2,340 matches
-
realității însăși. Dacă acesta este traseul tranziției românești, și așa a fost el definit deopotrivă de clasa politică românească în acord cu populația, cât și de comunitatea societăților occidentale dezvoltate, atunci la sfârșitul anului 2004, după 15 ani de eforturi, oscilații, pași înainte și pași înapoi, refuzuri și acceptări, tranziția postcomunistă românească se încheie. România și-a atins toate obiectivele pe care și le formulase în perioada de după prăbușirea comunismului; are un regim politic democratic și o societate în care democrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cazul Ploieștilor sau al Piteștiului, apropierea geografică, culturală și istorică de Occidentul dezvoltat, ca în cazul Timișoarei, Clujului sau Sibiului. Dincolo de acestea, se află circa 18 milioane de locuitori ai României, în grade diferite de dependență, concurență pentru resurse și oscilație între civilizația de tip occidental și cea de tip „românesc”. O accelerare a introducerii civilizației occidentale în România nu face altceva decât să accentueze diferențele de dezvoltare dintre diferitele zone și să transfere în interiorul societății românești problemele atât de mult
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ce împinge istoria României mai aproape sau mai departe de centrul dezvoltat al lumii europene. Această mișcare oscilatorie a societății românești este extrem de costisitoare pentru populație și pentru societate în ansamblul ei, fiind, în cea mai mare măsură, responsabilă de oscilațiile tranzițiilor românești din ultimele două secole. Comunismul nu trebuie privit decât ca una dintre aceste oscilații. La sfârșitul secolului XX are însă loc un eveniment remarcabil. Logica expansiunii lumii dezvoltate în efortul ei de a obține dominația mondială prin globalizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mișcare oscilatorie a societății românești este extrem de costisitoare pentru populație și pentru societate în ansamblul ei, fiind, în cea mai mare măsură, responsabilă de oscilațiile tranzițiilor românești din ultimele două secole. Comunismul nu trebuie privit decât ca una dintre aceste oscilații. La sfârșitul secolului XX are însă loc un eveniment remarcabil. Logica expansiunii lumii dezvoltate în efortul ei de a obține dominația mondială prin globalizare impune componentei ei europene ocuparea spațiului liber creat prin prăbușirea comunismului în Europa de Est și în spațiul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
potrivit căreia îndepărtarea de comunism presupune în mod necesar o perioadă de scădere a nivelului de trai și de renunțare la obiectivele sociale ale dezvoltării: educație, sănătate, protecția mediului etc. Nivelul de trai al populației a scăzut continuu, cu mici oscilații, pe toată durata tranziției postcomuniste. Dar mai semnificativă este renunțarea benevolă la prosperitate, chiar și de-a lungul componentelor care puteau rămâne neafectate de crizele economice. Această „autosacrificare” este, probabil, cel mai bine ilustrată de decizia guvernării social-democrate din 1993-1996
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la numai 36,9% în 2000 -, în Franța dominată politic de partidele de centru-dreapta scăderea este minoră, de la 41,9% la 40,2%. Chiar și cele mai liberale dintre țările Nordului democratic și dezvoltat, adică Marea Britanie și Statele Unite, urmează, cu oscilații, aceleași tendințe. Tendința creșterii ponderii veniturilor populației celei mai sărace în totalul venitului național este constantă și în aceste țări. Singura diferență constă în faptul că acestea pornesc de la niveluri semnificativ mai scăzute decât țările care au urmat ceea ce a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
beneficiari ai sistemului de redistribuire din societate. Din toată această lungă analiză rezultă că, asemenea oricărei alte societăți, România este, în cele din urmă, o societate care urmărește creșterea propriei prosperități. Pe termen lung, de-a lungul deceniilor și dincolo de oscilațiile ocazionale, societatea românească urmează o curbă în continuă creștere a prosperității la nivelul societății în ansamblu, ba chiar și o curbă a creșterii prosperității cetățenilor săi. Din această perspectivă, România este o societate ca oricare alta, o societate care devine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proces de apropiere de civilizația occidentală a capitalismului economic și a democrației politice. Pe termen lung, tendința este continuu identificabilă, chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, ea este mai greu de recunoscut. O parte dintre dificultățile acestei recunoașteri provin din oscilațiile ideologice ale celor care au analizat procesul și din instabilitatea discursului politic pe termen lung în interiorul societății românești. Dincolo de acestea, procesul creșterii bunăstării României nu este uniform. Pe de o parte, fiecare tranziție și-a construit propria perioadă semnificativă de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și sfârșitul fiecărei perioade de tranziție. Pe de altă parte, creșterea bunăstării cetățenilor nu a fost niciodată, în nici una dintre tranziții, un obiectiv politic prioritar al clasei politice coordonatoare, și tocmai de aceea creșterea bunăstării cetățenilor a avut parte de oscilații chiar mai mari și de pași înapoi semnificativi. Tranziția postcomunistă ilustrează această situație poate chiar mai mult decât oricare alta. Tocmai particularitatea de a fi în tranziție a produs acest important efect secundar. Prin însuși