554 matches
-
oprimării. Însă politicile culturale îndepărtează atenția de la problematica politică și economică presantă și pot foarte bine produce o conștiință separatistă care subminează o politică de alianțe care ar putea mobiliza grupuri distincte împotriva forțelor, a practicilor și a instituțiilor de oprimare. Iată de ce aș dori să justific prezentarea mea făcută lui Lee ca brechtian; pentru că nu consider că Malcolm X joacă rolul pe care Marx l-a jucat în opera lui Brecht și nici tradiția radicală a negrilor în general nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sub semnul întrebării lozincile vizibile ale politicilor culturale și prezenta conflictele comunității în primul rînd în termeni culturali. Lee excelează în prezentarea dinamicii grupurilor mici, dar nu a avut succes în articularea structurilor mai mari și a contextului structural al oprimării negrilor care au impact asupra comunităților, a grupurilor sociale și a vieții individuale. În acest mod, el reușește cu adevărat să articuleze dinamica opresiunii de clasă și rasă în societatea Statelor Unite contemporane. Aceasta ne conduce la problematica înrudită cu privire la reprezentarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
toată lumea pare să aibă bani). În consecință, așa cum am notat mai devreme, Lee tinde să celebreze consumatorismul și să definească identitatea culturală în termenii modelelor stilistice și de consum. Mai mult, el nu reușește să transmită realitatea și dinamica procesului oprimării de clasă. De fapt, Lee nu explorează cu adevărat în filmele sale exploatarea subclasei negre și mizeria vieții acesteia. Reflectînd propria sa perspectivă, a unui component al clasei de mijloc, majoritatea personajelor lui Lee aparțin acestei clase de mijloc sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos a negrilor. Astfel, deși toate personajele din DRT sînt locuitori ai ghettoului, fenomenul clasei și al oprimării de clasă nu este explorat cu adevărat, cum nu este nici în celelalte filme, inclusiv în X. Negrii din ghetouri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos a negrilor. Astfel, deși toate personajele din DRT sînt locuitori ai ghettoului, fenomenul clasei și al oprimării de clasă nu este explorat cu adevărat, cum nu este nici în celelalte filme, inclusiv în X. Negrii din ghetouri prezentați la început în X au costume și coafuri în ton cu ultima modă și dansează în săli de bal
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
caricatura. Astfel, personajele lui Lee ilustrează adesea stereotipuri sexuale ori rasiale. El nu este altceva decît un "realist", în sensul "brechtian" de a încerca să descrii situații "reale", însă el nu implică și realitățile vieții clasei de jos ori ale oprimării de clasă. Într-adevăr, asemenea lui Brecht, el folosește comedia, întreruperile estetice, satira, farsa și alte mijloace în scopul confruntării cu probleme precum rasismul, diferențele între sexe și sexualitatea. Acestea sînt subiecte fierbinți în prezent și mare parte din interesul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bărbați și femei tensiuni explozive articulate și în muzica rap. Însă cinematografia sa nu explorează cauzele acestor tensiuni, nici nu propun vreo soluție. În mod asemănător, el nu reușește în final să redea cauzele ori să propună soluții în problema oprimării politice a negrilor. În mare parte, Lee acordă privilegii moralității în pofida politicii în filmele sale care pot fi privite cel mai bine ca povești morale mai curînd decît ca piese de învățături politice, în sens brechtian 27. Deși muzicalul său
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ce vom face atunci cînd vom fi treji? O astfel de politică concretă pare să depășească capacitățile de vizionar ale lui Lee sugerînd limitele strategiei sale. Mai mult, el pare să fie preocupat în primul rînd de situația și de oprimarea negrilor, neexplorînd pe aceea a altor grupuri. Acest lucru ar putea fi trecut cu vederea pe motiv că este folositor să ai pe cineva care să-și asume acest efort, însă există și limite, după cum am arătat, cu privire la explorarea de către
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a altor grupuri. Acest lucru ar putea fi trecut cu vederea pe motiv că este folositor să ai pe cineva care să-și asume acest efort, însă există și limite, după cum am arătat, cu privire la explorarea de către Lee a procesului de oprimare a negrilor, fapt care tinde să ignore modul în care un sistem de explorare îi oprimă pe negri și pe ceilalți oameni de culoare și grupări etnice. Într-adevăr, fetișismul lui Lee cu privire la culoare ajută la formarea unei noi perspective
