1,525 matches
-
Valerius Gratus, fostul procurator al Iudeei, printr-o epistolă. Ponțiu Pilat nu se lăsase atunci intimidat de remarca din epistolă însă primi o lecție dură de care Gratus îl atenționase totuși. Nimeni dintre mai marii iudeilor nu venise atunci la ospățul lui Ponțiu Pilat, nici marii arhierei, nici Filip tetrarhul Trahonitidei și Gaulanitidei din Paneas nici Irod Antipa din Tiberias, ci doar câțiva questori și tribuni romani aflați prin împrejurimi. Tetrarhul însă, se scuzase mai pe urmă, vizitându-l pe procurator
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
fost cât se poate de blândă sub privirile încruntate ale ciracilor care erau bine înarmați și foarte fioroși. Eh! S-au dus acele zile când te puteai sustrage cumva judecății umilitoare a celor din Sanhedrin. N-am venit atunci la ospățul acela la care am fost invitat de ilustra voastră persoană pentru că aș fi fost chemat în fața Sanhedrinului, ilustre! Și cum am spus...s-au dus zilele când Irod cel Mare ilustrul meu tată bătea cu pumnul în masă în fața tribunalului
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
la Șefă un cântec, pe cinste!) Mușcă din pizza cu proteza, bătrâne! Pe omul puternic, grijile nu-l îndoaie. Nu te mai gândi la ziua de mâne! Mușcă azi cu poftă, din pizza mamaie! 14 iulie 2016, Aurel Lucian Chira (ospăț cu pizza) Referință Bibliografică: CLUBUL PENSIONARILOR LA MAJORAT / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Lucian Chira : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CLUBUL PENSIONARILOR LA MAJORAT de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380987_a_382316]
-
moarte. Când unul dintre cei înfrățiți murea, celălalt trebuia dezlegat, adică desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de mormânt. Cei ce se înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
vizita nici eu/ în versurile ce le scriu...”. Retragerea în turn, în spațiul privilegiat al gândului și al poeziei, este un recul, având drept consecință cunoașterea limitelor, aflarea unui loc în care „nicio singurătate nu este de prisos”. Banchetul, inegalabilul ospăț, la care poetul își invită convivii este un spațiu al intimității („simțiți-vă în casa mea/ ca la voi în inimă...”), creat prin intersectarea liniilor, în care lumi diferite se întâlnesc și se reflectă pentru a se lumina reciproc. E
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
păturile sure Pe care le mai calc cu talpa mea... O veveriță neagră și flămândă Cu frică țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai stă puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
în mentalul colectiv al tuturor generațiilor de români? Fiecărei generații îi revine datorie de onoare în a-și prețui valorile nestrămutate din vatra strămoșească. Un freamăt lăuntric se zbate în conștiința fiecărui autor ce-și ,,pune sufletul pe tavă", spre ospățul spiritual, când zămislește în idee, germene de artă și cultură spirituală, spre a prinde rădăcini la căldura sufletească a privirii ,,Măriei Sale, Cititorul", în fața căreia mă înclin. Acest sentiment mi-a motivat demersul într-un proiect cultural care nu necesită analiză
,,CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR -O DATORIE DE ONOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373886_a_375215]
-
suflându-și în degete sau înghițindu-le nemestecate de fierbinți ce erau. Bunica îi privea cu dragoste mare din pragul ușii, ascunzându-și emoția și bucuria în colțul năframei. Prin ferestra aburită de fum și timp, bunicul asista încântat la ospățul nepoțeilor ce-i umpleau sufletul și viața de o bucurie nemaitrăită. Sătui și mult mai calmi, cei patru prichindei ieșiră din șopru și năvăliră asupra leagănului de lemn lucrat de unchiul Marin special pentru ei și agățat cu lanțuri groase
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
negustor de vite în obor!? Bă, ești mai guțan decât îmi închipuiam! Sau crezi tu că împăratul are vreme de curvăsăriile politicii externe când el are grijă doar de nevastă-sa să rămână gravidă, de vânătoare, de paradele militare, de ospețe, baluri și petreceri? Hai, să fim serioși! Când să mai aibă timp? Că aici sunt tot felul de sforării de tras, tot felul de lucruri de pus cap la cap, eheee... E nevoie de timp, informații, analize și aranjamente pe
