872 matches
-
poate să aibă și alte amintiri. Dar el o iubea ca pe o soră, de aceea Îi spuse femeii aproape cu duritate: Eu o iubesc pe femeia aceea. Degetele fine și calde atinseră omulețul. Când eram mică, mă jucam cu omuleți de cartof. Luam un cartof, Îl curățam, Îi făceam ochi, nas, gură și, la urmă de tot, urechi. Ca să audă muzica. Tu ești un omuleț de cartof, tu ești tot un omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pe femeia aceea. Degetele fine și calde atinseră omulețul. Când eram mică, mă jucam cu omuleți de cartof. Luam un cartof, Îl curățam, Îi făceam ochi, nas, gură și, la urmă de tot, urechi. Ca să audă muzica. Tu ești un omuleț de cartof, tu ești tot un omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de cartof, pot fi și un omuleț de cartof și o iubesc pe femeia aceea. Petru era gâtuit de fericire că poate sta de vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
atinseră omulețul. Când eram mică, mă jucam cu omuleți de cartof. Luam un cartof, Îl curățam, Îi făceam ochi, nas, gură și, la urmă de tot, urechi. Ca să audă muzica. Tu ești un omuleț de cartof, tu ești tot un omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de cartof, pot fi și un omuleț de cartof și o iubesc pe femeia aceea. Petru era gâtuit de fericire că poate sta de vorbă cu ea, că el poate fi chiar omulețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu omuleți de cartof. Luam un cartof, Îl curățam, Îi făceam ochi, nas, gură și, la urmă de tot, urechi. Ca să audă muzica. Tu ești un omuleț de cartof, tu ești tot un omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de cartof, pot fi și un omuleț de cartof și o iubesc pe femeia aceea. Petru era gâtuit de fericire că poate sta de vorbă cu ea, că el poate fi chiar omulețul acela de cartof, dădu câteva ocoluri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Îl curățam, Îi făceam ochi, nas, gură și, la urmă de tot, urechi. Ca să audă muzica. Tu ești un omuleț de cartof, tu ești tot un omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de cartof, pot fi și un omuleț de cartof și o iubesc pe femeia aceea. Petru era gâtuit de fericire că poate sta de vorbă cu ea, că el poate fi chiar omulețul acela de cartof, dădu câteva ocoluri și se așeză aproape, undeva lângă umărul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
omuleț de cartof. Da, eu sunt un omuleț de cartof, pot fi și un omuleț de cartof și o iubesc pe femeia aceea. Petru era gâtuit de fericire că poate sta de vorbă cu ea, că el poate fi chiar omulețul acela de cartof, dădu câteva ocoluri și se așeză aproape, undeva lângă umărul ei, ca și cum ar fi putut sta pe umărul ei, și simți chiar căldura pielii bronzate. Ea ridică puțin privirea și-l Întrebă puțin jenată și cu frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
banal pentru cei care mă văd pierdut În vreun stol și mă deosebesc puțin de ceilalți pentru că vreau să scriu o carte... Înerc să termin o carte... Dar femeia nu-l mai auzea. Asta a priceput și Petru. Ea așezase omulețul de cartof pe nisipul ud al plajei ca pe un dar care trebuia restituit mării. Omulețul se rostogoli de câteva ori, purtat de vălul subțire și Înspumat al unui val, și plecă În adâncuri. Femeia privea absentă la aceleași neschimbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pentru că vreau să scriu o carte... Înerc să termin o carte... Dar femeia nu-l mai auzea. Asta a priceput și Petru. Ea așezase omulețul de cartof pe nisipul ud al plajei ca pe un dar care trebuia restituit mării. Omulețul se rostogoli de câteva ori, purtat de vălul subțire și Înspumat al unui val, și plecă În adâncuri. Femeia privea absentă la aceleași neschimbătoare vapoare din larg. Pescărușul se desprinse de pe umărul ei, se ridică Încet spre cer și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
înțelept. Aceasta se obține prin documentare personală perseverentă, să înveți toată viața câte ceva. Ca să devii educat și cult trebuie să ai șansa vieții de a te educa în școli și în particular. „E greu să faci un om dintr-un omuleț, care trăiește în condiții neomenești. Atunci coroana de lauri de pe fruntea educatorului se transformă într-o coroană de spini, pe o frunte asudată de muncă”, scria profesorul universitar Mihnea Gheorghiu în ziarul „ Scânteia”. Și totuși, de ori unde se poate
