1,401 matches
-
rațiuni suficiente") de acreditare pentru orice produs al gândirii, rostirii, făptuirii. Rostul lor și constitutiv și regulativ vorbind în termeni kantieni le înfățișează ca instanțe absolute în zona de întemeiere a rostirii; este vorba, desigur, de o supra-măsură a lor, originată în de-naturarea logos-ului și constrângerea lui formală. Dar supra-măsura este doar "formală"; altfel, adică "funcțional", ea este măsura pe care cele două modele o impun oricărei gândiri, rostiri, făptuiri, în sensul că le predetermină pe acestea, constituindu-le. Ne-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesteia întreaga bogăție a logicului (descins direct din logos, prin "reducția" sa formală). Într-un fel, Aristotel trebuia să gândească adevărul în felul acesta, dat fiind proiectul logicii-organon și al celor două modele de discurs desprinse din chiar structura formală originară S P, anume analitica și dialectica. Și tot de aceea, aceste două discipline "logice" sunt, în Organon, toposuri regulative care constituie (intră în constituția), într-un sens prescriptiv, discursul de orice tip. 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anticipată de o de-constituire (o destrucție, poate o deconstrucție) a înseși dictaturii judicativului; metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temă, la discurs. De fapt, toate regulile stabilite de Aristotel, reguli firești ale gândirii, pretinde el și, la fel, toți logicienii, se întemeiază, așa cum am accentuat și mai sus, pe judecată, pe aspectul ei strict formal, constând în structura judicativă originară S P, și pe aspectul alethic, constând în corespondența dintre ceea ce se afirmă sau se neagă prin "formula" S P și faptele vizate astfel (prin afirmație sau negație). Există, cum știm, reguli referitoare la operațiile cu noțiuni (definiție, clasificare), raporturile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecățile premise, deși i-o cunoaștem pe cea din silogism. Dată fiind această nedeterminare, căpătăm o rațiune foarte puternică pentru diferența logică dintre judecată și raționament. Dar, pe de altă parte, în ambele cazuri este vorba despre aceeași structură judicativă originară S P. Prin urmare, cel de-al treilea termen, deși nu se va confunda nici cu S nici cu P (poziționați în structura silogismului), va prelua fie funcția de S în ambele premise, fie pe cea de P în ambele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în urmare, nu ar fi posibilă nici alcătuirea discursurilor care pun la un loc mai multe raționamente. Observația din urmă este valabilă doar cu condiția asumării, de la bun început, a unui punct de plecare în această construcție, anume structura judicativă originară S P. Dar ar fi cu putință și o altă cale, una care să ocolească angajamantele judicative, pentru a atinge adevărul? O asemenea întrebare este cu totul legitimă, chiar pe baza celor descoperite în felul în care Aristotel a proiectat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propoziții de predicație. Așa ne apar lucrurile acum. Totuși, nici una dintre cele două ipostaze ale exprimării "începutului" raționamentului dialectic problema sau premisa nu este altceva decât această formă. Poate fi vorba, desigur, despre o abatere, dar nu de la structura judicativă originară aceasta din urmă fiind esența judicativului constitutiv -, adică nu de la "forma" judecată simplă, în care structura amintită are o singură apariție. În cazul celor două ipostaze "expresive" ale tezei dialectice (problema și premisa), structura originară judicativă poate să apară de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putem ușor observa că este vorba despre un enunț alcătuit din două judecăți de predicație: 1. "Lumea este eternă"; 2. "Lumea nu este eternă". Strict formal, enunțul dialectic cu rol de premisă are ca unitate structurală a sa forma judicativă originară S P. Prin urmare, nu ne aflăm în afara limitelor dictaturii judicativului cu premisele dialectice. Totuși, este evident tonul diminuat formal din Topica, fapt legat de tema principală a tratatului, aceea despre constituirea raționamentelor dialectice prin stabilirea "locurilor" (topoi) care, datorită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât judecăți desfășurate, socotește Kant. Pornind de aici și de la felul în care Kant justifică poziția centrală a judecății în proiectul său critic, am putea susține următoarele fapte, semnificative pentru ideea reipostazierii dictaturii judicativului prin proiectul critic kantian: (a) structura originară judicativă, ca și în logica organon, de forma S P, condiționează cunoștința veritabilă, așa cum aceasta este concepută potrivit convențiilor proiectului critic. Funcțiunile logice ale judecății, S și P, exprimă numai împreună un sens, chiar dacă ele par a fi eterogene: S
