1,225 matches
-
incapabili de a rezista. Cartaginezii au îndeplinit toate condițiile Romei - până și dezarmarea generală și estradarea tuturor armelor în mâini romane, când iată că se ivește ultima, neînlăturabila condiție a Romei: "că orașul Cartago trebuie risipit din fundament și că orășenii să se strămute într-o mare depărtare de la port". Atunci s-au început războiul al treilea, în care romanii aveau toate avantagele, iar cartaginezii numai desperarea lor. Sfârșitul e cunoscut de toți. Și astăzi e cam același lucru. Regele Masinissa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei e cunoscută de toți ca drum care duce la viile și vilele orășenilor din Iași, la seminariul Socola, la Vaslui, în fine e o cale de comunicație despre care nu putem presupune că trece prin mijlocul unor triburi necunoscute. Aproape în dreptul șoselei de la Țuțora șoseua Socolei se bucura de existența mai multor gropi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost minunată și romantică. Era oacheșă, avea ochii negri, gâtul vânjos, dar mâinile lipsite de forță. Era mult mai tânără ca Bunica, iar bărbatu-său era blănar. Nu încerc decât să strâng laolaltă puținul pe care-l știe un orășean despre vulturi, și descopăr lucruri curioase: vulturul de pe bani, vulturii avântați în aer din Bombay, vulturul simbol al Asociației de Vânători, înconjurat de fulgere, pasărea lui Jupiter și a națiunilor, a republicilor ca și a lui Caesar, a legiunilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
germanii la Auschwitz XE "Auschwitz" nu au dat dovadă. Oare cei care au participat la pogromul de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" să fi reprezentat poporul român? Luând În considerare gradul de implicare a românilor din toate păturile societății - țărani, orășeni, Învățători, ofițeri, funcționari, ceferiști și sute de soldați, jandarmi și polițiști, care și ei au constituit, de fapt, o parte inseparabilă din națiunea română -, se pare că răspunsul este „da”. Nu toți au ucis, și nici nu pot fi acuzați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
țeapăn de bătaie, de la prietenoșii grănicerii sârbi, cândva, odată cu confiscarea mai multor baxuri de țigări Kent, din Dacia rablagită, cu care încercase să le treacă pe fâșie...), Mariusache se îmboldea să-și întâmpine oaspeții, cu veselia frustă și gregară a orășeanului modest, versatil și trotilat, utilizând și o formulă tandră de curtoazie, cu deosebire dragă Poetului, care o și pusese mai de demult, în circulație: Hai noroc și sănătate și cu iedul pe la spate! Servus, băi, nedomoliților! Ave, Trubadurule, spectatorii te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Olteanu) CU URSITUL Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2003, Iași, pagina 5 Sărbătoarea Sfîntului Andrei a început încă de ieri la „Hala Centrală”, unde elevii de la Școala Normală „Vasile Lupu” au organizat o manifestare inedită. Încercând să readucă sărbătoarea în atenția „orășenilor”, ei au golit lăzile de zestre ale bunicilor și străbunicilor, dar și podurile și curțile caselor, pentru a expune costume, podoabe, vase de ceramică, unelte tradiționale, icoane, dar și mulți bostani, pe care i-au transformat în adevărate „opere de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ea și-l privea. ― O vezi pentru prima oară atât de aproape, zise ea înțelegătoare. Te simți întors pe dos, nu-i așa? Nuanța de superioritate care i se ghicea în glas aduse un surâs palid pe buzele lui Gosseyn. "Orășenii ăștia", gândi el nemulțumit. Acum îi era mai bine. O luă de braț pe Teresa și porni mai departe ― Încrederea îi revenea puțin câte puțin. Fără nici o îndoială, Mașina nu-l va judeca în funcție de o abstracție atât de absolută cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nici o veste. Femeia locuia, Împreună cu fata ei, În bucătăria de vară, amenajată la capătul unui hambar, iar casa propriu-zisă o țineau „de curat“, sau pentru musafiri. Așa că se bucuraseră, sperînd la un mic cîștig, În seara cînd au văzut niște orășeni coborînd dintr-o căruță la poarta lor, și le dăduseră camerele cele mai bune. Orășenii urcau rar pînă aici și stăteau puțin, dar aceștia veniseră pregătiți să rămînă mai mult timp, deoarece se ocupau cu prospecțiunile geologice. Pablo se scula
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