conținutul său, tranziția este o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internațional - provenit, în ultimă instanță, din regiunile Occidentului dezvoltat - care utilizează diferite mecanisme de piață pentru a transfera capital din România în lumea dezvoltată. Și, nu în ultimul rând, un strat încă și mai profund poate fi identificat în diferitele oscilații ale politicii românești în privința cursului de schimb, a subvențiilor pentru importuri și exporturi, a politicii de prețuri la energie și combustibili, a politicii dobânzilor la împrumuturile de stat (mai ales în perioada 1997-2000), toate acestea reprezentând mecanisme de transfer a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a reprezentat, în perioada de după 1993, cea mai activă și mai instabilă forță politică și ideologică a societății. Faptul că, după 1993, nici unul dintre partidele politice nu a reușit să câștige alegerile după o perioadă de guvernare se datorează tocmai oscilațiilor politice ale acestei categorii sociale. Iar instabilitatea ei politică este urmarea directă a faptului că a fost incapabilă să-și producă propria forță politică și propria ideologie. În capitalismul românesc care se naște după 1989, mica burghezie a fost prima
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creditului acordat sectorului privat a început în 1995, la jumătatea mandatului politic al PDSR, și a continuat apoi pe parcursul tuturor celorlalte guvernări. La fel, creșterea rapidă a ponderii creditelor neperformante a avut loc în timpul aceleiași guvernări PDSR, a continuat fără oscilații pe parcursul guvernării CDR, a fost diminuată la jumătatea mandatului acesteia, dar s-a reluat, într-un ritm mai lent, în timpul următoarei guvernări, a PSD. În sfârșit, cea de a treia tendință pe termen mediu, constând în scăderea continuă a ratei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un ritm mai lent, în timpul următoarei guvernări, a PSD. În sfârșit, cea de a treia tendință pe termen mediu, constând în scăderea continuă a ratei medii a venitului net din dobânzi (în total active) a continuat și ea fără nici o oscilație, ajungând, de la +6,3% în 1994, la -2,2% în 1998 (Doltu, 1999, p. 327). Oricât de divizată și antagonistă ar fi fost clasa politică românească pe temele politice sau ideologice ale guvernării, oricât de grave ar fi fost adversitățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliștii industriali - în forma concretă a proprietarilor sau managerilor de întreprinderi industriale - s-au convins că statul trebuie să sprijine economia, prin economie înțelegându-se mai ales întreprinderile producătoare. Nu a fost o victorie simplă și nici o evoluție lipsită de oscilații. În primii doi-trei ani de după revoluție, financiarii câștigă înfruntarea politică. Rețeaua instituțiilor bancare și financiare se diversifică, băncile câștigă o autonomie aproape totală - care nu mai este contracarată decât de autoritatea guvernului de a schimba conducătorii băncilor -, se înființează SIF
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
variantele: (1) în favoarea întregii populații; (2) în favoarea noii clase de întreprinzători privați; (3) în favoarea foștilor proprietari, deposedați de comunism; (4) în favoarea capitalului străin. Până la urmă, tranziția românească a dat câștig de cauză cam tuturor variantelor posibile, ceea ce explică, între altele, oscilațiile atât de frecvente ale politicii și evoluțiilor tranziției. În general, când se vorbește despre privatizare, specialiștii caută să construiască indicatori cantitativi care să le permită evaluarea volumului și altor caracteristici ale privatizării. Deoarece, după 1989, mai multe țări au declanșat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în care aceste alegeri aveau loc. Așa se explică și faptul că, destul de frecvent în societatea și politica românească de după 1990, alegerile majore făcute în anumite perioade - și în anumite configurații de forțe politice - au fost contestate și schimbate, producând oscilații majore de traseu și direcție, imediat după modificarea raporturilor de forțe politice. Rezultatul a fost asemănător cu parcurgerea, pe perioada postcomunismului, a unui „șir de revoluții”, toate legitimate în revoluția principală - cea anticomunistă - și fiecare afirmându-se ca o schimbare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica externă, de integrare euro-atlantică, nu a fost desfășurată fără oscilații. Această estimare se face pornind de la realitatea că bogăția era strict asociată cu funcția și, în consecință, cu studiile. Salariații oficial bogați ai societății comuniste, inclusiv nomenclatura Partidului Comunist și ofițerii superiori, erau fie asimilați, fie aveau studii superioare, iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca, Eminescu nu e acasă). Sunt comentate congresele și conferințele scriitorilor, oglindind „nu numai precauțiile unui regim care se teme de scriitorii săi, dar și oscilațiile scriitorimii întru conștiința vagă a rolului pe care l-ar putea juca dacă ar fi cu adevărat unită, fără rivalitățile, invidiile și interesele de moment” (Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Atât prin calitatea și varietatea materialelor multiplicate, cât și prin valoarea semnăturilor cuprinse în fiecare sumar, R.v. este una dintre cele mai izbutite publicații românești apărute în exil. Manifestând o limpede atitudine anticomunistă și antisovietică, revista combate cu luciditate și oscilațiile, cedările ideologice, politice și intelectuale ale democrației franceze. N.Fl.
