1,904 matches
-
placheta În prelungirea luminii. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Ramuri”, „Contrapunct” ș.a., cu versuri, proză și traduceri din literatura polonă, uneori semnând Mariana Urbanovici. Cu o bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile majorității plachetelor sale, În prelungirea luminii, Cratere (1981), Lut ars, Heliante (1987), Febra esențială (1997), ori ale unor poeme (Lumină
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
schimbări, iar în 1994 este menționat ca director onorific Gheorghe Astaloș. Atent cu profilul în care se va încadra, U. se definește ca o „publicație de opinie, informare culturală și divertisment” și respinge orice „legătură de program și conținut cu omonima interbelică apărută la Dorohoi în aprilie 1928”. Dezideratele programului, esențializate și prin titluri, se păstrează doar în primele luni, când configurația de ziar este pregnantă. Se remarcă o rubricație promițătoare și sugestivă, titrând recenzii („Viața cărților”), recuperări literare („Restituiri”), informații
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
poate observa că împărțirea propusă se suprapune peste bine cunoscuta dihotomie psihologică introvertit/extrovertit. Prima verba (I-III, 1975-1991) însumează cronicile lui U. la cărți de debut, apărute mai ales în „România literară”, unde din 1973 a fost titularul rubricii omonime. Confort Procust (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprinde eseuri consacrate unora dintre cei mai importanți scriitori români contemporani - Marin Preda, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Mircea Horia Simionescu ș.a. Cronica literară este un risc, spune U., iar cel care o
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
ca profesor în județele Cluj și Satu Mare, iar din 1975 la o școală generală din orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator al Casei de Editură Pleiade și al revistei culturale omonime (1990-1994), al publicațiilor „Arena” (1990-1994) și „Acolada”, comentator politic în presa locală („Gazeta de Nord-Vest”, „Informația zilei”). Debutează la „Luceafărul” în 1964 cu versuri, la rubrica „Poșta redacției”; abia după doi ani, în 1966, revine cu poezie în „Contemporanul”; debutul
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Knjizevni reci” și „Lumina” (Pancevo). Din 1990 este secretarul Asociației Scriitorilor din Timiș, iar din 1995 profesor la Universitatea de Vest din Timișoara. Împreună cu Adriana Babeți conduce Cercul de Studii al Literaturilor Europei Centrale „A Treia Europă” și coordonează colecția omonimă a Editurii Polirom. În 2000-2001 a fost director al Teatrului Național din Timișoara. A mai semnat Anemone Popescu, Ganea și C. Tiberiu. Dacă e adevărat că „fiecare foiletonist are în fața sa, pe masa de lucru, o ipotetică istorie a literaturii
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
haiduc se proiectează propriul sfârșit, balada și bocetul devenind pretexte pentru istoria personală, măști lirice: „Tot singur mori tot singur și numai singur mori”. Solitudinea este, așadar, altă temă asociată cu dramatismul trecerii. Ciclul de inedite Drumul ierburilor din volumul omonim (1995) acutizează obsesia tanatică, a „cărării albastre” spre „cunoscutul plai / unde-s de toate: și nimic, și rai”. Poezia întrebărilor ultime conjugă, cum observă Dumitru Micu, tragismul răspunsurilor cu un „umor lugubru”, ca în aceste versuri în care cioplitorul de
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
celelalte fiind romane. Despre purpură adună șase proze fantastice, mitice și parabolice, din care se conturează un univers specific creației sale viitoare, cu un reper - tărâmul imaginar Vladia - articulat mai târziu din aceste „bucăți de puzzle” în romanul cu titlul omonim (1982). În volumul de debut scriitorul explică misterul acestui ținut ficțional (modele putând fi Gabriel García Márquez cu Un veac de singurătate ori Samuel Butler cu Erewhon): „Vladia și oamenii săi nu există și de aceea cred că nu e
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
rezumă la formulări constatative, pornind de la ideea că numai judecata timpului poate să-și spună cuvântul în decantarea orientărilor estetice și în statornicirea valorilor într-o ierarhie. Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum al Istoriei..., amplificat printr-o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
