734 matches
-
întâmplări ale căror tainică legătură el cu mintea lui mărginită nu poate să o coprindă. În ea i se revelează conștiința unei autorități constituite de o realitate superioară de care trebuie să țină seama. Nu poate face orice, pentru că simte opreliștea din partea unui for căruia are să-i dea socoteală. De fapt, în frica de a păcătui, care e una cu frica de Dumnezeu, nu avem conștiința unei primejdii imediate, ci a unei primejdii viitoare, și anume a unui rău care ne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fecior, iar tinerii se plac. Ce o înverșunează pe femeie atât de mult? E clar pentru cititor că nu poziția socială a lui Națl (care îi era superioară), nici etnia (am amintit căsătoria Milenei cu Munteanu) nu se constituie în opreliști ale căsătoriei celor doi pentru femeia ce trăiește în mijlocul atâtor neamuri. Romanul, mai ales partea sa finală, va scoate la lumină motivul real al vehemenței opoziției materne. Asistând la botezul catolic al nepotului ei, Mara suferă profund: Se supusese Mara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu ecoul lor ce se răspândea până departe În codru, Îți crea impresia că asculți o simfonie pastorală. După ce se cosea otava de prin grădini și se punea la adăpost, vitele erau libere să pășuneze prin țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei, mai aveau Încă multe de făcut. Bărbații adunau lemne pentru iarnă, iar femeile pregăteau inul și cânepa pentru tors. Cel puțin zece care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
telefoanelor și a corespondenței private etc. Or, la noi nu exista înainte de 1989 ceea ce numim presă, prin urmare rețelele de informatori erau hipertrofiate în raport cu serviciile din țările normale, supravegherea telefoanelor și interceptarea corespondenței se puteau face la discreția securiștilor, fără opreliști legale reale și sfidând Constituția, iar tehnica operativă, deși mai modestă decât în lumea dezvoltată, era exploatată la sânge. Între timp, am citit și eu interviul acela și, am impresia că, pentru situația de dinainte de 1989, cifrele și proporțiile pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
provoacă unora insomnii care, uneori, devin coșmaruri atunci când trezirea este prea brutală. Timpul dezvăluirii crimelor comunismului, pentru a relua formula istoricului Stéphane Courtois, a fost într-un fel confortabil. Căci puterea politică instalată, disprețuindu-i pe intelectuali, nu le pune opreliști. Nu există cenzură. Mai mult, cauza anticomunismului are audiență și susținere în Occident: o mare parte a intelectualității europene, cel puțin, resimte culpabilitatea de a nu fi înțeles destul de devreme și destul de profund adevărata natură a comunismului. Se declanșează astfel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sa asupra oamenilor. Nu cunoaștem procesul prin care se ajunge de la ura împotriva societății și a civilizației occidentale, la primul act criminal. Putem crede că ar exista un moment în care o voință exterioară a permis teroristului depășirea ultimelor sale opreliști interioare. Cîteva elemente ne permit să reconstituim primii pași. Mai întîi, un ajutor acordat membrilor Organizației: un transport cu mașina, o întîlnire pe un aeroport, transmiterea unui mesaj sau al unui plic plin cu tăieturi din ziare, adesea acordarea unui
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
nemotivat: „Noi rîdem de unul de doi/ Și șaptezeci rîd de noi”. Prostul și nebunul nu sunt considerate ființe normale, integrabile vieții grupului. Pot să se manifeste după voie, însă nimeni nu-i urmează. Dar nu i se opun rîsului opreliști oricînd și oriunde. Există împrejurări care îi permit omului să se manifeste cu toate puterea în această direcție, de pildă la nuntă și la anumite sărbători cu caracter agro-păstoresc. Își permite să se laude că a rîs mult. N-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
persoane și ne-a invitat să ne urcăm. Fiecare apoi, după afinități, ajutându-ne unii pe alții - unii chiar aveau nevoie de acest ajutor - am luat loc pe banchete. Erau vagoane fără compartimente, așa că ne puteam vedea cu toții, fără nicio opreliște. Rică era lângă mine, apucase un loc la geam. - Ia ascultă, băi, i-am spus, de unde ești? - Din Păcurari nr. 18, dar tu? - De pe strada Gării numărul 14, e bine? Mi-a râs din noi gros, a scos din valiză
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
