75,302 matches
-
din 1978 și până recent în special în reviste muzeale și universitare din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu cunosc geografie istorică, fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acuratețea lingvistică a textului și n-a consultat un specialist în chestiunile de natură istorică, așa cum o dovedesc numeroasele erori gramaticale și de conținut istoric. Sperăm să convingem cititorul acestor rânduri de justețea observațiilor noastre făcând trimiteri comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală, la p. III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Sperăm să convingem cititorul acestor rânduri de justețea observațiilor noastre făcând trimiteri comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală, la p. III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p. 6, apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică românească, întâlnite la tot
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și revers, a (sic!) monedelor de bronz”. Câteva pagini mai încolo, la Mulțumiri, printre alte perle ale acestor traducătoare (de exemplu: „Muzeul de Arte Fine din Boston” (p. 14) pentru „Muzeul de Arte Frumoase din Boston”, cum e consacrat; în original, „the Museum of Fine Arts, Boston” (p. IV)), apare și aceasta: „controversă scolastică” (p. 13), ce ar reda, după engleza lor, expresia „scholarly controversy” din original (p. IV); corect ar fi fost „controversă științifică”. De altfel, cele două par să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Boston” (p. 14) pentru „Muzeul de Arte Frumoase din Boston”, cum e consacrat; în original, „the Museum of Fine Arts, Boston” (p. IV)), apare și aceasta: „controversă scolastică” (p. 13), ce ar reda, după engleza lor, expresia „scholarly controversy” din original (p. IV); corect ar fi fost „controversă științifică”. De altfel, cele două par să fi fost vrăjite de cuvântul „scholar” și derivatele lui, de vreme ce văd peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance of a scholiast” din cartea lui Bowersock (p. 22) este tradusă prin „ignoranței unui scolastic (sic!)”, sau la p. 42, unde formula „scholarly seclusion” din original (p. 11) apare ca „izolarea scolastică (!)”. Neștiința Ionițelor noastre o întrece pe cea a „scolasticului” închipuit din mintea lor (corect era „scoliast”), așa cum o demonstrează și traducerea defectuoasă a propoziției „My reading of Gibbon and of Cavafy’s seven matchless
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ionițelor noastre o întrece pe cea a „scolasticului” închipuit din mintea lor (corect era „scoliast”), așa cum o demonstrează și traducerea defectuoasă a propoziției „My reading of Gibbon and of Cavafy’s seven matchless poems on Julian” de la p. IV din original; tălmăcirea celor două provoacă nu doar consternare, ci și râs: „Lecturarea celor șapte inegalabile poeme despre Iulian, (sic!) ale lui Gibbon (!!!) și Cavafy” (p. 13). Aflăm, astfel, ceea ce nimeni pe acest pământ nu știa până acum: marele istoric englez din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
două nu au înțeles o iotă din ceea ce au tradus, căci altfel ar fi corectat tălmăcirea de mai sus, se poate vedea de la p. 23, unde apare clar că Iulian era „orfan de mamă de la naștere” (cf. p. 23 din original: „motherless from birth”), și de la p. 65, unde se arată că bunica sa maternă era din Bithynia (cf. p. 65 din original: „his maternal grandmother in Bithynia”); p. 23: „Of the three new Augusti Constantius II survived the longest, outlasting
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la p. 23, unde apare clar că Iulian era „orfan de mamă de la naștere” (cf. p. 23 din original: „motherless from birth”), și de la p. 65, unde se arată că bunica sa maternă era din Bithynia (cf. p. 65 din original: „his maternal grandmother in Bithynia”); p. 23: „Of the three new Augusti Constantius II survived the longest, outlasting his elder and his younger brothers” - p. 65: „Dintre cei trei noi Augusti, Constantius al II-lea a supraviețuit și fraților mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Nu era neguțător sau marinar, care să fie să aibă un necaz (!), și, dacă mergea sus, pe un deal mic, putea vedea marea, navele, insulele și, de cealaltă parte, Constan tinopolul”; p. 78: „These are all measures which, in their original form, antedate Julian’s final years as emperor” - p. 162: „Toate acestea (sic!) sunt măsuri care de la început (sic!) anticipă (sic!) ultimul an al lui Iulian ca împărat”; p. 86: „The hectoring, insitent, wounded tone of this remark anticipates the
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
transformând în absurditate sarcasmele lor”; alteori, ordinea cuvintelor e necorespunzătoare, ca la p. 237: „iar a văzut cadavrul lui Iulian în afara zidurilor”; apar și cuvinte inexistente în română, precum „cosmopolitan” (p. 191), „traducere” a lui „cosmopolitan” de la p. 94 din original (corect ar fi fost „cosmopolit”) etc. Prin urmare, recunoscând importanța traducerii în limba română a lucrării lui Bowersock, nu putem decât să deplângem faptul că n-a avut parte de traducători și editori competenți. COSTIN CROITORU, Roman discoveries in the
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în funcții ministeriale este mai mic decît în unele țări occidentale. Pe de altă parte, însă, știm bine unde a dus „democrația originală” promovată de Nicolae Ceaușescu în care structurile de putere erau completate pe criterii pur statistice (x femei, y muncitori, z unguri), cel mai adesea în detrimentul adevăratei competențe. Competența trebuie să primeze, indiferent dacă persoana în cauză este femeie sau bărbat
