635 matches
-
obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dacă (în mod contradictoriu) trupul ar primi loc printre Formele platoniciene, dacă ar fi gîndit ca trup în sine, el ar reprezenta probabil Povara sau Piedica. Subsumat noțiunilor de materie, necesitate ori păcat, el face cel mai adesea figură proastă, opresivă, e polul negativ al ființei noastre, e tot ce poate fi mai străin de Unul divin. Dar poate fi ceva cu totul străin de acest Unu, lăsat complet în afara lui? Diatribele împotriva trupului în sine stîrnesc mereu senzația inconfortabilă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar condamna persoana la incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
instituționalizarea regimului (care are nevoie din ce în ce mai puțin sprijin militar - deoarece se bazează mai puțin pe forță și represiune) și voința politică a unui lider capabil să pună în aplicare această schimbare care permite eliberarea de sub o "protecție" militară, uneori prea opresivă. Al doilea efect este o tranziție de la un regim militar la unul civil-militar sau a unuia civil-militar la unul militar, foarte frecvent întâlnită. Este determinată de coaliția dominantă de actorii implicați direct în guvern sau de cei ce îi sprijină
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Nicolae Vogoride. Și în Țara Românească, antiunioniștii au apelat la diverse manevre separatiste. Iată ce scria A. C. Golescu-Albu lui Ștefan Golescu: „Minciuni, amenințări, calomnii, promisiuni, totul le folosește drept mijloc pentru a intimida pe cei slabi, a exercita o influență opresivă asupra firilor lipsite de curaj și a arunca îndoiala și teama în toate spiritele.” Pentru a contracara acțiunile lui Nicolae Vogoride, unioniștii din Moldova au trimis la București o delegație formată din Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Dimitrie Ralet. Această
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dacă (în mod contradictoriu) trupul ar primi loc printre Formele platoniciene, dacă ar fi gîndit ca trup în sine, el ar reprezenta probabil Povara sau Piedica. Subsumat noțiunilor de materie, necesitate ori păcat, el face cel mai adesea figură proastă, opresivă, e polul negativ al ființei noastre, e tot ce poate fi mai străin de Unul divin. Dar poate fi ceva cu totul străin de acest Unu, lăsat complet în afara lui? Diatribele împotriva trupului în sine stîrnesc mereu senzația inconfortabilă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar condamna persoana la incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de lucru pe care autorul construiește argumentația textului se referă la faptul că imaginea negativă pe care Ana Pauker a acumulat-o în mentalul colectiv s-a transferat automat asupra Elenei Ceaușescu, investită cu un rol malefic în orchestrarea pârghiilor opresive ale regimului. Astfel, ea salvează, măcar în parte, imaginea conducătorului providențial deținută de soțul ei ("conducătorul cel bun și nevasta cea rea"). Emancipată și independentă, "produs" al feminismului bolșevic și al politicii acestuia de eliberare a femeii față de constrângerile vieții
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
construcție identitară și resemnificare a parcursului personal de carieră-viață. Insistând pe aspectul că școlarizarea performantă a fost calea definirii de sine, autoarea aduce în atenție strategia intelectuală/culturală de modelare a identității, privită ca mecanism de rezistență în fața unui regim opresiv și absurd. Școala, educația, cultura, deși aveau oficial rolul de vehicule de îndoctrinare a tinerilor, ofereau în același timp forme inedite de libertate: capitalul simbolic și libertatea interioară. Cele două portrete feminine, înscrise în galeria meritocrației intelectuale, se definesc prin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
muncii nefiind foarte atractivă pentru femei (sub aspectul salarizării și al promovării), reușita prin intermediul mariajului este considerată o opțiune "sănătoasă", la fel ca și opțiunea de a sta acasa pentru a avea gijă de copii. Concluzii Contrar rolului atotputernic și opresiv (de control total al vieții publice și private) exercitat în perioada anterioară, statul postcomunist, pe fondul unei ideologii neoliberale, și-a redus mult rolul său economic și social, și mai cu seamă rolul redistributiv și de realizare a justiției sociale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de ani. În 47, acceptă ca fiica ei atât de iubită să plece la Paris, să se salveze de vâlvătaia comunistă care se întindea necruțătoare dinspre est. Cum comunismul era la începuturile lui, nu apucase încă să-și perfecționeze instrumentele opresive care vor fi puțin mai târziu cumplite. Cu un spirit intuitiv remarcabil, mamă și fiică, stabilesc preventiv coduri care să scape interpretării intrușilor roșii. Stana este securitatea, familia este regimul comunist, elogiile trebuie citite răsturnat, drept infamante critici, biata Ly
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
același timp, nu mai puțin normală este și ambiguitatea de tip secund sau secundară. în ce constă ea? Prin faptul că orice acțiune culturală poate fi interpretată simultan și în mod obiectiv, într-un dublu sens și chiar contradictoriu. Regimul (opresiv, totalitar) poate deci să prezinte una sau alta dintre acțiunile sale drept liberale, din punctul său de vedere. Dar exact același act cultural publicarea unei cărți controversate, de pildă poate fi considerat, interpretat, înțeles, și din perspectiva diametral opusă, nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