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
genera discuții interesante care pot avea efecte politice progresiste, filmele lui de pînă acum, oricare le-ar fi meritele, sînt limitate mai ales sub aspectul politicii identității. Însă tot filmele sale sînt cele care atacă cîteva dintre multele forme de oprimare sexuală, rasială și de clasă. Deși ele nu s-ar putea constitui, în ultimă instanță, în modele în cadrul unei "cinematografii anti-hegemoniste", așa cum și-ar dori Bell Hooks și alți radicaliști negri, ele furnizează cîteva intervenții cinematografice mobilizatoare și provocatoare care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rapid asimilate în idiomul muzical afro-american. Muzica reggae a furnizat atît sunete noi cît și o nouă politizare a muzicii. Rapperii negri din anii '70, precum Gil Scott-Heroh și Grandmaster Flash, au dezvoltat noi forme de muzică politică, articulînd experiențele oprimării și lupta din mediul urban locuit de negri 30. În anii '70 și '80, cultura hip-hop a negrilor de la orașe a dezvoltat noi forme de muzică, de dans și de interpretare, proprii experienței și culturii afro-americane31 -graffiti-ul urban, break-dancing, black
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
eroi negri radicaliști și tradiții ale trecutului recent. Public Enemy și alte grupuri rap fac adesea referiri la Malcolm X, la Panterele negre, la R. Rap Brown și alții din tradiția radicalistă a negrilor, exprimîndu-și ei înșiși criticile radicale față de oprimarea rasială ca și refuzul de a ceda dominației. Cei de la Public Enemy cîntă îmbrăcați în costume foarte asemănătoare cu cele militare și, imitîndu-i pe cei de la Black Panthers, își au proprii lor "miniștri" ai informației, educației și apărării, ca și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitalismul ca sistem economic, în timp ce Spike Lee, așa cum am arătat, tinde să susțină o formă de capitalism consumatorist în care negrii au și ei rolul lor. În plus, Chuck D de la Public Enemy vede sistemul ca pe o structură de oprimare și mulți raperi pledează pentru sfîrșitul opresiunii și pentru o schimbare politică radicală. O parte a muzicii rap susține în mod deschis cauza unei revoluții violente, în timp ce Lee susține cel mult o reformă liberală. Imaginile orbitoare din videoclipurile muzicale a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sfîrșitul opresiunii și pentru o schimbare politică radicală. O parte a muzicii rap susține în mod deschis cauza unei revoluții violente, în timp ce Lee susține cel mult o reformă liberală. Imaginile orbitoare din videoclipurile muzicale a celor de la Public Enemy demonstrează oprimarea la care sînt supuși negrii și lupta acestora, ca mai apoi să apară brusc mesajul: "Unde sînt revoluționarii? Închide-l!" Însă există și o altă tendință în rap care pune accent pe importanța pe care o are simpla supraviețuire, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stabilesc propriile identități prin muzica lor și publicul lor se identifică cu acea cultură opozantă și cu atitudinile și postùrile critice ale rapului, producînd astfel identități opozante. Într-adevăr, raperii sînt "intelectualii organici" ai lui Gramsci, care exprimă experiențele de oprimare a comunității lor și concentrează atenția asupra cauzelor și posibilelor soluții pentru rezolvarea problemelor exprimate prin muzică. Acest lucru ne conduce la problema dezbătută cu fervoare a efectelor rapului și la chestiunea constituirii comunităților antihegemonice, alternative și a formelor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conduce la problema dezbătută cu fervoare a efectelor rapului și la chestiunea constituirii comunităților antihegemonice, alternative și a formelor culturale din prezent. Rezistență, contrahegemonie și viață cotidiană Astfel, muzica rap constituie o cultură a rezistenței împotriva supremației albilor și a oprimării. Mișcarea de rezistență a afro-americanilor nu numai că ia forma expresiei muzicale și culturale, dar își însușește și multiple alte forme de rezistență în viața de zi cu zi, prin limbă, stil, atitudine și relații sociale. Exprimarea afro-americanilor prin artefacte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
artefacte culturale este evidentă în formele adoptate de cultura media studiate în acest capitol, dar își găsesc expresia și în forme mai avangardiste ale culturii. În cinematografie, de exemplu, Tongues Untied (1989) al lui Marlon Riggs exprimă experiențele homosexualilor negri, oprimarea lor de către cultura centrală și atitudinile contradictorii ale lui Riggs cu privire la albi și la statutul de alb. Daughters of the Dust (1991) al lui Julie Dash surprinde istoria negrilor și experiența femeilor din punctul de vedere al unor tinere negrese