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
este, fără îndoială, cel mai interesant scriitor de teatru român al epocii de după 1948, autorul care a dat cea mai importantă operă dramatică, luându-și ca subiect contemporaneitatea, transformările și conflictele sociale, metamorfoza oamenilor în aceste decenii. Chiar dacă suferă de oscilații valorice semnificative, întrucât nu a putut evita întotdeauna imperativul ideologic, teza oficială a momentului, creația sa este foarte unitară sub aspectul problematicii. Pentru a transpune dramaturgic o epocă istorică plină de contradicții derutante, L. adoptă ca premisă un fel de
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
n-a putut/ arăta lumii tulburarea totală,/ n-a putut să-i spună prin ce limbă/ se piere mai repede: unde se piere/ de vorbe, de culoare, de piatră” (Desenul nu spune nimic). Și în Rana (1980) preeminente sunt pendularea, oscilația între posibilități și opțiuni. Eul liric se află suspendat, într-un echilibru fragil, între două spații (Trecere, Hotar, Lunecă). Poetul începe să cultive imagini și simboluri viscerale („E vie rana / În sângele ei fierbinte / Eu mai trăiesc prin cântec” (Rana
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
poezie. Și la Roman, firește, ca și la Grigorie din Nazianz înaintea lui, avem impresia că această coabitare între poezie și predică este periculoasă, pentru că vedem cum uneori poetul pune în versuri o predică fără o convingere intimă, însă această oscilație între necesitățile practice și activitatea literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului creștin (Nașterea, Bobotează, Sărbătoarea Apostolilor, Judecata de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mare. Cu înaintarea în vârstă se observă o tendință de scădere a volumului alergării, lucru ce trebuie remediat prin intervenția profesorului. Se observă în multe cazuri greșeli transmise de la vârsta primară cum ar fi: alergarea pe călcâie, pe toată talpa, oscilații ale trunchiului în plan lateral, insuficiența fazei de zbor, alergare îngenunchiată, lipsa lucrului de brațe, etc., care trebuie corectate folosindu-se exerciții speciale coordonate de profesor. Acum se manifestă disponibilități pentru însușirea unor procedee și elemente tehnice cu și fără
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tehnică. Oscilînd între monumentalismul imaginii și grija pentru detaliu, între pura expresivitate și retorica intrinsecă a motivului, Vlad Ciobanu sugerează și cel de-al doilea nivel al diversificării deja amintite; acela formal, care determină, pînă la un punct, chiar anumite oscilații stilistice. Expresia seacă, aproape rigidă, din lucrările mai acuzat grafice, își pierde orice relevanță - și chiar orice amintire - în spațiile subtil construite cromatic în care, concomitent cu exprimarea unui lirism spontan, dispar crispările de a spune lucruri cu orice preț
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
un demers „fără pledoarii artificiale și fără umori”. În Poezia postmodernă (2002) se oprește la unele dintre cele mai noi manifestări ale poeziei românești. După ce încearcă o definiție a conceptului de postmodernism în „fragilitatea” lui pe teren românesc, dată de oscilațiile, ezitările și rezervele care s-au manifestat în conturarea lui, autorul stăruie asupra dezbaterilor pe care acesta le-a suscitat, amintindu-i pe principalii participanți la discuție și pe precursorii postmodernismului, mai apropiați sau mai îndepărtați în timp. Sunt sintetizate
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]