termenul elipsă "absență, omisiune" folosit pentru fenomenul condensării nu exprimă decât latura formală a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nicio regulă precisă. Deosebirea esențială dintre condensare și alte tipuri de scurtare este tocmai faptul că prima implică detașarea unui cuvânt cu sens lexical deplin și că cel puțin unul dintre constituenții termenului de bază, fie cel menținut, fie cel omis, sau atât unul, cât și celălalt, reprezintă o unitate lexicală, deci cu conținut noțional, identificată ca atare de către creatorul scurtării. Cu toate acestea, unii autori dau exemple de condensare pentru a ilustra alte procedee de scurtare lexicală, incluzându-le fie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o delimitare terminologică între cele două fenomene, al căror mecanism este, evident, diferit. Singura scuză ar putea fi faptul că exemplele de condensare evocate fac parte din categoria compuselor tematice; totuși, noile cuvinte, formate prin pretinsa "trunchiere", ca și secvențele omise, sunt unități lexicale (cuvinte sau teme de compunere) cu semnificație deplină, ceea ce denotă recunoașterea lor de către cei care le-au izolat. Dacă pot participa la compunere, definită de același autor ca "juxtapunere a unor elemente care pot exista în stare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a segmentelor finale ale elementelor unui compus ori ale unei sintagme, ceea ce rămâne putând fi o secvență de litere inițiale sau chiar numai inițiala cuvântului ori inițialele elementelor compusului sau sintagmei, la fel ca în cazul siglelor. De obicei, secvența omisă începe cu o vocală, iar cea reținută se termină în consoană, dar excepțiile sunt numeroase. Pot fi abreviate grafic prin apocopă: a) cuvinte simple: engl., fr., rom. p. < engl., fr. p[age], rom. p[agină]; engl. Capt < capt[ain]; Ll
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cinema "la catul întâi" sau "la catul al doilea", deoarece, în funcție de rândul în care se aflau, locurile erau de două categorii, iar prețurile erau afișate pe cat. I și cat. a II-a. În funcție de poziția pe care o ocupă secvența omisă, trunchierea se poate produce prin apocopă, prin sincopă sau prin afereză, ca și în cazul abrevierilor, dar, în contrast cu acestea, cuvintele trunchiate se pronunță ca atare și sunt utilizate ca orice cuvânt flexibil, păstrând, de regulă, genul gramatical al bazei de la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ambele pot fi lecturate după literele pe care le conțin și pot funcționa ca orice cuvânt flexibil. Pe de altă parte, trunchierea are multe caracteristici comune cu procedeul condensării, dar nu și faptul că, în cazul acesteia din urmă, fragmentul omis sau cel menținut reprezintă un cuvânt sau un element de compunere indubitabil identificat de către vorbitori. De aceea, punerea pe același plan a lui circă < circ[umscripție], mate < mate[matică] și prof < prof[esor], care sunt trunchieri, cu balon < balon[zaid
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formei de nominativ din greacă, este îndoielnic că autorii fragmentării au recunoscut această formă a etimonului grecesc într-un compus care a fost creat de la forma de genitiv; este cert, pe de altă parte, că nu puteau identifica nici secvența omisă, tographe, care nu înseamnă nimic. Este vorba aici, așadar, de trunchiere, întrucât fragmentarea a avut loc aleatoriu, tot așa cum varianta colocvială ulterioară ciné a fost trunchiată fără să se facă vreo legătură cu radicalul grecesc κινέω "a mișca, a pune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vélocipède este compus din temele véloci(provenind din lat. velox, velocis "ușor, rapid") și -pède; secvența véloa fost reținută ca element de compunere (cf. vélodrome, vélomoteur), dar segmentarea nu a avut loc la limita dintre cele două teme, iar secvența omisă, -cipède, nu este un cuvânt inteligibil, deci avem aici o trunchiere. La limita dintre trunchiere și condensare se află și cuvântul rom. grep < grep[frut] < engl. grapefruit. Dacă inițiatorul acestei scurtări nu a identificat secvența frut cu paronimul propriu-zis rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
eliminarea unuia sau unora dintre elementele sale componente și reținerea unui singur constituent, care se lexicalizează cu sensul întregului compus sau al întregii sintagme. Secvența menținută și cea omisă din termenul compus sau sintagmatic sunt fie cuvinte noționale autosuficiente (cel omis putând fi însoțit de cuvinte ajutătoare sau mărci gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la limita dintre cuvinte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la limita dintre cuvinte. Condensarea se bazează întotdeauna, așadar, pe o analiză etimologică, care permite identificarea cel puțin formală fie a cuvântului menținut, fie a celui omis, fie a amândurora. În acest detaliu constă și deosebirea esențială dintre condensare și trunchierea sintagmelor și compuselor, care, în rest, se aseamănă în mare măsură (fiind adesea confundate 65), în timp ce abrevierile și siglele nu au nimic în comun cu condensarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensului sintagmei, deci și al determinantului modificator (acest fenomen poartă, în terminologia autorilor, denumirea de elipsă a modificatorului, iar rezultatul de grup nominal eliptic), ci numai despre fenomenul invers, în care determinantul devine cap de grup, cumulând provizoriu înțelesul substantivului omis. Eludarea unor astfel de detalii și interpretarea diferită pe care autorii teoriei o dau, inclusiv terminologic, celor două tipuri principale de condensare lexico-semantică nu ne pot convinge să ignorăm identitatea procedurală și funcțională a fenomenului cercetat de noi, cel puțin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale elementelor grupului, ci și, implicit, la conținutul semantic al acestora. Iar ceea ce este valabil pentru ambele mari categorii de condensare este tocmai faptul că sensul elementului menținut se modifică, înglobând semnificația întregului grup, deci și pe aceea a elementului omis. În funcție de apartenența elementului omis și a celui reținut fie la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și, implicit, la conținutul semantic al acestora. Iar ceea ce este valabil pentru ambele mari categorii de condensare este tocmai faptul că sensul elementului menținut se modifică, înglobând semnificația întregului grup, deci și pe aceea a elementului omis. În funcție de apartenența elementului omis și a celui reținut fie la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
legumicolă (...), cultivată pentru fructul ei comestibil (...); fructul acestei plante", iar semul "de culoarea sângelui, roșcat, arămiu, rumen aprins" pe care îl conține adjectivul roșu devine secundar, neesențial în configurația semantică a substantivului roșie. Interlocutorul nu este chemat să identifice elementele omise, întrucât cel menținut poartă în sine conținutul semantic al celor înlăturate. Nu avem aici, așadar, o exprimare de tip tropic, nu se urmărește un efect stilistic (în sens clasic 77), iar noua formație nu este mai expresivă decât termenul complex
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
chiar și substanța acestuia. Pe de o parte, simpla prezență într-o sintagmă a două cuvinte nu poate constitui un motiv credibil al omiterii unuia dintre ele, iar, în ceea ce privește latura semantică, elementul menținut nu înglobează pur și simplu înțelesul celui omis, ci preia sensul unitar al întregii sintagme stabile, care denumește un singur obiect și poate fi uneori diferit de suma semnificațiilor componentelor sintagmei (v. FCLR I, p. 12). Pe de altă parte, desigur că, analizat din punct de vedere strict
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]