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
tavan. În odăița care mirosea a cojoc ș-a tihnă de cămară, femeia aducea de afară iz proaspăt de omăt și mireasmă de fân. Zâmbind dintr-o parte, verde, cu ochii tăiați sub sprâncene foarte negre, acum îl urmărea pe omulețul din pat. Din când în când cerca cu buricul degetelor căldura sobei. Părea că a uitat de lapte. Intrigat de stăruința cu care femeia rămânea în odaie, Zalomir se încăpățâna să tacă. Așa jumătate de om cum era, cu capul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să lege probele pe care le adunase peste zi. Absorbit de pământ, mortul zăcea cu fața în jos cu fluierele picioarelor ieșite dintr-o glugă de strujeni. în loc de lumânare, la căpătâiul lui fumega un felinar întreținut de „goarza comunală”, un omuleț chior, cu tuleie pe marginea fălcilor, care, plin de respect, se recomandă : „Octav, să trăiți !” Tânăr și plin de grăsimi tremurătoare, medicul legist arăta plictisit. Fuma cu nerăbdare și, după ce termină treaba, exclamă printre dinți : - Haide, Zalomire, dă-i
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și pe mine, om bun”, s-a rugat Iordache de gazdă. Strângând din umere, gazda i-a zis: „Apăi nu mai ști și dumneata, omule, că destul păcat am eu”. Iordache Cărăușu stupi între picioare. De după lada de făină un omuleț negru zise atuncea tare : - Solomonarii au fiecare feliușagul lor, unii leagă ploile și abat grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Se suie pe scară, iar nimic. Măi, comedie ! S-a lăsat mama atunci pe scară, în vine, ș-a sprijinit cu capul capacul. Când a auzit al treilea ciocănit, odată a săltat mama capacul... Ce credeți ?! întreg taifasul amuțise. ...Un omuleț cu nas roș ca pliscul de cocostârc, în straie verzi, fugea crăcănat către fundul podului. - Măi oameni buni ! își clămpăni gura căscată un moșneag. Bag samă, era Michiduță. - Nu, fără șagă ! Cu chipuri spâne și buimace, cei doi feciori ai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ascundă țeasta goală și care acum erau căzute în bernă, scuturându-se marțial la fiecare pas. Nărăviți la pomeni, săracii purtători de prapori arborau un aer profesional. în biserică fiecare găsi ceva de făcut. Cu fața brăzdată de riduri, un omuleț stingea din când în când lumânările arse. Când, cu glas înalt, preotul cântă „Veșnica pomenire”, toți dădură năvală să salte masa plină de colaci, colive, lumânări legate în prosoape și o cracă uscată de pom cu mere și cu nuci
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și Filip și toată lumea, dormi Matei, cred că fratele nostru tocmai o să stingă televizorul, cred că e sfârșitul filmului ăluia și s-a făcut târziu. Și chiar nu are nici un rost să scâncești acum, Matei. 6. Mărunțișuri, vechituri, oameni și omuleți Tare trebuie să se mai bucure Mateiul mic! Cred că mușcă dintr-o plăcintă cu mere, bea sirop, citește și recitește scrisoarea primită de la Mateiul mare, mănâncă pufarin cu pumnul, ronțăie o pastilă de mentosan, suge un drops și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se va lămuri cum arată viața și lumea douăzeci de ani mai târziu, să-i răspundă Mateiului mare! Adică să sosească deodată niște foi (dictando, veline ori în pătrățele), cu litere mari și stângace, cu desene pastelate (căsuțe, brazi sau omuleți), care să probeze că unul și altul sunt (și nu sunt) același, că atunci comunică (și uneori chiar se contopește) cu acum, că timpul e ca apa unui râu, curge într-un singur sens, dar poate fi străbătut înainte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
peșteri și tuneluri) ori în regrupările din înălțimile bibliotecii. Rolul principal îl jucau soldățeii. Și nu pentru că așa e-n bătălii, ci pentru că Matei le împărțea suflete mititele, câte unul pentru fiecare, iar apoi îi trata ca pe camarazii lui, omuleți cu firi, cu reacții, cu sentimente diferite. În privința revistelor cu Rahan, cum n-avea habar de orientarea socialistă a editorului, frati-miu era căzut în cap după ele. Îl adula pe sălbaticul blond, care nu prididea să fie curajos, justițiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ea, în inocența ei de mamă, să presimtă pașii hoțești, rânjetul diabolic, mâna tremurătoare și vicioasă care înșfăca pila ca pe un obiect sacru de pe policioara ei din baie (aceeași mână care osândea la moarte, fără milă, hoarde întregi de omuleți de plastic), mă ia cu amețeală și mi se înmoaie genunchii. Numai când îmi închipui cum se pot întuneca ochii albaștri ai lui Filip aflând că Rahan avea ciudatul obicei de a ieși, când ți-e lumea mai dragă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