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
anumită zi Cupidon să dăruiască un trandafir lui Harpocrate, drept răsplată că păstrase tăcerea asupra faptelor și purtării mamei sale, Venus, și pentru a-l stimula să tacă mai departe... Pe vremea aceea simbolul discreției era trandafirul. De aceea, la ospețe, exista obiceiul să se așeze pe masă un vas cu trandafiri, fiind o invitație pentru oaspeți să nu lase să le scape cumva vreo taină sub înrâurirea libațiilor. Obiceiul a dispărut, amintirea lui a rămas însă sintetizată într-un proverb
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
sept. 1986), „O noapte furtunoasă”, Teatrul „C.I. Nottara“ (premiera 28 ian. 1987), „Taifun” (Furtuna), Teatrul „C.I. Nottara“ (premiera 14 dec. 1988), „Al patrulea anotimp”, Teatrul „C.I. Nottara“ (premiera 2 oct. 1989), „Burghezul gentilom”, Teatrul „C.I. Nottara“ (premiera 11 nov. 1989), „Ospățul lui Balthazar”, Teatrul „C.I. Nottara“ (premiera 20 apr. 1991), „Teatrul seminar. Bios și Eros”, Teatrul „Odeon“ (premiera 1992), „Poveste de iarnă”, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (premiera 2 mart. 1994), „Melissa, Poveste de iarnă”, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (premiera 26 apr
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
cel Mare este de departe una dintre cele mai frumoase și expresive descrieri ale imaginii și firii unui domnitor : Fosta-u acestu Ștefan vodă om nu mare de stau, mânios și de grabu vărsătoriu de dânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucru său îl știa a-l acopieri și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzâmdu-l ai săi
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
vreți să fac cu Acela, pe care-L numiți Împăratul Iudeilor?" Ei au strigat din nou: "Răstignește-L!" Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 4. Crimă în loc de pocăință. (Marcu 6:22) “Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod... Împăratul a zis fetei: "Cere-mi orice vrei, și-ți voi da." Mesajul profetului trebuia să-i conducă la pocăință, însă au ales să-l omoare, deoarece slujirea lui demasca păcatul, duplicitatea și
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
văzându-l cum „calcă de două ori într-un loc”, cum obișnuiește ea să numească încetineala asta în mișcări a bărbatului său. Petre nu mai zise nimic. Se desprinse cu oarecare viuoiciune din locul unde rămăsese pironit, cufundat în contemplarea ospățului agitat al păsărilor, pătrunse în holul de la intrare, luă de pe băncuța special concepută, o găleată roșie de „plastic” aproape goală, ieși în curte, goli restul de apă la rădăcina unui butuc de vie și porni în grabă spre fântână. De
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
bătrânul a trăi frenetic, a iubit, a petrecut, a muncit, dar, nici un moment, n-a părăsit masă de ceață și fum a lui Thanatos, prin umbrele ei își privea convivii, în negura ei își devora plictisul, greață, lehamitea, la acest ospăț se află și-acum, când primăvară nu-i altceva decât o invazie subterană de viermi și-o explozie celesta de cenușă. 9 El viejo se complace con antelación en el tedio sin par de la muerte, ese festín fúnebre comenzó hace
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
își permitea deja, că, în sfârșit, o poate invita la o cină romantică pe profa de botanică, cea care până atunci nu-i dăduse nici o șansă, fiind fiica unui consilier de la primărie... *** Zeița Fortuna își oferi o cupă de nectar... Ospățul se arăta la fel de plictisitor ca totdeauna... Zeus, în capul mesei cam pilit și extrem de dornic de laude, Hera, acră, afurisită și plină de oftică, Afrodita toată numai fițe, Vulcan, urât cu spume și cu ochii numai după vreo bulăneală cu
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului POVESTE LA CASTEL Un zumzet vag răzbate Prin porțile cetății Din veșnicia verde A muntelui semeț... Se dau copii cu sănii Printre străduțe-nguste Și menestrelii căntă Mulțimii,la ospăț. De sus ,de după stânca Ce străjuiește veșnic, Cu baie de-aur rece Astrul de ziuă ,luce Catifelări de vată În defileu se-așază Și-un călător apare În vale,la răscruce. Majestuos,castelul În cetina-argintie A brazilor prieteni Protectoral,veghează
