643 matches
-
Iorga, ca și imensa majoritate a intelectualilor noștri, nu are o simpatie înțelegătoare pentru arta adevărată, trudnică și în stăruitoare căutare de sine. Dar nu credem să i se poată găsi pereche ca orator. Pe lângă lava dezordonată a frazei lui, oratoria spilcuită a celorlalți pare ridicolă, ca un scris prețios și caligrafic, pe lângă scrisul dezordonat al unui poet. Nu e un spectacol mai interesant decât N. Iorga vorbind într-o chestiune pasionantă. Pe când ceilalți în afară poate de d. Nicolae Titulescu
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
ridicolă, ca un scris prețios și caligrafic, pe lângă scrisul dezordonat al unui poet. Nu e un spectacol mai interesant decât N. Iorga vorbind într-o chestiune pasionantă. Pe când ceilalți în afară poate de d. Nicolae Titulescu, alt creator,oricare dintre oratorii noștrii de azi sunt simpli diletanți „înzestrați“ ai oratoriei. N. Iorga, de uimitoare spontaneitate, dă singur senzația vieții în devenire. E adevărat că mediocritatea nu-i iartă numeroasele cusururi. Ar vrea ca el să i le ierte mai curând pe
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
dezordonat al unui poet. Nu e un spectacol mai interesant decât N. Iorga vorbind într-o chestiune pasionantă. Pe când ceilalți în afară poate de d. Nicolae Titulescu, alt creator,oricare dintre oratorii noștrii de azi sunt simpli diletanți „înzestrați“ ai oratoriei. N. Iorga, de uimitoare spontaneitate, dă singur senzația vieții în devenire. E adevărat că mediocritatea nu-i iartă numeroasele cusururi. Ar vrea ca el să i le ierte mai curând pe ale ei. Universul literar, Anul XLIV, Nr. 4, 22
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
autor: Corina Rusu /// Managing Director, Elite Training /// Master Coach, ETCS „În oratorie nu contează decat trei lucruri: rostirea, rostirea și din nou rostirea“ - Cicero Calitatea vocii noastre este întotdeauna diferită față de cea percepută de noi înșine, mai ales atunci când este înregistrată. Cu toate acestea, există nenumărate tehnici care să ajute un prezentator
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
și nu o respectă și a celor ce i se supun, nu fără suferință morală. În ritualul senatorial antic se miza pe forța persuasivă a discursului, ca să menții sau să anulezi o lege fără suport obiectiv. Dar unde ni sunt oratorii, artiști ai cuvântului și logicii? Competiția oratorică, iscată de răzvrătirea femeilor, credem că e mai mult inventată de Titus Livius decât refăcută după memoria colectivă. De unde legea le cerea femeilor să treacă pragul casei numai în momente excepționale, ele ieșiseră
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
subțire politic", care are „calități de conducător incerte" și care „de la Muzeul din Tulcea a ajuns în Parlament", nearătând „absolut nimic" în cei peste 20 de ani de experiență parlamentară. Însă, social-democratul îi recunoaște lui Crin Antonescu meritele în planul oratoriei, în timp ce despre Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că „are alură de președinte" și că l-ar vota în noiembrie, în cazul în care Victor Ponta nu ar candida.
Antonescu, catalogat drept un personaj subțire politic. Cine afirmă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30827_a_32152]
-
de manifestare căreia-i datorăm o anumită pietate. Recitatul în public, cu poetul pe catafalc, are, în sine, aflăm din episodul consumat la secția de miliție (din prima relatare), ceva indecent. De altfel, poezia neomodernistă se potrivește prea puțin cu oratoria. În varianta a doua, somat să recite, totuși, ceva de Nichita Stănescu, nu de alt poet, Murivale (aici, recrut) alege poezia Poetul, ca și soldatul. Dar lucrurile ar rămâne, liniștite, aici, dacă nu s-ar adăuga acea privire din exterior
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
pentru vioară (solo sau 2, 3 și 4 viori), dintre care „Anotimpurile“ constituie una din primele încercări de programatism în muzica simfonică pentru diferite alte instrumente. A mai compus numeroase concerti grossi și simfonii, sonate, 30 de opere, muzică bisericească, oratorii, cantate, arii etc. Miercuri, 5 martie Serghei Prokofiev Cu 50 de ani în urmă a murit compozitorul, pianistul și dirijorul rus Serghei Prokofiev, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai creației muzicale contemporane. A compus muzică instrumentală și simfonică
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
preuniversitar și specialiști din Timișoara, Arad, Bocșa, Caransebeș, Lugoj, Oțelu-Roșu și Reșița, iar sâmbătă, 20 mai, 14 studenți din anii I, II și IV vor susține lucrări pe teme foarte diverse („Arta dramatică populară la romani“, „Femeia romană în justiție“, „Oratoria între clasic și modern“, „Familia roma- nă. Aspecte semnificative“ ș.a.). ( I. B.) „Expo Lugoj“ Primăria municipiului Lugoj a demarat pregătirile pentru cea de-a X-a ediție a manifestării expoziționale „Expo Lugoj“, care se va desfășura în 9, 10 și