cultură românească”, U. a stăruit să reunească în paginile revistei aproape toate personalitățile din afara țării, realizând una dintre cele mai importante publicații românești, el însuși dând aici cea mai mare parte a studiilor și articolelor scrise în românește În colecția omonima, aflată tot sub coordonarea să, s-au tipărit opere importante ale literaturii române: Mircea Eliade, Nuvele, Amintiri, Horia Stamatu, Recitativ, Ștefan Baciu, Ukulele, Nicu Caranica, Nașterea tragediei, Povestea foamei, Horia Stamatu, Punta Europa. A mai colaborat cu studii, articole, eseuri
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
voce majoră a poeziei românești” (Nicu Caranica). Reunind motive poetice ce se vor regăsi în permanență, Thanatos e organizat în trei secvențe: o largă meditație-elegie care dă și titlul plachetei, un ciclu poematic, Poemele tăcerii, si cateva poezii independente. Elegia omonima se naște sub „lumină în amurg, în crepusculul de ape” la Cordoba „îmbibata de miresme”, dar încărcătură emoțională orientează meditația spre spațiul românesc, tărâm „Cu munți, cu caiși înfloriți, cu fântâni,/ Cu zone de dealuri, în zvon de seară/ În
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
ZBURĂTORUL, revistă apărută la Onești, ca lunar, din martie 1990 până în octombrie 1996, editată de asociația omonimă. Redactor-șef: Gheorghe Izbășescu; consiliul consultativ inițial: Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Gheorghe Crăciun, Radu Călin Cristea, Marin Mincu, Cristian Simionescu, Radu G. Țeposu; colegiul redacțional: Sever Avram, Petru Cimpoeșu, Gabriel Drug, Cornel Galben, Marilena Mardale, Valentin Rădulescu, Ion
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
la Caracal și de la numărul 3-4 la Celaru (județul Dolj), lunar, între ianuarie 1927 și mai 1945, având subtitlul „Revistă de cultură generală”; cu numărul 6-8/1936 titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea culturală omonimă, iar de la numărul 2-3/1930 de Ateneul Popular Înfrățirea, odată cu numărul 5-7/1939 devine organ al Căminului Cultural „Alexandrina Celăreanu - Zorile Romanaților” și al Ateneului Popular Înfrățirea. Redactorii numărului inaugural sunt M. Smarand-Oprișeanu și Marin I. Georgescu, cărora li se
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
ZORILE, revistă apărută la București, neregulat, între ianuarie și decembrie 1923, editată de societatea culturală omonimă, aflată sub președinția lui Pavel Al. Macedonski. Director: Mihail Frunză; redactori: Radu Mihai Teodorescu și Dinu Cruceanu. Publicația este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
de subtilitate psihologică, în timp ce restul prozelor, cu subiecte având drept fundal Bistrița și piscul Cernegura (Pubertate), vârful Pietricica și pârâul Cuejdi, „reinterpretează” în cheie mistică întâmplări din copilăria autorului. Profanul comunică secret cu spațiul și timpul sacru: Uziel, din proza omonimă, coboară într-o fântână spre a-l urma pe Baal-Șem, umbra unui inițiat legendar. Romanele lui Z. păstrează maniera parabolică și conturează imaginea unor oameni problematici, a unor destine ilustrând, de asemenea, trăirile religioase ale scriitorului. Personajele capătă relief nu
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
din nuvela lui Caragiale. Tensiuni interioare dau conținut și nuvelelor Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
apoi se subintitulează (inexact, în raport cu aparițiile) „Săptămânal de cultură”, iar din noiembrie 1947 „Revistă de cultură și atitudine studențească”, adoptându-se și un ritm de apariție mai regulat. Editată sub conducerea unui comitet, S.r. își afirmă filiația cu publicația omonimă, de orientare antifascistă, a Frontului Studențesc Democrat (1935-1936), dorindu-se „o verigă în lanțul tradiției de luptă cărturărească a Universității românești” și, deopotrivă, „un factor decisiv în democratizarea învățământului superior”, năzuințe reiterate și în salutul adresat în numărul inaugural de
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
Eugen Jebeleanu, e prezent în „Universul literar”, „Vremea”, „Pan”, „Basarabia literară”, „Galeria”, „Dacia rediviva”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul Național”, „Almanahul teatrului românesc”. Constituie, cu Geo Dumitrescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Marin Sârbulescu ș.a., gruparea Albatros, colaborează la revista omonimă și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui E. Lovinescu, care îi oferă medalionul Planetă de poet nou, folosit ca prefață la volumul Ora fantastică (1944; Premiul „Socec”). Spre a forța atenția publică, poetul a recurs, în 1940, la o
