935 matches
-
3); pentru (3); primi (3); sau (3); afecțiune (2); aniversare (2); așa (2); bine (2); ce (2); chiar (2); cum (2); deci (2); de la Dumnezeu (2); floare (2); gest (2); împachetat (2); îndoială (2); mare (2); mulțumire (2); neașteptat (2); onomastică (2); rai (2); succes (2); suflet (2); școală (2); zi de naștere (2); accident; parțial acord; acum; ajutor; alungire; ambalaj; amînare; anotimp; apreciere; aptitudini; argument; de asemenea; atunci; a avea; avuție; bani; de bine; binecuvîntare; binevoitor; bogăție; brad; sub brad
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcut; pomană; premiu; prețios; prețui; prietenie; probabil; probabilitate; rămîne; regrete; rochie; rugă; sărut; scump; scuză; scuze; sfînt; speranță; suferință; din suflet; nu știu; tata; tărie; trist; urs; ușurare; valoare; valoros; var; veșnic; viața; viață; vino aici; vocație; voluntariat; vreau; zi onomastică; zidi; zîmbet (1); 767/193/56/137/0 dată: zi (193); calendar (66); timp (44); oră (39); azi (20); lună (20); naștere (18); an (16); importantă (14); de naștere (13); eveniment (10); ziuă (10); zi de naștere (8); cifră (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nuntă (4); ocazie (4); veselă (4); acasă (3); băutură (3); beție (3); celebrare (3); fericită (3); iubire (3); oaspeți (3); relaxare (3); religie (3); religioasă (3); sfîntă (3); tradiție (3); biserică (2); casă (2); chindie (2); Dumnezeu (2); festival (2); onomastică (2); party (2); post (2); praznic (2); revelion (2); sfinți (2); soare (2); special (2); tristețe (2); zi de naștere (2); zi specială (2); zîmbet (2); 1 mai; 8 martie; activitate; acum; agitație; alcool; americană; aniversare; bani; bere; bibliotecă; binecuvîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni; obicei; omagiere; pauză; păr; pedeapsă; Pentecost; petreceri; plăcere; pom; pregătire; prilej; primăvară; o raritate; rece; repaos; reuniune; rom; Sf. Gheorghe; Sf. Ioan; sfințenie; stai; stat; șampanie; știre; tristă; udare; valoare; vesel; vreme; zahăr; zi de odihnă; zi festivă; zi onomastică; zi sfîntă; zile mari; ziua; zîmbete (1); 813/176/60/116/0 sărută: iubire (91); buze (89); dragoste (61); dulce (58); pupă (52); iubește (32); pasiune (26); plăcere (19); iubit (14); bine (13); mîna (12); pasional (10); buză (9); pupic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit; libertate; lucruri noi; lume; lumina; lumină fizică; luminare; luni; marți; masă; mașini; miercuri; minune; mișcare; moarte; nașpa; naște; neagră; nemuritoare; nepăsare; noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un nou început; nour; noutate; omăt; onomastică; oportunitate; oportunități; 24 de ore; pămînt; plăcută; plictisitoare; plimbare; plină; ploioasă; probleme; productivă; program; pusă; putere; relaxare; rutină; sală de lectură; săptămîna; parte a săptămînii; scumpă; splendidă; superbă; taci; treabă; trezire; universitate; ușoară; vară; de vară; văd; vedere; verry good
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încarnare, în lumea profană a multiplicității și a absenței predeterminării. Chiar dacă entitatea sau imaginea avatarică online cunoaște unele aspecte ale spiritualității (unele avataruri aspiră la condiția ominscienței și a omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să hibridizeze trăsături ale acestora în crearea unei ființe imaginare. Dacă imaginea cyborgului poate fi înscrisă în regimul iconic al monstruosului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
invitat, e adevărat, deși dacă ne-ați invitat sau nu, mai poate fi discutat, dar noi am considerat că v-ar face plăcere... tocmai azi cînd... Mihai: (sîcîit, enervat) Tocmai azi n-aveam nevoie de musafiri. Nu e nici zi onomastică, nici de naștere, nici națională... nici vreo altă sărbătoare, nu serbăm nimic. Ba dimpotrivă. Vecin l: Păi tocmai de asta... Știm că sînteți supărați... și aveți și de ce... Mihai: De unde știți dumneavoastră că sîntem supărați? Vecin 1: Păi... Mihai: De unde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
acelei vremi. Dimitrie Anghel, “poetul florilor” se căsătorește cu Natalia față de care era stăpânit însă de o gelozie aproape bolnăvicioasă 1. Pe 26 octombrie 1914, de Sfântul Dumitru, soții vin de la București la Tecucel, la moșia Nataliei, să serbeze ziua onomastică a poetului. In urma unei scene de gelozie, Dimitrie Anghel trage cu pistolul, cu gândul doar să-și sperie soția. Glonțul ricoșează din tăblia metalică a patului și o rănește puțin la coapsă dar el, crezând că a ucis-o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
