498 matches
-
legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spațiul narativ îmbină realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarcă, așadar, prin absența mărcilor formale ale
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
șapte simboluri ale lui Mithra. În mitologia nordică, cei doi corbi ai zeului Odin, Hugin și Munin îl înștiințează pe stăpânul lor despre ceea ce se întâmplă în lume. Tot în mitologia celtică, corbul este un simbol al lui Lug, zeu omniscient, și asta datorită faptului că fiind pasăre reprezintă celestul și lumina, iar prin culoarea sa reprezintă terestrul și tenebrele. Corbul mai este întâlnit și în legenda potopului din mitologia mesopotamică. Singurul supraviețuitor al dezastrului, împreună cu familia sa, Uta-Napiștim, trimite din
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
poemul "Rattenfänger von Hameln" de Robert Browning (1842): în ambele cazuri aceștia sunt descriși ca lacomi, egoiști și conștienți de interesele concetățenilor lor numai atunci când le convine”. "Hobbitul" folosește modele narative ale literaturii pentru copii, lucru vizibil prin prezența naratorului omniscient și a personajelor cu care copii pre-adolescentini se pot identifica, cum ar fi micuțul Bilbo, obsedat de mâncare și cu o moralitate ambiguă. Curgerea timpului și dezvoltarea acțiunii sunt în strânsă legătură, iar „siguranța” și „pericolul” sunt bine delimitate. Ambele
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Principala originalitate a lui Stendhal este folosirea intensivă a « focalizării interne » (pentru a folosi terminologia lui Gérard Genette) în istorisirea evenimentelor. Evenimentele sunt văzute prin prisma protagoniștilor, sau chiar a unuia singur. Scriitorul refuză deci punctul de vedere al naratorului omniscient dar practică "restrângerea câmpului". În "Roșu și Negru" și "Lucien Leuwen" evenimentele sunt văzute prin ochii lui Julien Sorel și respectiv Lucien Leuwen. În "Mânăstirea din Parma", naratorul recunoaște dreptul la punct de vedere al celorlalte personaje, dar Fabrice del
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
a prevalat; nimeni nu poate face două lucruri în același timp, în două locuri diferite. Acest fapt a fost observat pe subiecți creștini, hinduși si atei. Repondenții reflectă aceeași tendință când povestea pune în cauză agenți supranaturali sau un ordinator omniscient. Într-o altă experiență, Barett a cerut creștinilor să precizeze de ce manieră ar interveni Dumnezeu, în opinia lor, ca răspuns la rugăciunile unor naufragiați, pentru a-i salva. Ar menține el nava la suprafață în ciuda unei găuri în cocă, ar
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
(n. 12 februarie 1828 în Portsmouth; d. 18 mai 1909 în Flint Cottage) a fost un scriitor englez. A scris o operă realistă de subtilă analiză psihologică, mânuită de pe poziția autorului omniscient, prilejuind intervenții ironice ori aforistice din partea acestuia, care sondează prin intermediul relațiilor comportamentale ale personajelor, conflictele de conștiință între spirit și instinct, fals acoperit de convenția socială. Tematic romanele sale îmbrățișează educația tinerilor aristocrați: Lirica sa, influențată de școala metafizică, prezintă
George Meredith () [Corola-website/Science/306116_a_307445]
-
în ambele cazuri, dar diferă modul în care este realizată această devoțiune: ori se venerează aceste entități ca niște epifanii, adică ca niște ființe în sine ori imaginea lor îi conduce pe oameni doar la contemplarea idealului, a sufletului pur, omniscient, fericit și etern și se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
se constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei, care urmărește destinul eroinei și romanul iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului eroic Persida - Națl. Relatarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea este la persoana a III-a, autorul fiind omniscient și omniprezent. Romanul are și o certă valoare etnografică, prin descrierea obiceiurilor ardelenești. Romanul zugrăvește drumul Marei și al copiilor ei, Persida și Trică, până în momentul în care aceștia din urmă intra în lume. La început, după cum era și firesc
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