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
pentru istoria politică și religioasă a românilor ardeleni din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea. Ceea ce se remarcă mai întâi, în această operă de tinerețe, sunt nu atât darurile istoricului, cât cele ale oratorului. Prin tipul de oratorie pe care îl practică Augustin Bunea, el se racordează deopotrivă la o tradiție ardeleană a discursului funebru (vezi Ioan Zoba din Vinț, Sicriul de aur), la școala literară latinizantă a lui Cipariu și la curentele tradiționale din literatura română de la
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
de ani...reușite au existat. Dar nu au fost numeroase pentru a se fi constituit într-o școală, într-o tradiție. Singulare și exemplare rămân în epocă evoluțiile Emiliei Petrescu, Marthei Kessler, cele ale lui Helmut Plattner sau Kurt Mild. Oratoriile bachiene, cantatele, puteau fi programate doar în urma unor aprobări speciale sau... lipseau cu desăvârșire. În aceste condiții, la Radio, recenta săptămână de muzică bachiană, organizată de Direcția Formațiilor Muzicale, s-a constituit - se poate spune - într-o inițiativă de quasi
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
obligatorie, stările lor de impas și de zădărnicie. Nici bietul Brâncuși n-a scăpat, chiar acum, în anul său oficial, de clipele grele în care mai tare decît sărbătoarea a fost dimensiunea ridicolului. Spectacole teleastice cu poezie și cu muzică, oratorii sterpe și prețioase, gesticulații aranjate special pentru obiectivul camerelor și multe altele de același fel au însoțit de nenumărate ori imaginea marelui sculptor și a lucrărilor sale. Ne-a intrat nouă în obișnuință, dacă nu cumva chiar în anumite gene
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
cu ea niciunde. Nimic nu are finalitate, concretețe. În afara unor imagini aproape felliniene însoțite de muzica lui Nicu Alifantis inspirată, parcă, de același univers, și a mecanismelor ciudate scoase la iveală în infernul imaginat, n-am priceput spiritul lecțiilor și oratoriilor machiavellice. Mai grav, mi s-a părut că regizorul n-a avut în vedere, finalmente, performanța actoricească. Prezența unor actori ca Magda Catone sau Ionel Mihăilescu nu este exploatată și nu conduce spre o altă zonă valorică. Că au fost
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
costum impecabil, cu o cravată în culori sobre, cu părul negru, modern briliant, își întîmpina surîzător auditoriul, ca și cum se pregătea pentru un dialog, nu pentru un curs. În chip de salut, două-trei vorbe de duh, cu care intra în materie. Oratoria lui, pur și simplu fascinantă, era la antipodul retoricii clasice. Glasul îi era lipsit de sonorități de stentor, ba chiar împiedicat de o ușoară sîsîială. Și împotriva regulii de imobilitate academică, vorbitorul se mișca într-una pe podium. Gîndul său
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
Ultimele 11 simfonii cele dela a IV a la a XIV a incluziv, au fost scrise între anii 1944 și 1954. trei din acestea, a V a, a X a și a XII a alcătuiesc un subciclu unitar de vaste oratorii realizate în formele simfoniei, cu desăvîrșire unice ca concepție și proporții, al căror material biblic, ce-i drept, constitue un hiperprismatic - iertați mi expresia - sistem de realități și adevăruri atît umane cît și universale, pe cari orice doctrină filozofică, oricît de
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de a contribui la propășirea patriei sunt principalele idei ale cuvântărilor școlare. "Un reazim al naționalității române", așa concepe Timotei Cipariu scopul "Astrei", iar în discursul inaugural rostește unul dintre cele mai frumoase imnuri închinate limbii române, pagină antologică a oratoriei românești: "Tezaur născut cu noi de la țâțele maicii noastre, dulce ca sărutările măicuțelor când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai scump decât viața, tezaur care, de l-am fi pierdut, de l-am pierde, de vom suferi vreodată ca
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
op. 138, asemănătoare muzicii luterane din secolul al XVIII-lea. Din anul 1920, organiști și cantori și-au propus să se specializeze în muzică și să facă din activitatea lor una profesionistă. Muzica acestor compozitori include o varietate de forme: oratorii, pasiuni, cantate, motete, corale și lucrări pentru orgă, caracteristice de altfel a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea. Hugo Distler, Ernst Pepping și alți compozitori ai secolului al XX-lea au adus prin lucrările lor o slavă incomensurabilă
