976 matches
-
încălecat și a galopat până la tabără, i-a spus lui Tudor ce a văzut. După mine! a făcut Tudor semn la zece panduri. Și, împreună cu căpitanul, au galopat până la conacul boierilor Bălșescu. Boierule, norodul îți poruncește să scoți oamenii de la osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Psalmilor, a lui Solomon, a Înțelepciunii, a Ecleziastului și a celor șaisprezece Profeți. „Ei propovăduiesc că lumea aceasta nu va avea sfîrșit, că Judecata de Apoi a și avut loc și nu se va mai repeta, că Iadul, focul și osînda eternă sînt În această lume și nicăieri altundeva”19. Tot Sacconi constituie sursa noastră principală de informații cu privire la cel mai original gînditor al catharismului, Ioan de Lugio. Născut pe la 1180, acesta a fost mai Întîi călugăr cistercian, devenind ulterior filius
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
semnificații apar sincope, denivelări, rupturi, drept care căutătorul de absolut își deconspiră drama: Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind./ câteodată iubesc lucruri care nu răspund". Semnele, simbolurile, metaforele instituie uneori rezonanțe de profunzime, alteori ele, cuvintele, rămân în cețuri prelungind osânda de a nu ști. Peregrinul imaginar planând peste ape în felul unui personaj biblic, își trimite porumbii (mesageri ai speranței și armoniei) "să-ncerce pajiștea cerului", dar calea spre infinit, "subt semnul înalt al curcubeului magic", e închisă. Câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
socotit că de vom călugări-o noi peste voia ei (precum dedese ia făgăduință la noi mai nainte) și fiind cu fire și năravul defăimate și pornită spre cele lumești, nu-i va fi călugăria de vreo spăsanie, ci de osândă“. Termenii-cheie ai discursului - spăsanie și osândă - relevă clar misiunea pe care o are fiecare dintre in stituațiile sistemului represiv: mănăstirea asigură mântuirea, în schimb pușcăria numai ispășirea unei condam nări, una are o importantă conotație spirituală, cealaltă numai una punitivă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
noi peste voia ei (precum dedese ia făgăduință la noi mai nainte) și fiind cu fire și năravul defăimate și pornită spre cele lumești, nu-i va fi călugăria de vreo spăsanie, ci de osândă“. Termenii-cheie ai discursului - spăsanie și osândă - relevă clar misiunea pe care o are fiecare dintre in stituațiile sistemului represiv: mănăstirea asigură mântuirea, în schimb pușcăria numai ispășirea unei condam nări, una are o importantă conotație spirituală, cealaltă numai una punitivă. pentru întemnițarea femeilor, mitropolitul are la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
porțile Bisericii păcătosul este obligat să și strige păcatul și să obțină iertarea pentru a trece în celelalte etape. El se află totodată sub supravegherea preotului, sub ochii parohiei, pe buzele tuturor. Ca și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori la ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nesațul voluptății e una din cele mai mincinoase iluzii ale vieții în dezlănțuire oarbă. Credem că trăim în beția triumfului când suntem pe alunecușul abisului și al neantului. Creștinismul pune în fața acestui frenetic marș spre neființă al omului bolnav de osânda păcatului două soluții: una pe linia căutării unui alter ego erotic, întregitor căsătoria pentru a face odată pentru totdeauna un singur trup din două; cealaltă, renunțarea definitivă la întregirea carnală și căutarea împlinirii în modul androgin al ascetului. S-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Despre corupțiune și har (426-429), Fericitul Augustin introduce categoria justițiară a „păcatului originar” ca ofensă adusă lui Dumnezeu. Umanitatea devine prin aceasta, o massa damnate, masa perditionis: „Nu printr-o nedreptate, ci printr-o sentință dreaptă păcatul unuia a atras osânda tuturor”, păcatul originar devenind astfel și ereditar. Dupa cum se știe osânda aceasta este moartea care „nu poate fi o pedeapsă legitimă decât în măsura în care este consecința păcatului” (Opus imperfectum contra Julianum). Temeiul scripturistic al acestei transmiteri ereditare este găsit de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
originar” ca ofensă adusă lui Dumnezeu. Umanitatea devine prin aceasta, o massa damnate, masa perditionis: „Nu printr-o nedreptate, ci printr-o sentință dreaptă păcatul unuia a atras osânda tuturor”, păcatul originar devenind astfel și ereditar. Dupa cum se știe osânda aceasta este moartea care „nu poate fi o pedeapsă legitimă decât în măsura în care este consecința păcatului” (Opus imperfectum contra Julianum). Temeiul scripturistic al acestei transmiteri ereditare este găsit de Fericitul Augustin la Romani 5, 12: „Așa cum, printr-un singur om a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dea silința) pentru ca să intre destui pentru a umple casa stăpânului. Ei vor plăti dacă nu vor face bine cele poruncite. De aici grija Sfântului Apostol Iacov: „Nu vă faceți voi mulți învățători, frații mei, știind că (noi, învățătorii) mai mare osândă vom lua. Pentru că toți greșim în multe chipuri, dacă nu greșește cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârșit, în stare să înfrâneze și tot trupul” (Iacov 3, 1-2). II. 3. Fericitul Augustin reprezentant de seamă al Școlii apusene-africane Biserica și-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Dar sala tribunalului e foarte întunecoasă. El nu înțelege mare lucru din ceea ce se petrece aici. Bănuiește numai că e condamnat, dar despre ce fel de condamnare e vorba abia dacă se întreabă. Uneori, chiar se îndoiește de existența vreunei osânde, și astfel continuă să trăiască. Multă vreme după aceea, doi domni bine îmbrăcați și cu purtări alese vin la el, rugându-l să-i urmeze. Cu cea mai mare politețe îl duc într-o mahala jalnică, îi pun capul pe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