pe măsură ce își dezvoltă sau rafinează stilul și devine conștientă de sine și ironică. Împreună, literatura modernă și postmodernă reprezintă o ruptură de realismul de secol XIX, unde narațiunea descrie un fir epic tratat dintr-un punct de vedere obiectiv sau omniscient. Sub raportul personajului, cele două literaturi explorează subiectivismul, renunță la realitatea exterioară, pentru a examina stări interioare de conștiință (exemplu modernist fiind „fluxul conștiinței” în maniera Virginiei Woolf sau a lui James Joyce). În plus, și literatura modernă și cea
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
o carte excelentă, cu personaje incredibil de reale, intrigă pasionantă și o abundență de răsturnări de situație”, lucru remarcat și de cei de la "Interzone": „Cartea examinează în detaliu ce se întâmplă cu oamenii atunci când înțeleg că divinitatea poate nu este omniscientă și că, uneori, ea însăși nu are nevoie de ajutor.” În aceeași notă se înscrie și observația celor de la "Science Fiction Review", care apreciază modul în care Card „reușește să ne strecoare în ființa fiecărui personaj, străduindu-ne astfel să
Chemarea Pământului () [Corola-website/Science/320347_a_321676]
-
1947 și 1958 (adică „"obsedantul deceniu", cum l-a numit chiar Marin Preda, cu o formulă memorabilă) sunt multiple și insuficient cercetate. Convenția la care apelează autorul este aceea a confesiunii la persoana întâia, ou un narator ce nu este omniscient. Această confesiune se transformă într-un roman al eșecului, cum s-a mai încercat la noi, niciodată însă cu atâta naturalețe, fără crispări, fără tonalități pamfletare, fără a apela la sofisme structurante și la anticipări care să impună irevocabil asupra
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
fie doar o fantezie de răzbunare, în care bogații indiferenți își suferă soarta pe care o „merită”, născocită de Poe ca răspuns la deosebirile de clasă din perioada sa, o sublimare a frustrărilor sale față de propria situație de viață. Naratorul omniscient la persoana a treia prezintă impasibil sosirea Morții Roșii, fără regret, ca și cum aceasta este consecința logică a depravării morale. Sângele, subliniat pe parcursul povestirii în combinație cu culoarea roșie, servește ca un simbol dual, reprezentând atât moartea, cât și viața. Acest
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
este pasul logic al îmbunătățirii constante a AI-urilor, scopul final fiind de a crea o inteligență atât de puternică, de atotcunoscătoare, cu o putere de calcul atât de uriașă, încât nu se poate concepe ceva superior. IF ar fi omniscientă și omnipotentă - Dumnezeu, cu alte cuvinte - dar facțiunile au păreri diferite legate de abordarea proiectului. Johnny și Lamia sunt urmăriți acum pe întreg cuprinsul Web-ului și, înainte de a muri, cibridul își transferă conștiința în femeie, cu ajutorul unui implant (o
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Spre deosebire de primele două volume ale ciclului, " Drumul ascuns" renunță la personajele-reflector, cedând controlul naratorului omniscient care descrie și analizează faptele, pătrunzând în conștiința personajelor. Subiectul romanului îl reprezintă organizarea burgheziei românești sub formă de clasă socială și descrierea relațiilor convenționale care se stabilesc între membrii ei sau mai pe scurt „mondenitatea pură”. Burghezia în formare
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
decizional în față Consilierilor și a Președintelui. Congresul se ocupă cu finanțarea. Cercul al doilea e palierul tehnic și administrativ, cu un rol dublu, căci informează și implementează. Oamenii comuni obișnuiți își imaginează actul politic ce ar trebui să fie omniscient. A existat o complexitate a actului administrativ și decizional. Toate structurile și personajele trebuiau să acționeze în interiorul procesului decizional fiind actori politici ce jucau un rol pe scenă politica internă. Miza era finanțarea oferită de Congres, lunar bugetele fiind reanalizate
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
știe să le deschidă, poate citi romane întregi”. "Omul de aur" a fost perceput de unii critici literari ca un roman autobiografic care prezintă o întâmplare petrecută autorului sau despre care acesta ar fi auzit. Naratorul lasă impresia că este omniscient, părând în anumite momente că este el-însuși un personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Goethe, în timp ce Crohmălniceanu considera "Ion Sântu" ca fiind romanul unei formări spirituale, un „Bildungsroman” inspirat ca model de "Muntele vrăjit" al lui Thomas Mann. Construcția romanului este una tradițională, faptele fiind narate la persoana a III-a de către un autor omniscient. În ciuda acceptării unor compromisuri ideologice, romanul este lucrat laborios, având o organizare artistică solidă și reconstituind o frescă socială a perioadei antebelice. Astfel, "Ion Sântu" se situează la nivelul calitativ al prozei interbelice a lui Ion Marin Sadoveanu. Tonul și