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
2012 volumul Poezia cuvintelor, la Galați, dar scrie și proză, eseistică, traduceri, tipărite în antologii și publicații diverse, dar și în revista Arcada, unde este redactor. Poemele din această antologie au titluri precum: CHEMARE ( te chem. In astă noapte la ospățul ținut în taină la o margine de gând), MEDITAȚIE PE UN PERON (așteptăm trenul clipei următoare), GÂND MUT (crâmpei din făptura-mi născută din lut încrustată cu vorbe cântate-n poeme), ȚIPĂT DE VÂNT (descătușată de-ntuneric...mi-aduc aminte
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
pe care l-am visat azi-noapte... -Nu vrei să mi-l povestești și mie? -Pluteam pe imensitatea unei mări înghețate, coboram pe scări de valuri, scări din spumă argintoasă care m-au dus în largi hale unde-am stat la ospăț cu regii Valhalei... -Și ce ți-au spus zeii? -M-au întrebat ce mai e pe pământ, ce mai fac pigmeii aceia care se numesc oameni. Decebal se interesa de Sarmisegetusa și de Dacia lui... -Și ce le-ai spus? -Că
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
organizată cu dragoste de localnici „din puținătatea lor materială și din generozitatea și din bogăția lor spirituală”. Însoțită de preoți procesiunea creștină s-a deplasat la Bisericuța lui Horea unde gospodine harnice și pricepute au pregătit la foc de lemne ospățul nelipsit de la hramurile din Oltenia. După ce au fost sfințite bucatele de către preoți, toți cei adunați aici au fost serviți cu sarmale, friptură, colivă, cozonac, ouă roșii, țuică și vin, pregătite din mici danii pentru binele sufletelor celor vii și în
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
acea perioadă împăratul Maximinus vine la Alexandria și în cinstea lui se organizează o mare sărbătoare păgână cu multe sacrificii, încât orașul era acoperit de fum, miros de sânge dar și de manifestările zgomotoase ale plebei entuziasmate, muzici, jocuri și ospețe necurate, în timp ce frumoasa Ecaterina de-plângea mulțimea sufletelor pierdute prin înșelăciune diavolească. Prinde curaj și-l înfruntă public pe împărat pentru necredința sa și a celorlalți care se închină unor lucruri moarte, făcute toate de mâini omenești. Împăratul amână discuția
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
vârste, chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâie două văpăi. CONTELE DRACULA: (cu vocea puternică dar oarecum prietenoasă) Nu știam că am musafiri în noaptea asta!... Dacă ați sosit cu gânduri bune am să vă pregătesc un ospăț pe cinste! Contele se plimbă cu paloșul la șold, mândru și plin de demnitate. Oștenii cu fețele înspăimântate îl privesc uimiți. CONTELE DRACULA: Dar se pare că altele sunt gândurile domniilor voastre!... Dacă erați tâlhari lăsam vampiricele să se distreze pe seama
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cumpăra tronul! PAPURĂ-VODĂ:(bucuros) Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! BOIER CONACU: Când este vorba de interesele țării... BOIER CIOCOIU: Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace! BOIER CONACU: Să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU: Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai bați capul
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
CĂPITANUL ARNĂUTU: Nici voi nu-i agreați pe turci? URSUZ: Ha, ha, ha! De ce crezi că suntem rumeni și frumoși? CĂPITANUL ARNĂUTU: Din sânge! URSUZ: Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! CĂPITANUL SASU: Iar la noi jale... URSUZ: Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și poporul era muritor de foame! URSUZ: Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ: Vă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
pâine kibuțul Hemdia. De atunci pâinea trona ca o regină pe mesele noastre...Kibuțnicii au reușit să îmbogățească masa de dimineață cu un colț de brânză sau o sardea după alegere”. Pe fundalul sărăciei acelor vremi privesc mesele încărcate pentru ospăț. Întârzii cu privirea pe colțul unde s-au adus atâtea varietăți de pâine proaspătă, cu mirosul îmbietor. Mirosul pâinii îmi stârnise dorința să mușc din ea. Întind mâna, îmi astâmpăr ispită și aduc mulțumiri Celui care ne-o dăruie. Depănarea
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]