că au fost discutate două aspecte: concursul membrilor pentru evacuarea locuitorilor de origine bulgară din localitate (atunci se făcea schimbul de populație din Cadrilater) și participarea membrilor la sărbătoarea din 8 noiembrie la Tulcea (ziua de 8 noiembrie, era ziua onomastică a Majestății Sale, Regele Mihai). In cea de a doua hârtie se arată că s-a discutat, de asemenea, despre ajutorul pentru evacuarea populației bulgare și pentru strângerea unui ajutor de 500 de lei care a fost dat cetățeanului Ion
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
scris. Dar evident că nu s-a ținut de cuvânt. De fapt semăn la scris cu tatăl meu, scriu frumos. Poate și pe el din același motiv l-or fi pus să scrie acele note. Cât despre participarea la sărbătorirea onomasticii Regelui Nostru, nu știu dacă tatăl meu a participat la acea sărbătoare din 8 noiembrie 1940. Eu însă am fost fericită că, după 71 de ani, am participat la aniversarea a 90 de ani de viață a Regelui Mihai I
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
trupul și spiritul într-o stare de inerție: "Durerea leneșei femei ce trece printr-un nămol cu mult însingurat." Simțim în volum crisparea și revolta împotriva tarelor umane (decapitării, secolele barbare consumate în edicte, dorințe de parvenire) alături de o invenție onomastică (Aragol, Gorwana, Acadel), cuvinte și univers în care respiră Orientul în iconografii filigranate: "Moscheea are ochi de pește crud". În "Orologii" și în "Culoare și aromă ", D. M. Ion rămâne un imagist. Sentimentul toamnei, al verii, al iernii se însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru a ne convinge de necesitatea năzuinței în existența noastră: În nesfârșirea ei ambițioasă,/ În patosul cu care mai speră la urmași,/ Stă viața noastră." Urmărind alte unghiuri, inedite, ale spiritului, Păunescu își fixează propria condiție de poet dincolo de aglomerările onomastice. Poemul "Tinerețea unchilor mei Ioan și Dumitru" se umple de gravitate: "Poetul e istoria familiei sale, sublim nămol eterogen/ De fluiere, de fântâni, și de tragedii./ Sub ceața care iese din miile de familii/ Ce se ivesc prin nunți și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că după ploaie se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată mare, cată ca numărul mesenilor să fie cu soț, căci altfel tînărul 320 sau nu va avea viață să se căsătorească, sau, căsătorindu-se, nu-i va trăi soția. Spaimă Poporul crede că, spăriindu-se de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau îmbrățișat, e închis în dimensiunile lumii fizice, în timp ce chipul de icoană rămâne deasupra celor trei dimensiuni ale lumii fizice, afundat în taină. Un amplu spațiu acordă autorul ironiei și umorului românesc ca trăsături ale spiritului autohton, învederate în porecle, onomastică, hazul de necaz al supraviețuirii și comuniunii, al temperării orgoliului și riscului de a mitiza. Exemple din folclorul literar, dar și din literatura cultă, vin să ilustreze multiplul rol al umorului în viața comunității românești, lipsa aceluia fiind resimțită aproape
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fine, după vreo două minute, face ochi: cam tulburi. Privește debusolat în jur și scoate onomatopee indescifrabile. Îl rog să ne lase. Pleacă scîrbit, bombănind. M-au cuprins remușcările: chiar, o fi etic să trezești un artist care visează?!... Ghinion onomastic 1996. Particip, la Buzău, la Festivalul "Ion Băieșu", cu spectacolul Crăiasa fără cusur după G. Călinescu realizat cu trupa Teatrului "Luceafărul". Președintele juriului, regretatul Horea Popescu. Cît au jucat actorii mei, m-am așezat la balcon, chiar în spatele juriului, în caz că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Mircea Ciobanu 36 Un actor român care, cică, i-ar fi sucit capul divei Bardot! 36 File dintr-un jurnal teatral 36 Întîmplări pe malul Dunării 36 Noaptea, pe o scenă de teatru... 36 De două ori, Timișoara... 36 Ghinion onomastic 36 O întîmplare cu o mască 36 La revista "Teatrul" 36 Am stat în preajma lor... 36 Figurantul revoluționar (un destin spectaculos) 36 Cameleoni au fost, ei mai sînt încă, și-or fi, în neamul românesc! 36 Un (altfel de) lup
