540 matches
-
de Halici, continuarea relațiilor comerciale, politice și religioase chiar după decăderea Galiției (Iosif și Meletie au fost sfințiți în 1385 de Mitropolitul de Halici de care era dependentă Biserica Moldovei), influențele culturale rusești în Moldova (limba rusă apuseană/slavona, diplomatica, onomastica etc.). Concluzia articolului lui P.P. Panaitescu este asemănătoare cu cea anterioară a lui A. Boldur: „statul moldovenesc cu dinastia venită din Maramureș s-a format pe temelia unei vechi populații locale cu așezările ei, în care erau adânci influențe religioase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de asimilare, alături de alte sute de mii de etnici evrei veniți din toată lumea, păstrându-și sau nu legăturile cu țările de origine, dar în orice caz, cu rudele din Occident și SUA, în virtutea unei firești vocații internaționaliste, învederate și de onomastica folosită de autoare. Talentul epic al Taniei Lovinescu merge mână-n mână cu performanta intuiție psihologică, prozatoarea excelând nu numai în psihologia bătrâneții, ci și în psihologia femeii singure. Marica, acostată de Morel, bărbatul "fluture" dornic de palmares erotic și
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
în ziarul "România liberă", la rubrică Diverse. Cele mai multe anunțuri cuprind numele prezicătoarei, ba chiar încep cu acesta. Numele înseși - nu știu dacă întotdeauna reale sau doar alese că pseudonime artistice, profesionale - sînt caracteristice: multe sînt nume de botez fundamentale din onomastica tradițională, evocînd într-o anumită măsură și repertoriul folcloric al basmelor: Ana, Maria, Ana-Maria, Ioana, Sultană, Minodora, Dafina, Margareta. Există și excepții, precum mitologica Atena sau modernă Beatris, după cum există cazuri mai banale, mai greu încadrabile - Luminița, Rodica - și chiar
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
de la o persoană prezentată că o ființă reală - proiectată însă în mitologie prin nume ori prin vîrstă: "a moștenit harul de la mătușa să Frunsoleana, care a trăit 126 de ani"; "nepoata celebrei Omida" etc. Se constată în genere o ruptură onomastica la schimbul de generatii: numele strămoașelor sînt, statistic, mult mai ciudate decît cele ale moștenitoarelor; o demonstrează, de pildă, "Atena - fiica clarvăzătoarei Cîmpina". și desemnarea specializării face parte din protocolul de captare a interesului; deși serviciile oferite (o listă destul de
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
din orașele Sibiu și Luxemburg în 2007; - crearea unui centru de cercetări lingvistice, etnologice și onomastice, în vederea studierii evoluției limbii luxemburgheze în contextul migrațiilor și al implicațiilor socioculturale ale acestora în cadrul substratului român. Colaborarea cu Secția de lingvistică, etnologie și onomastică a Institutului Marelui Ducat și a Centrului Național al Audiovizualului; - crearea unei arhive sonore, în vederea identificării diferitelor variante ale dialectului franco-moselan și a aplicării lor în viața cotidiană; - vernisarea în România a expoziției de fotografii a artistului luxemburghez Yvon Lambert
PROGRAM DE SCHIMBURI din 18 februarie 2005 în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru anii 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190970_a_192299]
-
infecțioase Socialstyrelsen Direcția națională de sănătate și probleme sociale Specialpedagogiska institutet Institutul suedez de învățământ pentru persoane cu nevoi speciale de învățare Specialskolemyndigheten Agenția națională a școlilor specializate pentru persoanele cu deficiențe de auz Språk- och folkminnesinstitutet Institutul de dialectologie, onomastica și studii folclorice Sprängämnesinspektionen Inspectoratul pentru substanțe explozibile și produse inflamabile Statens personregisternämnd, SPAR-nämnden Registrul de adrese ale persoanelor fizice Statistiska centralbyrån Biroul național de statistică Statskontoret Direcția națională de gestionare publică Stockholms universitet Universitatea din Stockholm Strålskyddsinstitut, statens Institutul
32004L0018-ro () [Corola-website/Law/292642_a_293971]
-
periodic și diferențiat în funcție de regimul evenimentelor - interne sau externe instituției; ... v) răspunde la felicitările și invitațiile adresate conducerii structurii, confirmând participarea sau motivând neparticiparea la anumite evenimente; ... w) întocmește liste utile (numere de telefon, adrese ale personalului unității, zile aniversare, onomastice etc.); ... x) asigură buna desfășurare a evenimentelor profesionale prin transmiterea invitațiilor și purtarea corespondenței, pregătirea mapelor specifice și îndeplinirea formalităților de primire a oaspeților; ... y) asigură multiplicarea documentelor neclasificate și a celor clasificate, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare
REGULAMENT din 14 decembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Direcţiei medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278543_a_279872]
-
al cărții, Marco Polo spune că a fost timp de trei ani guvernator al orasului Yangzhou, dar faptul nu se află menționat în niciun document chinez. ü incertitudini privind itinerarul, care nu este nici clar, nici coerent. ü probleme de onomastică, majoritatea numelor de persoane și de localități nu apar în cartea lui Polo sub forma chineză, ci persană, într-o grafie foarte apropiată de cea utilizată de marele istoric persan Rashid al-Din, în a sa Istorie Universală. ü locuri nevizitate
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
decembrie 1989, în intervalul 1992-2002 populația satului a scăzut cu 78 persoane ajungând la 202 locuitori. Din aceștia 197 erau români, 3 maghiari și 2 rromi. În cazul celor 78 de familii existente în august 2002 se constată predominanța în onomastica numelor de familie a celor de Domșa (25 familii; 32%), Ciortea (16 familii; 20,5%) și Popa (6 familii; 7,6%). Dramatic este faptul că dacă numărul populației va continua să scadă în ritmul actual și autoritățile nu vor identifica
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
mari răstoarse și uneori își sucesc cavalerește, în sforicele lungi, dîrze, mustățile negre." Baronul [Vasile] Nopcsa [Nopcea] se trage dintr-o străveche familie română. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu că “Nopcea”amintește de o veche tradiție onomastica la români, probabil “Nopcea” fiind “Noapte”. S-a născut în Fărcădinul de Jos în 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a ridicat
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la Stroești - Argeș. Comunicare la A 3 - a Sesiune Științifică de Vară a Societății Cultural - Științifice „Stroești - Argeș”, 28 iulie. În Dare de Seamă, Proces Verbal nr. 3, 27 - 28 iulie 1974, pp. 5.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate. Altele ca botezul și onomasticile sunt de o amploare mai redusă. Există o serie de credințe și obiceiuri menite să apere copilul de forțele malefice încă înainte de a se naște și povățuiesc femeia însărcinată cum să se comporte. Ea nu trebuie să mănânce pește ca să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-lea. Școala franceză a propus o modalitate de împărțire a științelor în : Științele auxiliare au fost clasificate de către istoricul Aurelian Sacerdoțeanu în : Geografia oferă informații despre spațiul în care s-au petrecut evenimentele istorice. Filologia, lingvistică, semantica, etimologia, toponimia sau onomastica oferă informații despre limba vorbită de o anumită civilizație. Antropologia și etnologia oferă informații despre răspândirea și activitatea omului sau informații despre etnii din cadrul unei civilizații . Filosofia și dreptul oferă informații despre gândurile, legile și regimul de guvernământ ale unei
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
ce se găsesc în anumite straturi. Arheobotanica studiază grăuntele de polen și resturile vegetale. Filologia este știința care studiază limba și literatura unei populații ca instrument esențial al comunicării, iar dintre ramurile sale, lingvistică (ce se preocupă de lingvistică istorică), onomastica(ce se preocupă de de studierea numelor proprii, alături de ramurile sale: (toponimia-nume de locuri, antroponomia-nume de persoane, hidronomia-nume de ape) și etimologia (originea și sensul cuvintelor) sunt utile cercetării istorice. Argumentul lingvistic este necesar pentru interpretarea vechilor surse scrise. Istoria
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
vol. "O.f."; "Poem cerșetor", vol. "N.g."), cu atât mai mult cu cât știm că are origini biografice. Stelaru, la fel ca majoritatea colegilor de generație, manifestă interes în crearea unei mitologii proprii. El recurge în acest sens la o onomastică stranie, în alte locuri feerică, de basm: „Eumene”, „Elra”, „Iwa”, „Regele Fără-Timp”, „Zeul vântului”. Se adaugă aici personificarea obsesiilor și - în ceea ce privește configurarea spațială - opțiunea pentru o geografie ce ține de categoriile fantasticului: „Țara Chinului”, „Insula sunetelor”, „tărâmul geniilor”.
