1,074 matches
-
plete pe umeri și pe spate, retezat În dreptul frunții, barba mare și stufoasă. Îmbrăcămintea lor era o cămașă de in, lungă până la genunchi, strânsă cu o cingătoare peste mijloc. Purtau ițari largi, legați la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără mâneci, prinsă pe umăr. Conducătorii purtau o căciulă țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă blândețe și duioșie În chipul lor frumos, În ochii lor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au stat retrași, ca să reînceapă lupta pentru pedepsirea asupritorilor. Au fost Însă vânduți de trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe roată, la Alba-Iulia, pe locul numit ,,Dealul Furcilor”, În fața mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul venea singur pe drumul plin de soare, Când iată că aude
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cap... CIURBĂ Nu te pune-n cârd, bre, cu câte se-ntîmplă. Doi ochi ai și două urechi și numai o gură. Ascultă multe, vezi multe, da' taci. Apoi câte le zice omul toate sânt vorbe. Las' să-și spargă dracul opincile... ce iese de-acolo. O să se vază el în sfârșit ce-i și cum și o să se aleagă într-un fel. Numai vorba ceea, Dămăcuș, de-a bine nu-i ce s-a-ntîmplat azi dimineață. Piază rea, piază rea. {EminescuOpVIII 149
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tu geniu ca noi? Pepelea, tu să scrii pe beșleaga și pe iezuitul. [PERSOANELE REGELE MINISTRUL DE FINANȚE REGINA SERVITORUL OMUL DIN POPOR INTRIGANTUL MINISTRUL DE INTERNE PEPELEA] 2259 R[EGELE] 2285 (iese îmbrăcat ca o beșleagă turcească, da' cu opinci - - mustețele cat-a oală - scoate luleaua din ciorap) {EminescuOpVIII 353} 2259 Ce e viața noastră - o ciorbă fără stele, Papuc făr' de călcâie, ciubotă fără piele, O gâscă fără rânză, un suflet fără soare, Muscă căzută-n lapte - or șoarec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
giubeaua În furia mea sfîntă! Vezi, mi s-a stins luleaua! (Un OM DIN POPOR, cel cu prăjină, intră: ) [OMUL DIN POPOR] Aicea-i satu-n care șade împăratul? [REGELE] (cu dispreț) Aicea, om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce inocență în espresie, ce naivitate, îmi pare că aud păstorii și păstorițele din pastoralele păstorești ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu, după instrumentele magice de percuție cu ajutorul cărora Ghilgameș a construit mobilierul sacru al templului). Echipat cu opinci de fier (tipice încălțări pentru o călătorie în Lumea de dincolo), Väinämöinen - după o serie de întâmplări semnificative, pe care nu le mai trecem în revistă - ajunge în pântecele uriașului geoantropomorf Antero Vipunen, pe care îl constrânge, în final, să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme care ar tinde a nimici chiar raporturile de absolută bună credință câte exista pîn' acum; o țară întreagă de plugari, de la vlădică pîn' la opincă, ar fi în picioare în contra unor reforme nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de arătură, dar n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e independentă și fostul voievod rege, se cere ca o târzie compensație a recunoașterii acestor titluri Dunărea 278 {EminescuOpXIII 279} romană; cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite, nu vom
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
românești a fost abisul dintre țăran și clasele guvernante și urbane. Deși România nu a fost o societate de castă închisă, având chiar o constantă, dacă nu o foarte voluminoasă mișcare de ridicare socială din rândul țăranilor, tradiția - simbolizând schimbarea opincilor pe pantofi și dobândirea cunoștințelor de limbă franceză - a fost foarte acută și toate persoanele care treceau linia erau prea tentate să scape cât mai repede posibil de originile lor țărănești. În aceste condiții, absorbția de către Partidul Țărănesc a principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de pildă. Dar mai Întâi să vă mai dau câteva repere, ca să vedeți la ce mă gândesc când mă refer la locurile memoriei. Trec deci În revistă: Păcală și Tândală, Bulă, dintre simboluri, mămăliga și sarmalele sau, dacă preferați, prazul, opinca, apoi sărbătorile, 24 ianuarie, 1 decembrie, 23 august... Sanda Cordoș: Ar fi interesant să iei câte una din fiecare... Ovidiu Pecican: Bine, vă voi da câteva exemple, care au apărut, În serial, În revista arădeană de cultură Arca. Bulă Nașterea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că ajungem și la problema presiunii ideologice sau politice care nu trebuie neapărat să se articuleze explicit și radical, pentru că, ați văzut, nu știu care ar fi interesul unei ideologii să preseze istoricul la o reflecție asupra... prazului, să zicem, sau a opincii. Dar poate și asta să fie interesant. Așadar, iarăși, totul depinde de foarte multe lucruri, nu de unul singur, și nu cred că putem avea o rețetă unică. Și e bine că este așa. Eu sunt condiționat de poziția mea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