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nici unei intercalări: "Numai doamna Vera odăi cu pelargonii la fereastră și brizbiz cu dantelă cu igliță model greu doamna Vera, soacra băcanului casă corp coloniale-delicatese-băuturi, peste drum de casa Rim doamna Vera, necunoscînd genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare." Eticheta onomastică se completează aici, ironic, cu elemente de proprietate... imobiliară, care se construiesc ca apoziție în toată regula. Un determinant material exprimînd posesiunea locului și descrierea substitutivă pentru numele personajelor. O identificare de orgoliu, iar nu neutră, cum mai sus, se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de scriitor) se organizează în mai multe nivele ale "coerenței". Dacă am putea vorbi de structura obsedantă, cum a făcut Charles Mauron vorbind despre "metaforele obsedante" și "mitul personal" al Autorului, aceasta ar fi, întîi, proiecția sinelui, narcisiacă, la nivelul onomastic (Camil, "camelii"). Mai departe, în componentele tematice ale pseudo-personajului din manuscris: o deficiență senzorială (indecizia face ca notele să varieze, sub acest aspect, între cecitate și surzenie, dar conțin și o subită soluție a infirmității, prin operație), apropiată de situația
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pe care îl etalează ca teoretician politic încă de pe băncile facultății promite mai mult decât și-a imaginat însuși Caragiale. În studiul despre Numele proprii în opera comică a lui Caragiale, G. Ibrăileanu observă cu finețe puterea de sugestie a onomasticii caragialiene, relația dintre nume și caracter, ba chiar și unele întâmplări nelipsite de simțul realității. Criticul îi rezervă și lui Rică Venturiano câteva rânduri de substanțială analiză. Rică Venturiano evocă dezinvoltură (prin nume și prin pronume), juneță, parte aventuroasă (prin
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și în Patul lui Procust. Tănase Vasilescu nu mai amintește prin nimic de afaceristul venal și analfabet din primul roman, fiul său fiind, biologic și spiritual, un ins superior. În linia aceleiași ipoteze a reabilitării paterne se înscrie și argumentul onomastic. Eroul din Ultima noapte... are un nume foarte asemănător cu cel al lui Constantin Gheorghiu, prezumtivul tată al lui Camil, colonel cu grad de general de brigadă și participant la Războiul de Independență. Dacă presupunerile scriitorului, bazate pe cercetări asidue
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
au fost de asemenea valoroase pentru cercetarea noastră. De o importanță considerabilă au fost și instrumentele de lucru folosite, mai cu seamă cele de natură să furnizeze informații referitoare la genealogia familiei Lapedatu. Menționăm ca un singur exemplu, lucrarea Dicționar onomastic românesc, semnată de N. A. Constantinescu. Nu puteau lipsi, din cadrul unui asemenea demers, lucrările de epocă (amintiri, corerspondență, jurnale), relevante în direcția formării unei idei cât de cât sugestive privitoare la imaginea lui Alexandru Lapedatu din perspectiva amintirilor sale, cât
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 12. 3 Idem, Alexandru Lapedatu în slujba istoriei naționale, în ,,Tibiscum”, nr. VII, Caransebeș, 1988, p. 281
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unor acuzații false, în lipsa unor probe incriminatorii, Alexandru Lapedatu a fost arestat în noaptea de 4/5 mai 1950. A fost dus în lotul demnitarilor la închisoarea “Dunărea” din Sighetul Marmației. A decedat acolo, în același an, de ziua sa onomastică, la 30 august 1950 74 . S-au născut confuzii în jurul dispariției sale. Lui Constantin C. Giurescu îi aparțin două afirmații care se cuvin a fi corectate. Prima se referă la faptul că Alexandru Lapedatu ar fi fost dus la Sighet
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Națiunea română, Cluj, 1936. ,,Tribuna”, Sibiu, 1990. ,,Viitorul”, București,, 1924, 1925, 1928, 1929, 1936, 1937. ,,Universul”, București, 1936. 3. Instrumente de lucru Bibliografia istorică a României, VIII, 1989 1994, București, 1996; IX, 1994-1999, Cluj Napoca, 2000, Editura Academiei Române. Constantinescu, N. A., Dicționar onomastic românesc, Editura Republicii Populare Române, București, 1963. Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coord. Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Editura Polirom, 2001. Mamina, Ion, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
au fost de asemenea valoroase pentru cercetarea noastră. De o importanță considerabilă au fost și instrumentele de lucru folosite, mai cu seamă cele de natură să furnizeze informații referitoare la genealogia familiei Lapedatu. Menționăm ca un singur exemplu, lucrarea Dicționar onomastic românesc, semnată de N. A. Constantinescu. Nu puteau lipsi, din cadrul unui asemenea demers, lucrările de epocă (amintiri, corerspondență, jurnale), relevante în direcția formării unei idei cât de cât sugestive privitoare la imaginea lui Alexandru Lapedatu din perspectiva amintirilor sale, cât
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]