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibil și condițiile materiale ale schemei transcendentale, aceea care face posibilă sinteza reprezentărilor; conținutul, obiectele sensibilității vizate de schemele temporale ale imaginației transcendentale; c) condițiile universale aparținând unității sintetice reprezentată de categorie, adică determinări generale de timp, și, desigur, apercepția originară ca determinare universală de timp. La o primă vedere, este vorba despre "prezența" timpului, și nu o prezență pasivă, ci activă în sensul că toate operațiile sprijinite de aceste condiții, precum și toate constituirile fenomenale obiectuale ce le corespund reprezintă timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dacă cel de-al doilea a ar fi dat, așadar ar fi înaintea celui dintâi a (în ordinea constituirii), atunci acesta ar fi implicat deja angajamente strict ontologice, privind ființarea a ceva (ființarea sa). Neîndoielnic, aici avem deja structura judicativă originară S P; care traduce strict formal gândirea-care-se-gândește-pe-sine. Aristotel a consacrat această interpretare formală. Dar el aparține, totuși, unei tradiții prin problemele acreditate după comiterea acestei "opțiuni": problema adevărului și a cunoștinței adevărate, cea a recunoașterii adevărului sau a originii sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propriului ei concept (proiect, origini), ar trebui să gândim cele două condiții cea formală și cea alethică numai împreună; în acest fel am putea observa și sensul "intențional", "către" dictatura judicativului, pe care ele îl capătă (exclusiv împreună) și poziția originară așadar, condiționantă, protectoare, păstrătoare etc. a dictaturii judicativului față de ele. Desigur, fiecare dintre cele două aspecte formal și alethic poate fi ceva, luat autonom, în afara dictaturii judicativului; fiecare este o ființare aparte, constituită după reguli proprii; dar nu aceasta este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și timpul). Odată intrat în funcțiunea sa, timpul "fixează" la nivelul judecății poziții și funcții pentru sine și pentru adevăr, așa încât putem vorbi despre dictatura judicativului într-un sens propriu-zis constitutiv, neuitând de ceilalți doi termeni care alcătuiesc structura formală originară S P, ei înșiși "fixați" prin timp pe anumite "poziții" și "funcții" și având rosturi constitutive duble: pe de o parte, fiind constituiți prin operații judicative, dar, pe de altă parte, constituiți în așa fel încât ei înșiși, timporizați, să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fond, în-ființării) cel puțin a unui subiect. De aici am putea înțelege că primul act de în-ființare sau de timporizare este reprezentat de intrarea în lumea ființării a unui subiect. Ontologia elementară nu poate face abstracție de acești termeni: ființarea originară ca subiect, timpul, ființa, în-ființarea; dar nu poate evita nici problemele constituirii judicative a acestor obiecte; în fond, judecata este cea care lucrează aici, ca/în/întru/prin timp. Dar fiecare dintre aceste patru elemente obiectuale are propria sa "funcție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puțin îi schimbă spiritul. Etnologii francezi nu se așteptau să aibă parte de același gen de experiență chiar la ei în țară. Și totuși, exact asta li se întîmplă, datorită importanței pe care a luat-o imigrația, mai ales cea originară din Africa neagră. De un an sau doi, unii avocați recurg la etnologi pentru a-i ajuta să apere imigranți africani care și-au supus exciziei nemijlocit sau prin intermediul unor profesioniste copilul de sex feminin. Organizații feministe, precum și altele consacrate
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