paralel cu pardoseala. Examinând îndeaproape, băgă de seamă că spre zidul dinspre miazănoapte, între piatra de mormânt și pardoseală, se cască neastupată o crăpătură de lățimea unui deget. Se trase spre zid și vârî iscoditor degetul arătător, nu întâlni nici o opreliște, așa că scotoci rapid în boccea, scoase o scrisoare, îi pipăi pecetea, o netezi atent și-i dădu drumul în crăpătură punând urechea pe piatră. Până să numere la doi, auzi zgomotul pe care-l făcea pecetea lovindu-se de podeaua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
datoria dascălilor este să aducă istoria în fața copiilor, să-i ducă în istorie pentru a-și cunoaște trecutul și a se mândri cu el. Prin istorie, copilul învață care este obârșia lui, cum a străbătut poporul nostu vitregia vremurilor, învingând opreliștile fie cu ascuțișul paloșului, fie cu istețimea minții. În formarea și cristalizarea sentimentului patriotic care crește și se dezvoltă cu vârsta, un rol important îl are mediul înconjurător, locul primelor jocuri, izbânzi, bucurii. De cele mai multe ori, locul natal devine pământul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
valori care numai în aparență erau legate de morala vampirică (creștinismul fiind după el o doctrină care suge sângele vieții, al trupului) extinsă la orice morală, mă neliniști. Știam de mic că omul nu e încătușat atât de tare de opreliștile moralei, cât de puterea condițiilor, a nașterii sale sub semnul eredității și a societății în care trebuie să trăiască și să-și caute fericirea. În secolul XX noi ne-am îndreptat mai atent privirea spre societate, această zeiță suverană, pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
doua zi nu am putut merge la serviciu, nu am avut putere. Colegii m-au căutat la telefon, Îngrijorați; nu știau nimic despre mine. Cu ultimile puteri, a treia zi am ajuns la serviciu și le-am povestit totul, fără opreliști, știau de intenția mea de a mă căsători cu Nelu. Am fost Înconjurată cu dragoste și căldură de toți colegii. Din mijlocul lor a venit spre mine un băiat, coleg de secție care mă plăcea foarte mult dar nu Îndrăznise
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ventriloc și le aud. Uneori mi-e teamă că o să-ți plesnească abdomenul, să nu ți se înnăbuse din fașă, sentimentele . Aș vrea ca într-o zi să am puterea sa îndrăznesc, să-ți spun tare, răspicat: “iubește-mă, fără opreliști”! Dorința mea să se întoarcă la tine, ca un ecou, atârnată de ea, cheia, cu care sămi poți deschide sufletul. Nu am cerut niciodată, nimănui, lucrul acesta dar știu că tu aștepți să fie tocmai, cheia potrivită ... Astăzi mă simt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
le-am pus pe jăratic. (a fost doar vina lor). Le-am atins doar cu un fior, două, iar când le-am mângâiat tristețea, au înflorit asemenea unor maci, o vară. Atât. Pune-mă la încercare. Vei vedea că, oricâte opreliști mi se vor așeza în față, le voi învinge. Voi fi sportiva de pe podium care va împărți cu tine chiar luminița de la capătul tunelului; (murmurul dorului de iubire ți-l voi face cadou în secret). dar nu mă pune să
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
obligații de a participa la treburile casnice, inclusiv la cele de elementară autoservire: spălat, îmbrăcat, strângerea patului, așezarea în ordine a cărților și jucăriilor etc. Lui nu-i rămâne decât să comande celor care îl slujesc, să-și manifeste, fără opreliști, capriciile, să trândăvească și să viseze. Când copilul începe școala, părinții apelează la tot felul de meditatori a căror plată reprezintă prețul lenii, al inactivității, dezinteresului, disprețului pentru muncă. Procedându-se astfel, lenea se adâncește, se cronicizează, punându-și amprenta
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Îndoială pentru el suprema blasfemie. Cireșe amare cireșul amardin ce În ce mai negre tălpile goale Lavana Kray Poemul Lavanei poate fi citit În primă instanță la propriu. Copiii care mănîncă sau culeg cireșele negre sînt Împinși de fervoarea fără opreliști a vîrstei și a verii abia Începute. Totul se petrece Într-o atmosferă de bucurie și Încîntare, Într-o exuberanță a contactului direct și viu cu o lume inepuizabilă În oferta și savoarea ei. Cireșul amar este unul sălbatic, aflat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
