1,566 matches
-
Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Din Paradis trimisă ai fost pe-acest pământ, De Creatorul lumii, chiar de sub Tronu-I sfânt ! Și-ai luat atunci cu tine simțiri înălțătoare, Fiori de fericire, plăceri amețitoare, Fecundele dorințe și geniu, și orbire, Și lacrimi și durere, și viață, și pieire... Cu mrjele-ți vrăjite, ne prinzi în dulcea-ți plasă; Ca peștii-n ea ne zbatem, niciunul să nu iasă, Dar, ca-ntr-o apă rece, chiar de ne strângi, răbdăm.. Ne place
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
ce n-au noroc... Citește mai mult Din Paradis trimisă ai fost pe-acest pământ,De Creatorul lumii, chiar de sub Tronu-I sfânt !Și-ai luat atunci cu tine simțiri înălțătoare,Fiori de fericire, plăceri amețitoare, Fecundele dorințe și geniu, și orbire,Și lacrimi și durere, și viață, și pieire... Cu mrjele-ți vrăjite, ne prinzi în dulcea-ți plasă;Ca peștii-n ea ne zbatem, niciunul să nu iasă,Dar, ca-ntr-o apă rece, chiar de ne strângi, răbdăm.. Ne place
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
europene nu s-au construit locuințe și fabrici? Și încă mai moderne.Unii din intelectualii noștri au uitat că timp de peste 45 de ani acest popor a fost înfometat,i-au fost inversate valorile,i-a fost luată credința.Din orbirea gândirii stângiste ei nu văd,încă,beneficiile recoltate de țările cu sisteme economice de piață.Acești scriitori și intelectuali de extremă stângă ce descind din aparatul de propagandă comunistă nu doresc să vadă că într-o societatea burgheză ce se
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
înainte, Lângă cei de dinainte Să înalțe totdeauna, Și copii - lângă părinte, Și părinți, cu fiii, una - Vremea lui nu vine-trece, Doar răsare, și răsare - Tot Luceafăr, ce petrece România, ca un Soare - Și în bezna cea adâncă, Și-n orbirea cea nebună, E lumina lui de stâncă, Ce din Haos, ne aduna - Demiurg fierbinte-rece, Rațiune și simțire, N-ai cerut să ți se plece Niciun suflet, sau iubire - Și când pasărea din tine A țipat când vânătorii I-au frânt
GLOSSĂ de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379691_a_381020]
-
nestatornică mai toarce din al vieții caier. Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidul Ce s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire. Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei, Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce ... Citește mai mult Până unde se întinde pânza nevăzută a speranțeiîncotro-și îndreaptă firele țesute cu neîntinare?Întrebări la care
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier.Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidulCe s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire.Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei,Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce... XXX. TEMNIȚA CĂLIMĂRII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. Noaptea, pasăre de pradă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
trebuie scoasă din manuale, din cărțile de referință și șterse complet de pe tabla de materii școlară. Ori în cel mai bun caz, a rămas facultativă, opțională. Cine să dorească anihilarea noastră ca neam, ștergându-ne Istoria? Autorii pun accentul pe orbirea sufletească a necredincioșilor față de lumina credinței pe care ei nu pot s-o vadă tocmai din pricina neștiinței și orbirii lor. Și scriitorul Ion Slavici a avut cuvinte memorabile despre gândirea umană: „Oamenii se nasc, trăiesc și mor, dar gândul bun
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
mai bun caz, a rămas facultativă, opțională. Cine să dorească anihilarea noastră ca neam, ștergându-ne Istoria? Autorii pun accentul pe orbirea sufletească a necredincioșilor față de lumina credinței pe care ei nu pot s-o vadă tocmai din pricina neștiinței și orbirii lor. Și scriitorul Ion Slavici a avut cuvinte memorabile despre gândirea umană: „Oamenii se nasc, trăiesc și mor, dar gândul bun și fapta bună vor dăinui în veci”. Un remarcabil om de cultură, Romulus Vulpescu, poet, scriitor, traducător, eseist, publicist
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
sus (cel cu versuri neroade) Am găsit doi ciorchini sub o slovă aleasă Mi-am nuntit din măceși pentru suflet năvoade De sub brazde pornind, către ceața cea deasă Funii aspre de nopți ruginite. Ne leagă Amânări și zidiri, până-n pragul orbirii. Când în noi cresc lăstuni, cine să înțeleagă Dacă este sau nu anotimpul iubirii? Referință Bibliografică: Anotimpul iubirii / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Florescu : Toate