Dimitrie Stelaru () [Corola-website/Science/299158_a_300487]
-
susținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj, în 1927, cu teza de lexicologie și dialectologie intitulată "Terminologia calului: părțile corpului", lucrare publicată, în 1928, în revista „Dacoromania”. Devine bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid studiu consacrat antroponimiei medievale italiene. Reîntors la Cluj, este, mai întâi, asistent și docent de onomastică, apoi lector de limba italiană, iar din 1938 conferențiar de dialectologie
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid studiu consacrat antroponimiei medievale italiene. Reîntors la Cluj, este, mai întâi, asistent și docent de onomastică, apoi lector de limba italiană, iar din 1938 conferențiar de dialectologie. În 1941, îi succede lui Nicolae Drăganu, ca profesor titular, la Catedra de limba și literatura română veche. Din 1946, va fi șeful Catedrei de limba română a Universității
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
la elaborarea "Dicționarului limbii române". Participă la lucrările "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, realizat de Emil Petrovici, prin conceperea unor chestionare și efectuarea anchetei dialectale la istroromâni. Preocupările sale științifice se vor axa, în principal, pe două direcții: onomastica și filologia.
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
din Peninsula Balcanică". Cea de a doua parte îi va fi tipărită postum în 1941 de academicianul Pericle Papahagi. În studiul său Caragiani caută să-i deosebească în permanență pe români printre celelalte popoare balcanice, servindu-se de 'toponimie' și 'onomastică'. În acest sens, studiile sale sunt un adevărat repertoriu onomastic al macedoromânilor. Această lucrare, care este cea mai importantă scriere a lui Ioan Caragiani, căreia 'i-a consacrat toată energia sa, uneori chiar primejduindu-și viața', după cum ne spune Pericle
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
la Anghel Demetriescu. Rare erau zilele în care să nu aibă o discuție cu unul din acești prieteni. O ocazie care nu era pierdută de niciunul dintre ei era însă ziua de 8 noiembrie, a Sfinților Arhangheli, când își serba onomastica și avea casă deschisă. Anghel Demetriescu vedea în prietenie o profundă legătură spirituală care constituia în primul rând un prilej de schimb de idei, nu o simplă legătură socială. Pentru Demetriescu, prietenia este sentimentul descris de Marcus Pacuvius în tragedia
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Onomastica (din limba greacă ὄνομα (onoma) - nume) este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul etimologiei numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional de Științe Onomastice). Consiliul editează revista Onoma care apare anual. În plus, consiliul organizează periodic congrese de onomastică, primul dintre acestea având loc la Paris, Franța în 1938.
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
este format ca o poreclă onorifică, compusă din elementele: "ver-" () însemnând "deasupra" (cognatele includ și ), "-cingeto-" () însemnând "luptător", "războinic", și -"rix" () însemând "rege". Numele ar trebui să însemne atunci "rege suprem al războinicilor". Astfel de compuneri au fost populare în onomastica galică — Iulius Cezar menționează două persoane de nume "Cingetorix" în "Commentario de Bello Gallico", în sursele latinești apar și, printre alți, Dumnorix, căpetenia aeduilor, Ambiorix, prințul eburonilor și Orgetorix, negustorul elvet. Numele personajului fictiv Asterix de asemenea conține sufixul -"rix
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
l-au considerat grec (n.n. - Al. Odobescu, Nicolae Iorga), alții armean, macedo-român, român (Stoica Nicolaescu, P.P. Panaitescu). Personal credem că onomasticul acesta derivă din latinescu Nicolas (Nicolae), Necora, Nicor, Nicoară, Nicore ș, Nicoresi, Nicoreasă, Coresi, Coresie, Coreasă etc., unele dintre onomastice întâlnite și astăzi ca și toponimele”. De asemenea, se mai menționa: “Mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi, românii n-avem” - aceasta fiind o dovadă clară a faptului că e de origine română, precizează prof.
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
din 1989 reședința oficială a Președintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidențial poate fi vizitat de către public. Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice. Președintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcție. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de
Palatul Cotroceni () [Corola-website/Science/302769_a_304098]