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Harvey Cormier. 2 Eliberarea grupurilor oprimate poate fi realizată numai prin propria lor luptă și în alianță cu alte grupuri oprimate. Din această perspectivă sînt scrise aceste studii, ca semn al solidarității și alianței în lupta împotriva formelor comune de oprimare de clasă, rasă și de sex. Ca membru al unui grup social relativ privilegiat m-am bazat foarte mult pe pozițiile exprimate în scrierile menționate în nota precedentă și consider așadar acest studiu ca un fel de dialog cu frații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urmați de hispanici, asiatici și italieni). Alte ierarhii ar fi cele ale genului (cu femeile inferioare bărbaților), ale preferinței sexuale (cu homosexualii ca obiect al disprețului heterosexualilor) și așa mai departe, astfel încît negrii și lesbienele, de exemplu, suferă o oprimare mai accentuată decît, să spunem, bărbații hispanici. Scena în discuție descrie toate formele de rasism în termenii unei echivalențe lingvistice aplicată diferențelor culturale și urii rasiale (îi sînt recunoscător Rhondei Hammer pentru această sugestie). 17 În interviurile care au urmat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
corsetele și alte piese de vestimentație feminină sînt simboluri ale supunerii femeilor față de standardele culturale și care ar putea foarte bine să fie purtate și pe deasupra, pentru a afișa această formă de sclavie. Pe de altă parte, aceste embleme ale oprimării femeii prin modă sînt transformate în simboluri erotice în iconografia Madonei și arată modul în care mărcile opresiunii pot fi transformate în mărci ale ironiei și ale plăcerii sexuale. Acest proces de deconstrucție modernistă operat de Madona a fost răspîndit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mira văzînd că acest avertisment pregătește o revenire la ipoteza privind ciclul totemic inaugurat pri uciderea tatălui primitiv. Cu toate acestea, la fiecare revenire, o abordăm dintr-un alt unghi și plecăm din alt punct. Dacă victimele apăsate de jugul oprimării paterne se răzvrătesc, înseamnă neapărat că au început să-și făurească, cu ajutorul experienței lor, viziunea unei societăți mai bune. Putem presupune că acea societate era egalitară prin scopurile ei și că admitea o morală deschisă, dar cu moderație. Pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un istoric englez despre Napoleon: "El n-a distrus decît un singur lucru: revoluția iacobină (cea bolșevică, în cazul lui Stalin) visul de egalitate, libertate și fraternitate și pe cel al poporului ridicîndu-se în măreția sa pentru a rupe lanțurile oprimării"566. V Cultul tatălui se asociază cu nașterea unei religii profane. Este vorba aici de un fapt observat în mod curent. Scriitorul sovietic Ehrenburg constată în memoriile sale: "Începînd cu 1938, este mai potrivit să folosim cuvîntul cult în sensul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în asigurarea unei comunicări eficiente și bogate în vederea soluționării unor probleme și a planurilor de viitor. Sunt recomandabile luările de decizie prin consens și nu atât prin majoritate, întrucât prin procedura majorității se poate ajunge repede la „tirania majorității” și oprimarea sistematică a minorității. Ar fi utopic să ne închipuim însă că întotdeauna se poate proceda așa. Dar crucial este să argumentăm raționalitatea deciziilor, lucru care la copiii mai mari este posibil. • Fără pedepse fizice reprezintă un principiu promovat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această lume?. Imperiul roman era un stat de legi și de forță; se sprijinea pe puterea armatei și pe dominarea altor popoare. Chiar dacă prin folosirea forței îndeplinea o misiune civilizatoare, instituind obiceiurile sale celor barbare, rămânea concomitent un simbol de oprimare și de violență. Imperiul roman era văzut rău de creștinul care, în adâncul sufletului său, se credea liber prin principiile de libertate predicate de Evanghelie și prin evaluarea personalității umane proclamate de Isus, care, în fața unei societăți compuse din asupriți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu este "esența prin care poate fi explicată organizarea socială" (Scott 1988: 2), ci este mai degrabă o construcție socială care trebuie să fie transformată. În timp ce teoriile feminismului analitic au creat categoria de gen pentru a explica construcția socială a oprimării femeii, teoriile feminismului normativ contextualizează genul ca pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]