unui necunoscut; întrezărise prin el o ieșire nesperată din lumea ei, însă până să ajungă realmente la ea mai era, probabil, drum lung și ocolit. Nici nu prea știa bine cum de nimerise în brațele acelui băiat fără legendă și osândă măreață; dar, în definitiv, de ce s-ar asemăna oamenii cu ei înșiși mai mult decât cu alții -, iar despre spectre, ce să mai vorbim...? Se îmbrățișară prelung, ca să-și acopere o goliciune dată la iveală excesiv, până la carnea vie. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un Îndemn puternic, ca să-ți zidești o viată nouă, adevărată, pentru binele și propășirea ta, dar mai ales a patriei tale, și să te ferești de ceea ce a fost rușinos și urât la Începutul ei dintâi, și dăunător și meritând osânda, prin sfârșitul josnic al faptelor”. Mihail Kogălniceanu vedea cunoașterea istoriei naționale ca pe un element fundamental pentru dezvoltarea spiritului național, cerând În același timp respectarea adevărului istoric, fără exagerările spre care erau tentați latiniștii. În activitatea sa, istoricul nu pleacă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm. Dar asta cu osânda de la Bacău așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate Dabija din 7170 Iași 23 (1662) se scrie de însuși Vodă cu mâna lui acestea: „să lăsați în pace poslușnicii, că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm. Dar asta cu osânda de la Bacău așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate Dabija din 7170 Iași 23 (1662) se scrie de însuși Vodă cu mâna lui acestea: „să lăsați în pace poslușnicii, că odată aceste cărți le veți purta în frunte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătind deșugubina, adică amenda, pusă de judecătorii săi - deșugubinarii - sau de marele vornic, scăpa de altă răspundere. Dacă nu avea cu ce se răscumpăra, fapta și omul ajungeau la Domn, iar acolo nu se mai putea răscumpăra, trebuia săși ia osânda cuvenită. Cei cu putere economică dădeau totul, via, moșia, vitele de muncă, numai să scape de judecată și de osânda domnească. Gloabele și deșugubinele cele mai mici se adunau și erau în folosul globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu ce se răscumpăra, fapta și omul ajungeau la Domn, iar acolo nu se mai putea răscumpăra, trebuia săși ia osânda cuvenită. Cei cu putere economică dădeau totul, via, moșia, vitele de muncă, numai să scape de judecată și de osânda domnească. Gloabele și deșugubinele cele mai mici se adunau și erau în folosul globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari în profitul șefilor lor: a marilor vornici, a hatmanilor, a marelui logofăt... Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cer asupra pruncului lui Dumnezeu. - Vreau să fiu aspru pedepsit pentru fapta mea, zise Crăciun, podidindu-l lacrimile, zguduit de remușcări. - Deoarece ai tăiat mâinile femeii tale, continuă blajin fecioara Maria, pe lângă faptul c-ai albit, o să mai capeți o osândă: Tu, Crăciune, niciodată n-ai să poți muri, ca ceilalți oameni. Și niciodată n-ai să rămâi acasă, de ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți au izbucnit în cor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pretinde, pentru a-și satisface o poftă nemărginită de murdărie, ci pentru a se proteja de soare sau pentru a scăpa de paraziți. Năpârcă "Leneș ca o năpârcă" (Fainéant comme une couleuvre): Aflat la originea păcatului originar, parțial responsabil de osânda pe care Dumnezeu le-a hotărât-o oamenilor pentru neascultare, șarpele, din câte știm, nu a fost pedepsit. Pedeapsa este pentru bărbat și pentru femeie: el a fost osândit să muncească pentru a trăi, ea, să nască în dureri. Animalul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
-i mai normal să mă ridic deasupra situației, să zic: „Doamne fie voia Ta”? Dacă e bine să fim împreună, Dumnezeu ne va călăuzi spre aceasta, iar dacă fiind împreună am continua aceiași viață păgână care ne-ar duce la osânda veșnică pe amândoi, nu-i mai bine să-mi pun nădejdea în Dumnezeu? Și totuși, ne-am cununat în cel mai înalt for al culturii și vieții creștine, ne-am luat angajmentul unei căsnicii creștine în fața lui Dumnezeu !! Vom nesocoti
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fost răstignit Hristos ? Unul L‑a defăimat pe Hristos, spunându‑I : — Dacă Tu ești Hristosul, mântuiește‑Te pe Tine și pe noi. Dar celălalt, certându‑l, i‑a zis : — Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce ești În aceeași osândă ? Noi, după dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta nici un rău n‑a făcut (Luca 23, 39‑41). De aceea Dumnezeu Îngăduie ca unii oameni nevinovați să sufere, ca să fie spre folosul celor răzvrătiți, chiar dacă cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai poate greși. Dumnezeu nu pune inter‑ dicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. „Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neascultând, mai mare osândă să avem”56. El nu violentează libertatea per‑ soanelor care pot alege Între a trăi În afara lui Dumnezeu sau În comuniune cu El. Astfel, iubirea Lui rămâne tot timpul În stare de jertfă. Dar omul nu‑și poate odihni sufletul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de oameni a Cuvântului, că pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”71. Astfel, nu piroanele L‑au 64 Suferința și creșterea spirituală țintuit pe cruce, ci dragostea Sa negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]