V.A.Urechia, îl face să părăsească turma de oi și să-și ia rolul de apostol al românismului. În dorința de a verifica el însuși aceste adevăruri pentru a putea susține cu tărie în fața celor ce negau sau întunecau origina aleasă și eroică a acestui neam, Badea Cârțan, fără a lua în seamă distanțele ce-l despart de frații lui latini, se hotărăște să plece în Cetatea lui Romulus, despre care atât de mult citise. Astfel în anul 1896, luă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sat până după război și este împroprietărit prin reforma lui Groza, în 1946, în comuna Gherdeal. * După ocuparea Ucrainei de trupele româno germane din 1941, în primăvara lui 1942 a venit în comuna noastră familia Slipcenco Vasile, cu soția Silvia, originară de la noi, soră cu notarul Dragoman, cu copiii Andrei, Marusia și Simion, precum și cu o nepoțică, fiica Marusiei. Toți aceștia au locuit în casa lor părintească până în 25 ianuarie 1945, când în urma ordinului 1551 din 1944 al detașamentului de jandarmi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dăunătorilor și bolilor de carantină ale plantelor, precum și a buruienilor, prin metodele chimice, biologice, agrotehnice și prin toate celelalte metode; să stabilească pe teritoriile lor anumite puncte de frontieră prin care trebuie să se facă importul și exportul mărfurilor de origina vegetală, utiland aceste puncte cu camere de dezinfectare pentru dezinfectarea mărfurilor și cu mijloace pentru efectuarea analizelor mostrelor de marfuri, pentru a stabili dacă acestea sînt contaminate de dăunători și boli de carantină ale plantelor, precum și de buruieni; să realizeze
CONVENŢIE din 14 decembrie 1959 privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor împotriva dăunătorilor şi bolilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127111_a_128440]
-
pentru dezinfectarea mărfurilor și cu mijloace pentru efectuarea analizelor mostrelor de marfuri, pentru a stabili dacă acestea sînt contaminate de dăunători și boli de carantină ale plantelor, precum și de buruieni; să realizeze o minuțioasa verificare de carantină a mărfurilor de origina vegetală, ce se exporta dintr-o țară în alta, si a mijloacelor de transport, iar mărfurile să fie însoțite de certificate de carantină, eliberate de organele de stat pentru carantină și protecția plantelor ale țării exportatoare, care certifică faptul că
CONVENŢIE din 14 decembrie 1959 privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor împotriva dăunătorilor şi bolilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127111_a_128440]
-
din punct de vedere administrativ se împarte în județe, județele în comune. Numărul, întinderea și subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili după formele prevăzute în legile de organizare administrativă. Titlul ÎI DESPRE DREPTURILE ROMÂNILOR Articolul 5 Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi. Articolul 6 Constituțiunea de față și celelalte
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub câri femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe. Articolul 7 Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origina etnică și de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profita, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului său tatălui. Articolul 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie sînt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Numai ei sînt admisibili în funcțiunile și demnitățile publice, civile și militare. Legile speciale vor determina Statutul funcționarilor publici
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
cazurile în câri justiția în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea agenților Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Articolul 28 Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se adună pașnici și fără arme, conformându-se legilor câri regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuința de autorizare prealabilă. Întrunirile
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
de chestiuni; intru aceasta nu este trebuința de autorizare prealabilă. Întrunirile sub cerul liber sînt permise, afară de piețele și căile publice. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile și piețele publice sînt supuse legilor polițienești. Articolul 29 Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au dreptul a se asocia, conformându-se legilor câri regulează exercițiul acestui drept. Dreptul de liberă asociațiune nu implică în sine dreptul de a crea persoane juridice. Condițiunile în câri se acordă personalitatea juridică
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
trebuie să fie cuprinse în bugetul general al veniturilor Statului. Articolul 118 Legile financiare se publică în Monitorul Oficial că și celelalte legi și regulamente de administrațiune publică. Titlul V DESPRE PUTEREA ARMATA Articolul 119 Tot Românul, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale. Puterea armata se compune din: armata activă cu cadrele ei permanente, rezervă ei și milițiile. Articolul 120 Gradele, decorațiunile și pensiunile militarilor nu
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]