483 matches
-
s-au jucat în loc să joace. Repriza a doua s-a desfășurat sub aceleași auspicii, gazdele s-au desprins și la 10 goluri, dar au redus turația în final și, pe fondul unei evoluții foarte bune a veteranului Ionescu în poarta orădeană, diferența a fost de numai 7 goluri în favoarea Științei. Gabriel Armanu a rulat tot lotul de jucători pe care l-a avut la dispoziție și vestea bună e că nu s-au înregistrat accidentări, iar handbaliștii Științei au arătat multă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
S-a acordat sprijin financiar elevilor săraci sau suferinzi, pentru a-și continua studiile. Inițiativa ca profesorii și învățătorii din Năsăud să conferențieze pe teme diverse, dar de interes deosebit este primită cu entuziasm. În februarie 1870 sosește din partea revistei orădene „Familia” un cadou reprezentativ, portretul lui Mihai Viteazul, eroul bătăliei de la Călugăreni. La începutul secolului al XX-lea se vor organiza manifestări artistice menite a marca împlinirea a patruzeci și cincizeci de ani de activitate în slujba emancipării culturale a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
teatru semnată de Elisabeta Pop. Volumul este captivant și merită citit de toți cei care au trecut prin teatru, trainic, ori în fugă, în ultima jumătate de secol. Cine-i Elisabeta Pop? E... Vetuța Pop, binecunoscuta secretară literară a teatrului orădean care, iată, ieșind la pensie (deci, muncind doar opt ore pe zi, nu paisprezece!), a găsit răgazul, ambiția și concentrarea necesare așternerii pe hîrtie a captivantelor ei memorii. O cunosc pe autoare din 1972, cînd, student la teatru fiind, am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
satului Blandiana, din județul Alba, în care s-a născut mama ei, "desprinzând din aceeași denumire și un prenume".509 Ana Blandiana devine, astfel, "un simbol al purității și intransingenței morale"510. Între anii 1949-1952, urmează școala primară din cartierul orădean Viilor, la învățătoarea Tamara Stamatiu, care îi va descoperi talentul literar, în timpul orelor de compunere, când autoarea scrie primele versuri. Cursurile gimnaziale, din anii 1952-1955, le urmează la Școala Generală nr. 2 din Oradea, fostul liceu Oltea Doamna, avându-l
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
B. Bălan). Stelian Vasilescu dă și un fragment din piesa Iancu, Domnul moților, după cum se publică și câteva pagini din scenariul De ce bat clopotele, Mitică al lui Lucian Pintilie. Foarte aplicate sunt comentariile și interviurile referitoare la pulsul vieții culturale orădene: spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă plastică etc. Nu lipsesc abordările privind democrația (Camil Mureșan, Democrația de-a lungul secolelor), economia de piață, managementul ș.a. Vii sunt secțiunile cu structură de magazin, unde sunt inserate informații diverse, o rubrică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
Onoare în grad de Ofițer, acordată de Republica Franceză (2001). Membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, și membru al Uniunii Scriitorilor. Debutează în literatură cu epigrame semnate cu pseudonimul La Flèche în paginile revistei orădene „Flori de crâng” (1933), unde publicau și colegii săi de liceu Ion Frunzetti și Vasile Netea. De-a lungul vieții va colabora la gazetele „România nouă”, „Patria”, „Națiunea română”, „Vestul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Dreptatea”, precum și la publicațiile literare „Gând românesc”, „Universul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
de cultură. Câteva voci au negat orice merite grupărilor literare sau presei regionale ceea ce a stârnit reacții prompte, mai ales că ancheta s-a desfășurat tocmai în paginile unei publicații departe de faima capitalei. Surprinde obstinația cu care un învățător orădean devine avocat al provinciei - "biata cenușăreasă" - a cărei cauză o pledează contra Bucureștiului - "capitală inexistentă în cadrul culturii române". Continuând argumentația pe același ton acid, învățătorul enumeră nume mari din literatura română provenite de la periferii, concluzionând că "provincia nu este în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
, Dimitrie (1835, Vezendiu, j. Satu Mare - 7.XI.1858, Oradea), poet. Fiu de țăran, S. învață la școli din Carei, Beiuș și Oradea, unde termină și teologia. În 1857 este numit profesor la Școala Normală (Preparandială) orădeană, fiind și unul din susținătorii „lepturiștilor” de aici. Moartea lui, prematură, va fi deplânsă de elevi, trezind ecouri în presa românească din Transilvania. În „Diorile (Zorile) Bihorului”, almanah beletristic „naciunal”, scos în 1854 de Societatea de Lectură, S. și-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]