autoritate și chiar să se transforme Într-un opresor nemilos. Ajunge să raționalizeze situații pe care altădată le considera inadmisibile, să nu reacționeze la amenințări și să evolueze ca „făptaș al răului”, să se dezumanizeze. Situația și sistemul, câmpul social opresiv au o putere de seducție și de schimbare căreia omul obișnuit nu-i poate face față. Concluzia lui Zimbardo este că nu indivizii ar trebui judecați și etichetați, ci situațiile, Împrejurările, forțele sociale conjugate Într-un câmp de presiune. Oamenii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
importante segmente ale electoratului numai că asta constituie doar o parte a întregului. Isteria anti-Le Pen riscă să oblitereze alte explicații. Franța s-a dovedit un întristător bastion al simpatiei față de comunism. Hegemonia stângii radicale a fost atât de opresivă, încât, pe harta ideogramelor politice, Hexagonul arăta ca fratele vestic al stelei roșii din vârful Kremlinului. Gânditori de calibrul unui Raymond Aron erau beșteliți nu doar de gherile pro-comuniste de tip Sartre-Beauvoir, dar și de trepăduși insignifianți ale căror nume
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
spun, îmi pare rău că nu era englez. Pentru că era un băiat tare chipeș". Din afirmațiile fetei transpare o oarecare nepăsare, un soi de voioșie frivolă. Însă Micheline era pe atunci doar o adolescentă, iar Ocupația nu luase încă turnura opresivă pe care avea s-o capete în lunile și anii viitori. Începând din 1941, prezența ocupanților germani este din ce în ce mai greu de îndurat. Iar simplul fapt de a-i trata cu indiferență devine în sine un act de rezistență. Toată lumea își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l mustre blând pe Gorgias, cu mulțumiri pentru prodigioasa lui activitate, și să-l exileze pe Oreste (II, p. 84). Sancțiunile sunt contestate abia șoptit, dar votate în fapt de corul mare, reprezentant al mulțimii. Indicațiile de regie evidențiază atmosfera opresivă și pun în lumină analogiile cu perioada comunistă : după ieșirea din scenă a lui Oreste și a Aglaiei, răsună o cuvântare agitată, puternică - cuvinte deformate, ininteligibile, din difuzoare (II, p. 75). Are loc o adunare a poporului, ulterior, cuvântarea se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
producînd la rîndul lor o largă gamă de teorii radicale noi. Feminismul a devenit rapid parte a noilor discursuri teoretice din toată lumea. Spre sfîrșitul deceniului 6, femeile au început să se revolte împotriva a ceea ce ele considerau a fi practici opresive exercitate atît de societățile de tip patriarhal, cît și de tovarășii lor de luptă de gen masculin. S-au oficiat multe astfel de "căsnicii" nefericite adesea între marxism și feminism, în timp ce alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
producea identități, concepții de viață și de comportament care integrează indivizii în cultura oficială (Hall și Whannel, 1964). Interesul manifestat la început de grupul de la Birmingham pentru ideea de clasă și ideologie provenea, așadar, dintr-o percepție acută a efectelor opresive și sistemice ale clasei în societatea britanică și ale luptelor din deceniul șase împotriva inegalității și a opresiunii. Studiile asupra subculturilor din Marea Britanie încercau să găsească noi agenți ai schimbărilor sociale atunci cînd s-a văzut că anumite sectoare ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contribuie la dezvoltarea unei pedagogii a criticii fenomenului media care să abiliteze individul să discearnă între mesajele valorice și ideologiile inculcate în textele culturii media 9. Cînd acești indivizi vor învăța să distingă modul în care cultura media transmite reprezentări opresive ale clasei, rasei, sexului etc. care le influențează gîndirea și comportamentul, ei vor putea să-și dezvolte o viziune critică proprie față de aceste opere și să aibă ei înșiși putere în fața acestei culturi. O asemenea abilitare poate contribui la promovarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominate de figura bărbatului alb au fost contestate și a apărut un mare număr de voci și prezențe noi. În plus, perspectivele oferite de grupurile oprimate prezintă o viziune critică ce pătrunde în curentul cultural principal, permițîndu-ne să detectăm elemente opresive care altminteri ar fi trecute cu vederea de alte perspective favorizate. Studiile culturale critice se aliază cu multiculturalismul rebel (Giroux, 1993) care sprijină lupta grupurilor oprimate împotriva dominației și subordonării, plasîndu-se de partea celor ce se opun inegalității, nedreptății și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
negrii, atrăgînd atenția asupra argoului, muzicii, gîndirii și stilului acestora. Filmele sale sînt etnografii puternic reliefate în care negrii de la oraș depășesc obstacolele impuse de către societatea de consum și cea media, ca și pericolele rasismului și ale unui mediu urban opresiv. Rezultatul este o operă care reprezintă într-un mod unic opiniile, vocile, stilurile și politica negrilor. Lee țintește însă și spre zona tehnicilor proprii modernismului, producînd filme originale și novatoare care îi articulează propria sa viziune și propriul său stil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]