hambar, iar casa propriu-zisă o țineau „de curat“, sau pentru musafiri. Așa că se bucuraseră, sperînd la un mic cîștig, În seara cînd au văzut niște orășeni coborînd dintr-o căruță la poarta lor, și le dăduseră camerele cele mai bune. Orășenii urcau rar pînă aici și stăteau puțin, dar aceștia veniseră pregătiți să rămînă mai mult timp, deoarece se ocupau cu prospecțiunile geologice. Pablo se scula și pleca de acasă În zori, cînd Încă nu se luminase de ziuă, pentru a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Tatapopii și să le schimbe pe halviță din aia cu miros de pișat pisicesc ori dracu’ mai știe pe ce porcărie dulceagă. Afacerea cu ouăle era găinărie, dar aducea profit: tot ce Însemna mâncare, pe vremurile alea, era sfânt pentru orășeni. Specula se impunea de la sine: nu mai vindea pe bani detergenți ori gaz de lampă, ci pe ouă, pe care le socotea la un leu bucata. Când strângea destule, Își lua cu el câteva rubedenii și se pornea la Piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
afla tocmai În fundul curții năpădite de nuci bătrâni și abia se zărea printre rugii de zmeură crescuți anapoda. Dacă te uitai cu băgare de seamă, căsoiul părea că rânjește, așa cum i se strâmbase streașina acoperișului Înverzit și Înnegrit de mușchi. Orășeanul nu știa ori nu lua În seamă cele ce se șopteau: casa era un sălaș al Morții. Nimeni nu era Îndreptățit să-i tulbure odihna. Podul, În loc de porumbei, adăpostea cuiburi de cucuvăi. Și știau până și copiii cei mai neștiutori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
precum potăile - plină cu sticle, damigenuțe, păsăret de curte, găletușe cu ouă sau săculeți cu boabe de fasole. Doctorul Însă, nepriceput În ale animalelor, nu alocase nici un ban din fondurile Dispensarului pentru hrana calului; Își Închipuia, În mintea lui de orășean cam molâu, că troscotul de prin curte ori buruienile de pe marginea drumului erau cu totul de ajuns pentru umplerea unui burdihan, fie el și de cal. Singura lui grijă În ce-l privea pe Canafas era să-i Întrebe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dus să-și ascută sculele ca să mă belească. Pentru pielea mea răpciugoasă bătrânul Câinaru a și pregătit un butoi cu argăseală. Hoitul o să mi-l trimită la fabrica de mezeluri și-n câteva zile o să hâltâcăi voios În burți de orășeni. Hai, nu te mai uita așa! Ce, credeai c-o să trăiesc cât lumea? Să-ți spun drept, cam ajunsesem să mă plictisesc: singurătate, Încheieturi țepene, mâncare amară, apă leșioasă... Asta e! Pe toți ne-așteaptă. Am trăit prea destul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că sufletul meu era un soi de burete Îmbibat de cocleli de fiere și sânge negru Închegat și aducător de moarte. Mult timp am Încercat să mă conving că era numai vina mea că devenisem un Însingurat printre odraslele de orășeni cu care nu știam ce aș fi putut vorbi. Mă priveau ca pe un ciudat, dar mă lăsau În pace. Puțini colegi au Încercat să-și bată joc de mine, pe urmă le-a părut rău. Nu pentru că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se bețivănească și să chefuiască toată noaptea de dinaintea meciului În care atâția onești cetățeni Își puseseră nădejdea. Pretextul a fost reîntâlnirea cu un prieten din copilărie care În prezent s-a răzlețit de satul nostru și are fumuri de orășean. Este vorba despre cel căruia i se spunea cândva Ectoraș și care astăzi este cunoscut mai ales sub numele de Repetentu, din pricina jalnicelor note obținute la facultate și care Îl obligă să repete ani Întregi de studii. Unii sunt Încredințați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că „... nu sunt în lume popoare mai apropiate și mai prietenoase unul față de celălalt decât slavii și teutonii“23. Vom sublinia că polonezii au fost mult mai ponderați în altercațiile lor cu germanii decât nobilimea, persoanele ecleziastice și, mai târziu, orășenii din Boemia. Adăugăm că Gallus Anonymus i-a disprețuit pe ruși și Kadłubek pe ruteni, numiți în repetate rânduri barbari și dușmani ai polonezilor, iar cărturarul Jan Długosz (1415-1480) a insinuat că rusinii nutresc față de polonezi ură înnăscută, naturală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legăturile cu lumea din afară. Interdicția instituită pentru creștini de Biserica catolică de a practica împrumutul cu dobândă i-a transformat pe comercianții și bancherii evrei în monopoliști ai