ANOTIMPUL IUBIRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375679_a_377008]
-
se împletiseră în zbor,începând să guste din carnea ta vremelnic zburătoare. odihneau umbrele cerului peste țipătul tău îngrozite de atâta neputință! soarele dădea la o parte cu coasa tăgăduirii pe umeri norii,care-ți spălau lacrimile picurate din sloiul orbirii tale. cine mai văzuse suflet țipând de înfrigurare, singurătate, frică de zbor? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369293_a_370622]
-
creat, Pentru că Dumnezeu Prea Bun, nu ne-a lăsat, Pe Fiul Său ne-a dat și lumea din păcat a ridicat. Prin Prea curat Sângele Său a răscumpărat, Întreaga omenire, care prin veacuri adormite a stat, În somn de tainică orbire, întunericul a gravat. Eliberându-ne din crunta robie, ce ne-a presat, Acum, ne ducem rând pe rând, cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea săracă, născut în zorii zilei prea divine
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
fără răspuns. Trei factori decisivi conduc la lovitura de stat din 23 august 1944: străpungerea frontului sud-Ukraina de către sovietici, influența Moscovei care îi pune în mișcare pe comuniștii români, ce vor acționa în colaborare cu regele și cu partidele democratice, orbirea lui Antonescu care nu și-a dat seama că armata îl va urma pe rege. August 1944 marchează în același timp ruperea alianței cu Germania și angajarea de partea sovieticilor. În general, armata acceptă această reîntoarcere. Pe front, situația este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
printr-un fel de translație care șterge deschiderea internaționalistă a comunismului și promovează națiunea. Crizele de după 1989 și reflecțiile privitoare la responsabilitățile intelectualilor conduc pe unii dintre membrii acestei generații să-și pună întrebări asupra acestui miraj și asupra acestei orbiri colective: a existat deci o alienare generală. Națiunea era prea fragilă pentru a se diviza. Tineretul se putea simți în același timp nevinovat fără a fi democrat, era muncitor sau talentat. Spre deosebire de tinerii americani și europeni care poartă de pe atunci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
speranța că va restabili situația, speranță bazată pe readucerea în actualitate a lui 1968. Amintirea lui august 1968 este evocată în timpul întîlnirii din 17 decembrie: docilitatea autocritică a miniștrilor săi, Milea la Apărare și Iulian Vlad la Securitate, îi confirmă orbirea. Șeful statului pune în mișcare directivele de mobilizare și de susținere populară a regimului său, prin emisiunile de radio și televiziune, și începe un dialog stîngaci cu insurgenții. Fără îndoială, Ceaușescu are o tresărire de încredere. Dar este foarte singur
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu ele. Administrația noastră nu mai e potrivită cu țara, ea e barbară. De acolo vine barbaria cu care se esploatează și oameni, și pământ, lipsa de prevedere cu care se impun sub zeci de titluri dări comunale și județene, orbirea cu care se pustiesc și se dezrădăcinează pădurile, rămânerea agriculturii în starea primitivă de acum două sute de ani, sărăcirea țăranului și sărăcirea țării, mortalitatea populației. Aci nu poate ajuta medicul cu prafuri și hapuri, nu învățătorul cu aritmetică și gramatică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate cu ochii minții. A preface o carte neapărată educațiunii tinerimii, neapărată pentru cultura limbei materne, pentru istoria și geografia țării, pentru variile cunoștințe ce trebuie să le aibă un om, într-o carte specială de agronomie, e o adevărată orbire. Să nu se uite că această carte de citire nu se-nvață pe de rost, că secretul compunerii ei e de a fi interesant scrisă și conformă cu nivelul de înțelegere al copiilor, și că ea îi crește și instruiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rând pentru că entitatea Dumnezeu/Divinitate/Demiurg este ascunsă, neconturată, lipsindu-i fața "către față" de preopinent: "O, pârghie a lumii, ce torci al vremii fir, Te chem cu disperare în pieptu-mi cu delir Răspunde-mi cine-i suflet lumii? Dumnezeul? Orbirea? nepăsarea? e binele e răul? Tu taci! ... și piatra tace... și tu ești piatră... " (Mureșanu) Cuvântul, deși rostit apăsat ("Cine ești?" Memento mori) se lasă pliat pe lespedea de plumb a tăcerii din ceruri care instaurează neliniște, frica existențială: "Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană: privire viziune. Din multiple conotații ale acestui topos orfic "motivul ochiului, al privirii" accentul cercetării Ioanei Em. Petrescu cade, cu greutate, pe "orbirea care transformă vederea în viziune" (p. 12). Extins asupra poeziei lui L. Blaga, I. Barbu, N. Stănescu, acest demers devine o probă, un "pat procustian" care dă seama de rezistența modelelor românești. Câte meandre are această cercetare, câte analogii pune