gânduri optimiste, Tony Pavone păși În camera de așteptare unde un funcționar al guvernului urma să-l indroducă la un alt demnitar unde urma să-și susțină reclamația. Nu se află singur În Încăpere, Însă privind mai atent, zări un omuleț făcut ghemotoc ce ședea pe un scaun lângă fereastră fiind puțin mascat de perdea. Privindu-l mai cu atenție, omulețul avea fața puternic rumenită de soare iar cutele adânci ce se proiectau de-a lungul obrajilor, dovedea maturitatea, omul trecuse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
alt demnitar unde urma să-și susțină reclamația. Nu se află singur În Încăpere, Însă privind mai atent, zări un omuleț făcut ghemotoc ce ședea pe un scaun lângă fereastră fiind puțin mascat de perdea. Privindu-l mai cu atenție, omulețul avea fața puternic rumenită de soare iar cutele adânci ce se proiectau de-a lungul obrajilor, dovedea maturitatea, omul trecuse de prima tinerețe. Făcu Înconjurul Încăperii În câteva rânduri ca În cele din urmă să Întrerupă tăcerea. „Așteptați de mult
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
explorând alte planete și chiar unele sisteme solare din altă galaxie imaginând o lume fără Închisori, dictatori analfabeți și fără legi absurde...! Astfel călătorind cu imaginația către acele sisteme solare În care oamenii se bucurau de existența lor, observă un omuleț mic de statură, oarecum burducănos, venind către el cu mâna Întinsă. „Cer iertare, domnule inginer...!” Pentru moment Tony Pavone nu realiză cine-i individul, privindu-l descumpănit. Figura i se părea cunoscută, când deodată exclamă. „Ce Întâmplare.Buga Niculae...!!” Se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Povești albastre, care tălmăcea câteva dintre basmele lui Laboulaye. De atunci însă - la noi - autorul acesta și poveștile lui au fost date uitării.“ De parcă ai putea să uiți de prichindelul care-ncape-ntr-o ciubotă, Degețel, sau de viteazul cavaler Yvon, sau de Omulețul Cenușiu, sau de Zerbin, tăietorul de lemne... Sau de Perlino, bărbatul din zahăr și flori de portocal. Născut din mâini delicate de Violetă și din duh de zână. N-ar fi imposibilă rețeta: „jumătate de centaro de zahăr de Palermo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în fața căreia Eva deja cedase. Fata îi aruncă o privire goală și se îndepărtă. — Superb, zise Wilt și-și termină paharul cu băutură. După zece minute și după alte două pahare de băutură, discuta deja despre lectura rapidă cu un omuleț rotunjor, care părea profund interesat de subiect. în bucătărie, Eva tăia felii niște baghete franțuzești, în timp ce Sally stătea în picioare, cu un pahar de băutură în mână, și discuta despre Lévi-Strauss cu un etiopian care tocmai se întorsese din Noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aici, numerotate, puținele astfel de teorii pe care mi le mai amintesc, rostite de Mendebil în serile roșii ca flacăra sau în diminețile albastre, cu ziduri galben-sclipitoare, de la Scara Unu: l. În capul meu, sub bolta țestei, se află un omuleț care seamănă perfect cu mine: are aceleași trăsături, se îmbracă la fel. Ce face el, fac și eu. Când el mănâncă, eu mănânc. Când el doarme și visează, eu dorm și visez exact aceleași vise. Când el mișcă mâna dreaptă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
camioanele cu remorcă. Bucureștiul plin de schelării și macarale, cu spitale și clădiri de poștă și, minuscule, chioșcuri de ziare. Cu lacuri gri, în formă de stomacuri, dând unul într-altul. Cu parcuri și statui de bronz înnegrit, popor de omuleți tuciurii, din ce în ce mai mici pe măsură ce urcam. Cu cartiere muncitorești, ca niște prăjituri din care nu ai mușca. Bucureștiul cu triaje CFR pline de stive de cherestea, grămezi de cărbuni și mormane de țevi, profile și pompe ruginite, șpan și magneți. Cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]