operațiunilor de creditare care acordau împrumuturi suveranilor, castelanilor, nobilimii, consiliilor municipale, orășenilor. Autoritățile publice au adoptat față de evrei o atitudine bivalentă, pe de o parte, îi culpabilizau pentru Răstignirea lui Iisus Christos, pe de altă parte, fiindcă recurgeau deseori la serviciile lor și beneficiau de substanțiale încasări fiscale, nu se grăbeau să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principi pentru participarea la stăpânirea asupra pământului și la roadele sale străbat întreg Evul Mediu. Pe parcursul secolului al XII-lea și al XIII-lea în ansamblul luptei dintre puteri își face apariția și o altă grupare și anume cea a orășenilor privilegiați, ,,burghezia". Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002, vol. II, p. 5. 132 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 133 Idem. 134 Charles Gide crede că înainte de schimbul interesat a fost darul. Ar fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Pe parcursul Evului Mediu meșteșugul a înflorit, fiind cultivat și în orașe. în apropiere de Brădești, la Bârlad, este menționată în 1756 o breaslă a olarilor. Meșteșugul olăritului era indespensabil pentru viața de zi cu zi a țăranilor, dar și a orășenilor. El se acorda în intensitate cu ritmul vieții religioase și cu evenimentele fundamentale din viața omului. în latină, pentru „a muri” se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
moarte și sînge"; "Moartea multor sarazini"; "un drac din hruba neagră-a Iadului". The merrie tricks of Lamynge-Towne. By Maistre John a Iscam / Ghidușiile din Lamynge-Towne. De John a Iscam - "fragilu-mi fir al vieții"; "întreaga lume-i ticăloasă"; "domnii și-orășenii sînt tîlhari deghizați"; "Bunuri nu am deloc, iar viața o disprețuiesc"; Îmi voi spăla mîinile cu sînge și am să fac negoț cu moarte". Fragment of a poem by Rowley / Fragment dintr-un poem de Rowley - "fie ca tu să
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
o secvență de evenimente care diferă pentru fiecare set de circumstanțe. 2.9. Artefactele "Îmbrăcămintea, podoabele, accesoriile vestimentare comunica apartenența persoanei la genul biologic (bărbat/femeie), la o clasă de varsta (tânăr/ma-tur/bătrân), la o categorie socio-economică (țăran/orășean; patron/muncitor), la o profesie sau alta (militar, preot etc.). Este imposibil să fii îmbrăcat și să nu transmiți celorlalți ipso facto cine ești și cum percepi tu lumea"101 (Septimiu Chelcea, 2005, 52). Trebuie să precizam că, prin termenul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de fermentare a tutunului în 1969 și combinatul de confecționare a ambalajelor în 1970. Odată cu dezvoltarea industrială se mărește și numărul populației localității, astfel în anul 1970 în Drochia locuiau 11,2 mii persoane. în anul 1988 un grup de orășeni a inițiat mișcarea de construcție a unei biserici noi, ca peste zece ani visul drochienilor să se împlinească. în prezent Catedrala Adormirea Maicii Domnului, adevărată capodoperă a arhitecturii sacre, domină peisajul urban. Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Gusti cald, ușor sentimental, apropiat de problemele și necazurile țăranului, înțelegător cu unele scăderi morale (alcoolismul), explicându-le prin crunta sărăcie în care țăranul se zbate. Preocupat de dobândirea încrederii din partea săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activităților depuse în sate de autorități și de inițiative particulare; c) A organiza și a conduce opera de cunoaștere a țării, prin cercetări monografice, care vor forma temelia lucrărilor Serviciului Social; d) A organiza școli pentru educarea sătenilor și a orășenilor, în vederea activității Căminelor Culturale și școli pentru pregătirea tinerilor chemați la Serviciul Social”7. Articolul 5 al legii stabilea obligativitatea Serviciului Social la sate, fiecare absolvent trebuind să aducă, „pentru a-și primi diploma”, un „certificat doveditor”. Certificatul de împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
decenii În urmă niște adevărate „toposuri ale eternității” - nu mai sunt izolate și nu mai adăpostesc sătenii de odinioară. În satul vremurilor posttotalitare, care e unul al contradicțiilor - agricultură cu mijloace feudale, administrație de tip cvasicomunist, vile de vacanță ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]