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
jertfa este artistul care, în Odă, se topește-n flăcări pe propriu-i rug, se mistuie de propriu-i vis" (sau de "propriu-i cânt" după o variantă din Perpessicius, Opere, III, p. 25). Concentrarea sa se îndreaptă, deci, asupra orbirii ca "închidere în sine a artistului", alegând calea oedipiană a sfâșierii, "simbolurile supreme și obsesive ale arderii" (Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, 1978, p. 77). Rămân în afara cercetării chipurile arderii: schimonosirea privirii, privirea tulbure și sură, gheața și focul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ci și tarele ființei. E o conexiune între "ochi" care e, întotdeauna, de partea subiectului și "privire" care e de partea lucrurilor, în opoziția teoretizată de Lacan.2 E o privire care se-neacă-n celălalt ochi, se aruncă-n orbirea celeilalte ființe: Eminescu lucrează tablourile rembrandian, cu umbre. E pierdere a ochiului în ochi, a ființei în ființă ("Și-n ochii mari albaștri ființa să mi-o pierd..."; Mureșanu), e o sete nu de lumina celuilalt ochi, ci de întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
populară că legea este lege și că ea trebuie aplicată întotdeauna, refuză să facă vreo deosebire între cel care acționează în baza propriilor convingeri morale într-un caz discutabil și infractorul de rând. "Nu văd niciun motiv", afirmă Dworkin, "în afară de orbirea morală, pentru refuzul de a face distincție între aceste două cazuri"206. Dworkin susține că fiecare regulă juridică este sprijinită de un set de politici pe care se presupune că ea le promovează și pe principii pe care se presupune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și de acolo ea fugi Peste nemărginire-ntinsă precum un curcubeu strălucitor, plîngînd, zîmbind, pierind. Acestfel trăia Los, pe Enion departe împingînd-o în infinitul cel de moarte, Să poată trage în Vîrtejul 104 ei și spiritul Ahaniei. 385 Ah, tu, orbire fericită! Enion nu vede ale-ndoielii grozavii, Si ástfel se jelește din afunzimea-ntunecoasă; de aur cerurile tremura: "Silită sînt ciulini să semăn în locul grîului, urzici în locul hrănitoarei trufandale. Sădit-am în pămînt un legămînt ce-i mincinos; rodit-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
doar pentru a ne afla În treabă, a ne da În spectacol și a ne demonstra cât de „tari” suntem constituie niște demersuri periculoase, dacă nu sunt Însoțite de raza de lumină dată de iubire. Cunoașterea fără iubire conduce la orbire, slavă deșartă, idolatrizarea adevărului În disprețul sau anularea altor valori. Un adevăr descoperit ce nu are În subsidiar dorința folosirii sale În beneficiul semenilor nu are nici o valoare. Adevărul devine adevăr atunci când vine În Întâmpinarea armoniei lumii și a fericirii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Lipsa unei evoluții stilistice, reluarea acelorași teme și motive, de la un volum la altul, își pot găsi astfel o explicație. Călătoria („exodul”), corabia (luntrea), moartea și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde) către Nordul nocturn (alb, acoperit de zăpezi). A. valorifică formule lirice dintre
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
avea În slujba lui toate forțele ostile ordinii divine. Prințul răului nu a ales această cale decât pentru că binele este o noțiune stabilită și Întrebuințată de Dumnezeu pentru țeluri nedrepte. Însăși inocența Îl irită pe Rebel, În măsura În care ea presupune o orbire de nătâng. Acest „Întunecat spirit al răului pe care Îl irită inocența” va provoca astfel o nedreptate umană alături de nedreptatea divină. Pentru că violența stă la rădăcina creațiunii, o violență deliberată Îi va da replica. Violența din disperare se adaugă cauzelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]