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
poeziilor lui Baudelaire, datorată d-lui Nicolae Ionescu-Pallas, sub titlul Flori de otravă, care nu e nepotrivit ca sens, și care “curg” destul de bine, dar cam des cu cîte o silabă în plus sau în minus, deși unele îndepărtări de original sînt de discutat: “Și omul trece aicea prin codri și simboluri”. Înlocuirea, greșită și inutilă, a prepoziției de (codri de simboluri) cu conjuncția și nu-și are rostul poetic. “Aripile-i gigante îl țin ca într-o plasă” pe Albatros
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
muzicală a operelor fabulistului? Celui ce i s-ar fi citit în ochi scepticism față de o asemenea alegere, văzută nu ca revoluționară, ci ca prea cuminte, conferențiarul - căci era vorba de o expunere în public - îi servea proba citatelor, în original, dacă nu în traducerea proprie: “Aceste citate aparțin poemului Adonis” sau “sunt culese din La Jeune Parque”, ale altui poet de maximă puritate. “Avem dreptul să fim tulburați” mai afirma vorbitorul, de unde înțelegem că în sală se crea o anumită
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
țări ale lumii. În vastă Bibliotecă a Centrului Mondial există deja câteva zeci de mii de cărți: achiziții mai vechi, precum și donații recente În mai toate limbile pământului. Fiecare literatura națională a ținut să fie prezentă cu ceva reprezentativ: În original, dar și În limbi de circulație internațională Între care, desigur, italiană. Literatura română, până În vara anului 2003, se... bucură, să spunem așa, doar de o singură prezenta: volumul de poezii „Spații noi”, de Maria Banus o placheta de o jumătate
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
iar pe partea dreaptă, un mare Centru de Creație, cu vânzare, Silahis. Urmând drumul spre Catedrală, Întâlnim Biserica St. Augustin, construită În 1571, monument UNESCO, din 1993, cu orga de 800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum dacă tot are cetățenie, de ce nu se Înscrie voluntară În Afganistan? Cel care semna nu avea nici el cetățenie. Oare ce a gândit cretinul? Ale cui interese la apară? Alt original! “Sunt sigur ca băbătia și tot neamul lor de opincaro-mămăligari au venit aici fiindcă acasă crăpau de foame. Și-a adus și odraslele care desigur și-au cumpărat fel de fel de diplome universitare și vin aici să ne sufle
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu trăirea paroxistica. Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd „sunetul original” și muzica genezica, alimentează o gîndire lirica aflînd În rod chiar coexistența contrariilor: „perfectul rod ce-i moartea”. La „ceasul cărnii bolnave”, poetul vrea să iasă din temnița sinelui și acest ecou baladesc, de o naturalețe rafinată, Întreține vraja orfica
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
lui V.Vinogradov, L. Grossman, M. Bahtin, a ideilor lui A. Gide sau A.Camus, precum și a descoperirilor structuralismului, semioticii, hermeneuticii și a altor orientări moderne și postmoderne. A prevalat respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Gabriel Dimisianu În 16 auguat a fost aniversarea Gabrielei Melinescu, prilej de a ne raporta la personalitatea acestei scriitoare cu o mare operă, impresionantă prin întindere și diversitate, originală în toate componentele ei. Întâi Gabriela Melinescu s-a afirmat în poezie și apoi, extinzându-și repede câmpul de acțiune, în roman, în eseu, în proza memorialistică, în traduceri. A tradus din Swedenborg, din Strindberg și din alți nordici. Scrie
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
în altă limbă, că publică și într-o altă țară, că nu doar noi o citim ci și alții, de pe alt meridian. și atunci vine cineva de acolo și ne avertizează : "Gabriela Melinescu este unul dintre cei mai importanți și originali scriitori ai literaturii suedeze". Nu eu o spun, nici n-aș avea căderea, ci o spune Birgitta Trotzig, ea însăși o scriitoare suedeză importantă. O recunoaștere a afirmării în alt spațiu și în altă cultură pe care puțini conaționali au
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
real e rezultatul unui tratament aplicat de spirit. Și, constată teoreticianul, chiar așa este: prin activitatea subiectului poetic, realul poetic apare. El se naște prin descompunerea materialului "bogat și amorf al realității cotidiene" și prin recompunerea acestuia într-o țesătură originală "luminată de o anume semnificație". Două valențe are așadar spiritul poetic. El este un agent al formei și un generator de sens. Pentru activarea acestor valențe e nevoie de mobilizarea integrală a organismului poetic, proces în care o funcție esențială
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
insolitare semantică: " O altă (s.a.) imagine a lumii, propusă nouă de către poet, ca rezultat al unui alt raport între eul liric și univers, invită imperios pe cititor să recționeze sufletește altfel (s.a.) în fața operei estetice, îl obligă la o trăire originală (s.a.) a contactului cu obiectul estetic". Mesajul liric solicită și un act de intelecție, fapt ce păstrează "sugestia unui corp de idei". Acest corp de idei însoțește afectivitatea. Pe de altă parte, chiar determinat să revirginizeze limbajul, spiritul poetic ține
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]