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Ministerul Propagandei. După ce, elev fiind, scosese, alături de alți colegi, „Ecoul tinerimii”, „Caietul celor patru” și „Speranța”, e prezent cu proză în „Junimea literară” din 1929. La începutul anilor ’30 devine animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
romanitate cum este Țara Hațegului, a păstrat sensul de canal aplicat canalelor de mori derivate dintr-un curs principal de apă, dintr-un râu mai mare. Avem astfel derivat din Râul Mare, coborând din Retezat, Râu de Mori, cu așezarea omonimă. Și Odovajnița (Vodovajnița - traducerea slavă a Apei Mari) este o astfel de derivație spre Câmpul Mare al Ulpiei Traiane, pentru mori și irigații, funcționând din vremea lui Hadrian, conform unei inscripții găsite în zonă59. Sunt numeroase hidronimele de ape mici
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de plecare) le-a aruncat la gunoi cât timp erau în Ungaria. Aceste exemple sunt argumente suplimentare în favoarea tezei că, în economia de penurie, natura procesului de cumpărare era foarte diferită de cea a actului omonim din economiile de consum. În timp ce Janos Kornai a descris pe larg procesul de cumpărare, el nu a elaborat suficient folosirea propriu-zisă al bunurilor de consum și nici câștigurile secundare derivate din aceasta. Ne vom referi la ele în continuare. 4
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pădure, O noapte îngrozitoare, Petru și Amorina, Victima amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă la poemul omonim al lui Iacob Negruzzi, este indicată de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri), Elenei Demetrescu, lui Oreste Lujan. Redactorul susține rar o
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
despăgubiri în cazul în care se face dovada utilizării necorespunzătoare a informațiilor considerate strict confidențiale. Legislația în Regatul Unit al Marii Britanii În legislația engleză, în sfera infracțiunilor informatice, pilonul central îl constituie Legea protecției datelor, din 1984, înlocuită de legea omonimă din 1998. Legea se aplică datelor personale, adică celor despre persoane, prelucrate în sector public sau privat pe teritoriul Regatului Unit. Legea definește o serie de termeni, cei mai importanți referindu-se la datele personale, prelucrarea lor și categoria datelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
principala cauză fiind dispariția lui Florin Mugur. Ulterior autorul topește materialul în volumul de povestiri Subomul, care l-a atras pe Lucian Pintilie, regizorul propunându-i lui P. să scrie scenariul pentru filmul Prea târziu, dar este și scheletul romanului omonim. În realitatea subpământeană a minei din Fundesac au loc o serie de crime și textul se organizează sub forma unei anchete. Rezolvarea presupune recurgerea la un deloc binevenit efect de senzațional: ucigașul nu e racolat dintre cei care alcătuiesc fauna
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
sunt mai toate personajele lui P. Tema individului și a identității, fundamentală pentru autor, e inaugurată în cea de-a treia proză, Estivală, al cărei personaj, acel „eu” alienat, bântuit de obsesii și fixații, va deveni mai târziu eroul ficțiunilor omonime din Fisura (1985), Panic Syndrome! (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La revoluția română (2000). Depersonalizarea individului, prins iremediabil în sistem, primește conotațiile unui ritual funebru de trecere, dar moartea nu e decât o inițiere într-un absurd și mai absurd
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
accentuează meditația asupra rosturilor artei. De această dată poetul își implică nemijlocit versul în descifrarea ascunzișurilor existenței, pe care le răscolește fără încetare, în năzuința către o „ontofanie” izbăvitoare. Poetul rămâne același „călător în insomnii”, cum se caracterizase în volumul omonim din 1991, dar cu timpul își schimbă în bună măsură veșmântul poetic. Cuvintele sunt mai puțin supuse metaforismului de sorginte culturală și mai mult tentativei de a da un înțeles lumii. Dramatismul căutărilor este când și când atenuat de „hărțuirea
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]