între 24 august 1935 și 9 ianuarie 1936, editată de un comitet condus de avocatul I. E. Vasiliu. Primele numere poartă ștampila CENZURAT, din cauza materialelor protestatare cu o vădită tendință de stânga. Literatura se rezumă la poeziile lui Aron Cotruș (Pătru Opincă), Emilian Bâcov și Pavel Prundu. Semnificative sunt omagierea lui Romain Rolland la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani și necrologul Henri Barbusse. Articolul lui Miron Radu Paraschivescu Radicalizarea maselor, în care autorul subliniază formarea unei „conștiințe de clasă”, și cel
FACLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286933_a_288262]
-
Iași (1948-1950) și Institutul de Arte Plastice din București (1950-1953). Curând va abandona pictura, devenind teoretician și istoric al artei. Ulterior este redactor la „Contemporanul” și „Gazeta literară” și redactor-șef la „Luminița”. Debutează în 1948 cu versuri în ziarele „Opinca” și „Lupta Moldovei”, iar cea dintâi carte, Drumuri, drumuri, îi apare în 1954. I se acordă Premiul Academiei RPR pentru romanul Cuscrii (1958), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru romanele Recviem pentru cei vii (1972) și Lumina din adâncuri (1988
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
Maiorescu, instauratorul „științei de a critica”, C. Dobrogeanu-Gherea, șeful unei „noi școli”, „magistrul” N. Iorga, a cărui epocă „de directivă” a dat „întreaga pleiadă” a vremilor lui Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu ș.a., „cu acea literatură țărănistă care îi mirosea a opincă literatului diplomat Duiliu Zamfirescu”, Ilarie Chendi, „analistul fin și desăvârșit”, G. Ibrăileanu, „o autoritate determinând un curent nou” potrivit principiilor de luptă socială ale lui C. Stere. În schimb, îi persiflează pe Mihail Dragomirescu și pe „secondantul” său E. Lovinescu
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru a exprima gravitatea sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele goale. A fost o perioadă extrem de grea: seceta din 1946, foametea din 1947. În sate mureau zilnic oameni, mai ales bătrâni și copii. La școală se mergea în cipici și opinci, rar cine avea papuci de suman cu talpă de cânepă sau sfoară”. Dar rezistenta era girată de solidaritatea familială. O ingineră, pensionară, își amintește: „Pentru cei care aveau pământ se introduseseră niște cote ce erau imposibil de plătit. Aproape tot
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
terminarea școlii primare, aproape șase ani, până în 1916, când imperialiștii germani au cotropit satul meu natal. Atunci am lăsat mamă și tată și m-am refugiat cu armata română în Moldova. Mi-aduc aminte că, fugind, mi-a rămas o opincă în noroi și cu un picior încălțat și cu unul desculț am fugit... Am ajuns până la Focșani. Aci, un plutoner major m-a lăsat la familia lui, la Panciu, unde ne-am îmbolnăvit cu toții de tifos. Internat în spital, am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dlui N. Iorga la Sorbona, Ion Agârbiceanu, Apostolat cultural, apostolat național, Teofil Bugnariu, Presa provincială, Ștefan Bezdechi, Corecțiuni la ideologia democrată, Victor Iancu, Literatura Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
romanes” din Montpellier, a fost membru al Societății Academice Române, iar din 1859 își adăugase numelui moștenit și pe acela de Obedenaru, după moșia Obedeni, cumpărată de tatăl lui, originar din Macedonia - semnătura Obedenaru. Publica primele versuri în 1884, în „Opinca” (apărea aici ca Al. S. Georgiad-Obedenaru) și în „Ciulinul”. A lucrat la Biblioteca Centrală din București și, după preluarea acesteia de Academia Română, a fost funcționar aici, între 1901 și 1933. Figură cunoscută a boemei bucureștene, bun cozeur și rafinat meloman
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
OPINCA, gazetă apărută la Reșița, săptămânal, între 1 mai și 27 octombrie 1885. Scoasă de S. Pocreanu, O. este unul dintre puținele periodice culturale care se adresează țăranilor, cu scopul de a le trezi interesul pentru lectură și pentru literatura națională
OPINCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288542_a_289871]
-
tradiționalistă din literatura română, considerând-o vetustă și prăfuită. Autorul pledează pentru racordarea literaturii la „fizionomia vieții sociale”, care „e cu totul alta decât cea de dinaintea războiului”, afirmând că „literatura noastră de până acum, cu miros de sulcină și de opinci, și-a avut rostul său”, devenit revolut. Rubrici: „Cărți. Reviste”, „Pe marginea cărților”, „Mărunte”, „Tribuna socială”, „De două ori pe lună”. Încă din primul număr este inițiată o anchetă cu tema Renașterea culturală a Europei, la care răspund personalități din
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
bine: ca în satele din alte țări europene. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 17. Argumente pentru care Ațintișul este un sat european „Este european din moment ce acum ai condiții... Nu mai e cum era înainte la țară, erau reduși, fără carte, în opinci... Acum ai TV, mai trebuie canalizare, apă curentă și ciment și gata... De exemplu, acum, la noi nu se mai aruncă gunoiul în apă, acum s-a plătit o remorcă care duce gunoiul o dată pe săptămână. Avem agricultură cu tractoare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]