492 matches
-
și 4 linguri de brânză albă complet degresată, amestecând bine cu telul. Brânză feta cu ulei de măsline și rosmarin Scurgeți 150 grame de brânză feta, zvântați-o bine cu hârtie absorbantă și tăiați-o În cuburi de 2 cm. Opăriți 4-6 crenguțe de rosmarin timp de 30 secunde. Puneți brânza Într-un borcan sterilizat, lăsând 2 cm liberi până sus. Pe măsura umplerii, adăugați printre cubulețele de feta rosmarinul, 12 boabe de piper negru și 12 măsline negre. Turnați 1
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pâine În 200 ml lapte concentrat. Îndepărtați capetele nisipoase de la 100 grame de ciuperci albe mici, spălați și tocați ciupercile. Stropiți cu suc de lămâie ciupercuțele tocate și picioarele ciupercilor mari. Aduceți la fierbere 300 ml supă de legume și opăriți ciupercile timp de 2-3 minute, apoi scurgeți-le. Curățați 4 căței de usturoi și stoarceți miezul de pâine. Amestecați-le cu ciupercile tocate, 2 linguri de smântână și 2 ouă. Sărați și piperați. Garnisiți pălăriile ciupercilor mari cu această umplutură
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
păsările cerului, se țineau diverse ritualuri. Astfel În ,, ziua cioarelor ” ( În prima zi de luni din postul Paștelui ), se fierbeau boabe de porumb care se mîncau. Tot boabe fierte se dădeau păsărilor din curte, avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și invitau nașii și prietenii. Scoteau oala cu vin și petreceau până spre meizul nopții. A doua zi toate gospodinele spălau vasele și le schimbau cu cele în care nu au făcut mâncare de frupt. Lingurile de lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau hore sau nunți. În apropiere de
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de o fericire mitică, în care voievodul, ca un semizeu, călăuzește noroadele cu puteri în cer și pe pământ. Divanul său e un mic Olimp. Domnul umblă prin țară să împartă dreptate supușilor și e întîmpinat cu clapon cu vin, opărit cu unt, după o rețetă rămasă de la un boier al lui Mavrichie-împărat. Belșugul alimentar din curțile și hanurile Moldovei este un aspect particular al unei rodnicii nebune de țară aproape necălcată de oameni. Într-o dumbravă numită Măr-Putred (nume sugerând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește mușchii, distruge țesutul dermatic care învelește corpul. Abuzul fizic merge de la urecheli nevinovate până la torturi ale copilului: legat cu lanțul, ars cu țigara, opărit cu apă clocotită, aruncat pe scări etc. Abuzul fizic poate pune în pericol viața copilului, supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A fost prima formă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se monotoniza, a se mototoli, a se mumifica, a se mura, a se murdări, a se netezi, a se neutraliza, a se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a se opaciza, a se opări, a se osifica, a se oțeli, a se oxigena, a se păta, a se pârgui, a se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
omogenizarea, omogenizatul A SE ONDULA Părul se ondulează de la umiditate tranz.: Ioana își ondulează părul part. ondulat, -ă nom. ondularea, ondulatul A SE OPACIZA Apa se opacizează prin îngheț tranz.: Înghețul opacizează apa part. opacizat, -ă nom. opacizarea A SE OPĂRI Încercând să gătească, Ion se opărește tranz.: Ion opărește fasolea pentru ciorbă part. opărit, -ă nom. opărirea, opăritul A SE OSIFICA Cartilagiile se osifică din cauza reumatismului tranz.: Reumatismul osifică cartilagiile part. osificat, -ă nom. osificarea A SE OȚELI Sufletul se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se ondulează de la umiditate tranz.: Ioana își ondulează părul part. ondulat, -ă nom. ondularea, ondulatul A SE OPACIZA Apa se opacizează prin îngheț tranz.: Înghețul opacizează apa part. opacizat, -ă nom. opacizarea A SE OPĂRI Încercând să gătească, Ion se opărește tranz.: Ion opărește fasolea pentru ciorbă part. opărit, -ă nom. opărirea, opăritul A SE OSIFICA Cartilagiile se osifică din cauza reumatismului tranz.: Reumatismul osifică cartilagiile part. osificat, -ă nom. osificarea A SE OȚELI Sufletul se oțelește ca urmare a primejdiilor tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
umiditate tranz.: Ioana își ondulează părul part. ondulat, -ă nom. ondularea, ondulatul A SE OPACIZA Apa se opacizează prin îngheț tranz.: Înghețul opacizează apa part. opacizat, -ă nom. opacizarea A SE OPĂRI Încercând să gătească, Ion se opărește tranz.: Ion opărește fasolea pentru ciorbă part. opărit, -ă nom. opărirea, opăritul A SE OSIFICA Cartilagiile se osifică din cauza reumatismului tranz.: Reumatismul osifică cartilagiile part. osificat, -ă nom. osificarea A SE OȚELI Sufletul se oțelește ca urmare a primejdiilor tranz.: Primejdiile oțelesc sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă...“ Papara (din slavul popariti, „a opări“) pare a fi cea mai veche, fiind foarte asemănătoare brouet ului din bucătăria franceză medievală, iar trahanaua, strămoașa tuturor concentratelor de supă, ne-a venit de la greci (rețeta este atestată încă din Antichitate). Există două feluri de trahana: cea acidă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pildă, un fel de mâncare numit „monokythron“, care cuprindea varză, cinci soiuri de pește, 14 ouă, trei feluri de brânză, ulei de măsline, usturoi, piper și vin dulce... Tot bizantinii făceau un fel de sarmale, frunzele umplute fiind de dafin, opărite în prealabil; între mese, era obișnuit să se servească dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi. Toate acestea vor fi preluate de către turci și, mai departe, de către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă de roșii 1 cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele; se acoperă cu multă apă și se fierbe totul în clocote, îndepărtându-se periodic spuma. Se reduce flacăra. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fermentația s-a oprit. Puneți în borcane sterile și închideți ermetic. Cartofi deshidratați pregătiți în casă Dacă veți face din această activitate un proiect al întregii familii, va fi rapid de realizat. Curățați cartofii de coajă și tăiați-i felii. Opăriți 10 secunde. Puneți cartofii imediat în apă rece și dați la rece timp de 15 minute. Ștergeți-i bine. Pulverizați pe o hârtie de copt ulei vegetal pentru gătit și puneți feliile de cartofi pe hârtie. Coaceți la cuptor la
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
în roman și care se desfășoară în condițiile luptei de clasă, este aceea a însămânțărilor: chiaburii caută să saboteze muncile de primăvară, ei nu ies la arat, vor să întârzie arătura; când sunt siliți să iasă, pleacă fără cele necesare, opăresc sămânța (...). În realitate lupta de clasă e un proces mult mai complex și are ca obiectiv central, în etapa actuală, îngrădirea chiaburimii, lovirea în puterea și în pozițiile economice pe care ea le mai deține încă în sat. Vorbind despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]