curgerea lucrurilor, fără încăpățânarea de a fixa un chip ultim în manifestările vizibilului. Renunțarea la orice impunere a chipului lasă deschisă poarta către locul din care se nasc toate chipurile. Astfel, dacă în plan individual impunerea chipului se constituie ca opreliște, ca piedică în parcurgerea treptelor decelabilă în forma prejudecăților, a împietririlor mai mult sau mai puțin sistematice, în plan comunitar impunerea chipului ia forma ideologicului, fie prin tradiție - dacă autoritatea acesteia este doar exterioară -, fie prin aderarea la un sistem
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
este în meniu, nu vom cere de exemplu „Pepsi”. Deci, nu vom răspunde: „Nu-mi place nici Coca-Cola, nici Fanta. Eu beau numai Pepsi”. Ar fi o dovadă de nepolitețe, de lipsă de educație. Putem însă să cerem apă fără opreliște. Este posibil ca gazda să nu aibă apă minerală. La fel procedăm și cu mâncarea: vom consuma din ceea ce ne oferă gazda și nu cerem altceva. Începem să mâncăm numai după ce gazda ne invită în acest sens. Este politicos să
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
mari vom căuta să învățăm cât mai multe. Față de ce mai mici decât noi, vom avea grijă să-i învățăm numai lucruri bune, îi vom ocroti și-i vom ajuta de câte ori au nevoie. Cu prietenii și colegii vom vorbi fără opreliște despre problemele comune: școală, petrecerea timpului liber, cărți, filme, piese de teatru, jocuri, jucării, excursii, etc. Însă ne vom abține să vorbim despre problemele familiale și cele personale. Când suntem într-o vizită, putem discuta cu ceilalți invitați și cu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
magice; iar -el, nume al Domnului, apare, printre multe altele, și în numele arhanghelilor. E așadar, înainte de toate, un spirit al aerului și al văzduhului. Și vine de acolo de unde există prin esența lui, dintr-un spațiu fără țărmuriri și fără opreliști, acela al libertății în sine, până la constituentele sale de capriciu și de joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
magice; iar -el, nume al Domnului, apare, printre multe altele, și în numele arhanghelilor. E așadar, înainte de toate, un spirit al aerului și al văzduhului. Și vine de acolo de unde există prin esența lui, dintr-un spațiu fără țărmuriri și fără opreliști, acela al libertății în sine, până la constituentele sale de capriciu și de joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vieții... În schimb, toată lumea era mulțumită. Părinții, că mai reușesc să aducă câte ceva. Copiii, că rămân singuri, liberi și independenți, să nu-i mai cicălească nimeni și să stea cu gura pe ei, punându-le tot felul de interdicții și opreliști. Doar școala le mai stătea în cale ca să-și trăiască cu adevărat viața. Școala le devenea o piedică, un obstacol în calea cunoașterii "adevăratei" vieți. Și cum erau ei mai mult singuri acasă cu toate cărările deschise, veneau prieteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
asumă un risc enorm: cantonarea într-un monoperspectivism care dincolo de posibile concluzii valide se condamnă de bună-voie la schematism, la rigiditate și lacune intolerabile. Traseul "general"-"particular" trebuie să ofere două benzi, pe care circulația ideilor să se desfășoare fără opreliști, în ambele sensuri. Prin urmare, niciodată generalul cu ignorarea particularului și întotdeauna particularul pe fundalul generalului. Un prim punct în sprijinul celor de mai sus îl constituie remarca lui Gheorghe Vlăduțescu, adeptul poziției determinismului istoric în formarea și transformarea miturilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se înălța deasupra pământului... nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele lui Mârzac venea ca un zvon în surdină, pe pale de vânt, urletul lupilor. Jderul colinda prin pădure șovăind. Se strecura împotriva vântului, pe lângă desișuri și opreliști de uscături; pe coastă cercetă vizuinile printre rădăcini, dar fără speranța de a gasi ceva. ...Februarie geros veni ca o vijelie. În partea de răsărit a povârnișului asupra căruia vântoasa începuse să se năpustească, nu era chip să se gasească
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
l-ar fi biruit. - Nu, nu pot Lisandri! ..zise ea după o clipă de gândire, văzându-l cam amețit. - Cum, fa... nu vrei? ridică el glasul ofensat. - Nu pot, ți-am spus! -Ei... nu vrei!.. zise el, care nu cunoștea opreliști, și o apucă de mână, s-o tragă în joc. În aceeași clipă, Pârvu mârai și blana de pe spinare i se zburli ca la lup... dar, și o voce se auzi autoritar... din mulțime. - Lasă fata în pace, Lisandre! ..și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]