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
corale, un prim exemplu edificator fiind compozitorul elvețian Arthur Honegger. Biblia îl va inspira să scrie multe din lucrările sale cu subiect religios, iar muzica lui J. S. Bach, pe care îl numește marele model, îl va influența în scrierea oratoriilor și cantatelor sale. Noile forme muzicale În secolul al XX-lea gramatica armoniei funcționale si schimbările armonice au intenționat să exprime sensul puternic al călătoriei înapoi în timp, rezultatul fiind mai degrabă adaptarea la formele tradiționale decât renunțarea la ele
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
reacției publicului. Poezia (din grecescul poesis) înseamnă creație. Ea folosețte calitățile estetice și evocative ale limbii, completează sau imită semnificațiile aparente ale realității. Lirica se află deseori în conjuncție cu alte arte, cu opere dramatice, imnuri, texte de muzică ușoară, oratorii. Dar și cu artele plastice? Posibil pentru că sentimentele, pasiunea, fantezia, semnificațiile interioare le regăsim în toate artele ... Coincidență sau mai degrabă nu, multe din curentele care au caracterizat evoluția în timp a poeziei au echivalentele lor în artele plastice. Artele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din păcate), locurile comune sau obtuzități pasagere se strecoară prin poarta acestei neînțelegeri și a impresiei că în neobarbarie Cultura (cu majusculă) trebuie salvată. Dar în rest, aforismele sînt delectabile surîsuri migdalate: "de la Demostene încoace, niciodată nu știm ce au oratorii în gură", "secolul al XX-lea s-a spălat pe mîini de toate naivitățile noastre", "nu s-a crăpat încă de ziuă în capul tuturor", "fiecare popor își scrie istoria pe care crede că ar fi meritat să o aibă
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
copilului cu o duioșie răgușita, turburătoare. Urechea lui prinse pasiunea triviala din vocea ei, si avu brusc o erecție ușoară. (La schița refuzată, din cauza acestei propoziții mai ales). v v v Tic verbal italian intervenind aproape în orice frază la oratorii care mai mult improvizează, cu spontaneitate. E cum am face noi în românește folosind mai la tot pasul expresia "așa zicînd", sau "dacă e să spunem așa", etc. Cîteodată mă trezesc zicîndu-mi sau gîndind: . Zicere italica molipsita mai mult de
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
nu intră în tiparul unei preconcepții? Al doilea neadevăr, de ordin moral, nu e mai puțin grav: "Piața Universității n-a fost nici o școală a democrației, ba chiar a fost o școală a intoleranței, n-a fost nici o școală a oratoriei, ba chiar a fost locul unor discursuri inepte". Chiar dacă numeroasele discursuri anticomuniste, unele din ele spontane, mai puțin cizelate, i se înfățișează pretențiosului domn Răzvan Theodorescu în totalitate "inepte", de unde pînă unde imaginea de "școală a intoleranței"? Dimpotrivă, Piața Universității
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
bătând în flamboiant!") Oricine își poate închipui că o asemenea depoziție din partea unui om politic cu vază ca Pomponescu putea stârni agitația aprobatoare de care pomenește gazeta favorabilă și chiar scandalizarea adversarilor democrați din sala tribunalului, transformată în local de oratorie politică. De aceea, rechizitoriul procurorului, făcut după tipic, cu asprimi disproporționate, răsună într-un spațiu moral modificat. Iată fraze și din acest rechizitoriu: "Onorat juriu, societatea vine azi să-și exprime prin mine oroarea pentru crimele ce se comit împotriva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca ministeriabil. Pomponescu, făcând aceste reflecții secrete, își aduse aminte de o întîmplare caracteristică. Fiind ministru, participase la sărbătorirea unui mare intelectual român, care își depășise vârsta activității reale, având nouăzeci de ani și fiind ca om un uitat. Toți oratorii vorbeau de opera lui trecută și neglijau pe bătrânul care, tîrîndu-și pașii, se așezase pe un scaun în marginea sălii, neputîndu-se urca pe tribună. Publicul din sală, necunoscând decât portretul din tinereța autorului, expus sus, ignora pe bătrânul de pe scaun
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o cântăreață pe care substratul concertelor n-o interesa. Important pentru ea era să cânte și să aibă un public care s-o aplaude. Din acest unghi de vedere, neînțelegerea Pomponescu-Indolenta provenea dintr-o criză comună: Pomponescu, în lipsa succeselor de oratorie și de audiență, voia să fie aplaudat intim de Indolenta, iar aceasta dorea același lucru. Amândoi erau în felul lor niște actori care se plictiseau în tête-à-tête, Succesele Ioanei nu se puteau explica decât prin relațiile strânse cu aceia care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]