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
de veac în București" este considerat ca fiind continuator al liniei prozei interbelice autentice, care a fost întreruptă de instaurarea comunismului. El este o operă epică tradițională, construită după un model clasic în care faptele sunt relatate prin prisma naratorului omniscient. Sfârșit de veac în București" se remarcă prin prezentarea mecanismului arivismului social cu o atenție analitică deosebită. Profesorul Valeriu Râpeanu îl plasează pe Ion Marin Sadoveanu în descendența lui Nicolae Filimon și Duiliu Zamfirescu prin descrierea triumfului parvenitului în dauna
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
permanentă. Media joacă un rol crucial în contextul actual și ca atare, Apollo, exponentul divinității este reprezentat și el printr-o imagine asociată cu world wide web-ul, care se dovedește a căpăta în zilele noastre atributele divinului: este omniprezent, omniscient omnipotent. Spectacolul vorbește și despre consumerism, superficialitate și îndoctrinarea cu principii New Age, care nu fac decât «să ascundă gunoiul sub preș», păstrând imaginea bună și făcând abstracție de esență”, afirmă regizorul Laurențiu Tudor. Actor și regizor, tânărul Laurențiu Tudor
Un weekend bogat în premiere teatrale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104282_a_105574]
-
bazată pe realități palpabile”, roman după care speră că se va scrie un scenariu de film, care va lua premiul Oscar, și-l va salva de sărăcie, permițându-i să trăiască decent. Convenția romanului în roman, vocea histrionică a naratorului omniscient, care uneori se împletește cu cea a personajului, iar alteori se distanțează ironic, poetica discursivă invocată, a circularității dintre viață și narațiune, îndepărtează cititorul de real și îl apropie tot mai mult de teritoriul misterios al fantasmelor individuale și colective
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
începe să-și găsească ritmul foarte repede, și vedem jocul actoricesc foarte bun al lui Moura. Felicitări și lui Padilha pentru că a introdus și elemente de documentar în Narcos." Nancy deWolf Smith de la "Wall Street Journal" a scris, "Metoda naratorului omniscient funcționează foarte bine într-o poveste care se întinde pe mai mulți ani și are personaje variate." Criticul Neil Genzlinger de la "New York Times" a spus, "Se bazează pe un scenariu excelent și un joc actoricesc la fel de bun, lucru pe care
Narcos () [Corola-website/Science/336770_a_338099]
-
de la textul omonim al lui Albert Camus, Luiza Pârvu și Toma Peiu realizează un compendiu vizual al umanității aflate în căutarea sensului prin filmul Sisyphus 2.0. Construit din înregistrări reale ale camerelor de supraveghere, filmul își asumă perspectiva lor omniscientă, începând ca o asamblare de momente cotidiene de tipul „o zi din viața” cetățeanului globalizat, însoțite de un voice-over care revizitează mitul lui Sisif. Cei doi regizori pun sub semnul întrebării, într-o manieră plină de umanism și sensibilitate, sensul
Sold out la Gala de deschidere BIEFF. Despre empatie și sfidarea granițelor – Competiția Internațională în centrul atenției by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105664_a_106956]
-
Critique - este o fabulă meditativă cu rezonanță biblică, ce operează în afara granițelor realității. Suntem introduși în universul camaraderiei dintre 12 băieți care trăiesc pe un ostrov, împărțindu-și timpul între hoinăreli zilnice și joaca de-a lupta. Crescuți sub ochiul omniscient al religiei și al aduților nevăzuți, imaginația fertilă a băieților se dezlănțuie odată cu apariția unui tânar misterios și a unor zvonuri despre o balenă eșuată. Alimentați de atmosfera încărcată de superstiție a mlaștinii, băieții pun la cale un plan care
Sold out la Gala de deschidere BIEFF. Despre empatie și sfidarea granițelor – Competiția Internațională în centrul atenției by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105664_a_106956]