1,360 matches
-
d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-al meu, Că de nu li scoate Eu m-oi mînia Șî m-oi tulbura, Oi ți-oi d-îneca. D-albuș păcurari Din gură-i grăia: - Ce mi di-acolea Că ti-oi mînia Șî te-i tulbura? Că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la casa ei, Maria doamnă în Moldova și Ilinca își pregătea zestrea la Târgoviște. Așadar noi, Constantin, Radu și cu mine și Safta și Ancuța, abia, abia ridicată. Poate eram la Cozia, poate la Sărăcinești la schit sau poate la Ostrov, nu-mi aduc aminte prea bine unde eram. Maica și taica, înăuntrul bisericii cu vreun schimnic scriau acatiste - și noi pe afară. Bătea soarele dinspre apus și cum stam așa în pridvor și priveam Înspăimântătorul Județ, numai ce vine un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cel vorbăreț De eroul Odissev cel mult meșteșugareț; Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de Sirenă adormitor de dulce {EminescuOpIV 267} Ș-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte 30Pe lângă a lor ostrov aducător de moarte; Dori pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr de rânduială e al femeei vers, Ca de pe-o tablă gândul din minte ți l-a șters: 35Te farmecă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Suportabilul a îngrășat mai toate inerțiile. Prin definiție valoarea este interogativă. Cuvântul rămâne principala bombă de distrugere în masă. Nici adevărul nu este întotdeauna rotund. E destul de teșit. Și nu numai la poli. Creatorii de artă și-au privatizat imensele ostroave astrale. M-a fascinat întotdeauna moș Gheorghe, acest Voltaire al nostru în opinci. Avem multe informații, dar nu le putem solidariza între ele. Marile idei există de când lumea. Filosofii contemporani se încaieră doar de la nuanțe. Multe creiere zac în conservare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un zeu! - Dar soldații, robii, slujitorii care au venit cu noi? zise Auta. - Ei știu că străinii sunt zei. Și ca nu cumva să se gândească la ceea ce nu s-au gândit niciodată, îi vom trimite cu o corabie în ostrovul pustiu de la apus, după care corabia va fi arsă. Auta se cutremură. - Nu este mai bine să-i ucidem, slăvite? întrebă Tefnaht. - De ce să-i ucidem noi? Vor muri singuri după ce vor mânca cele din urmă rădăcini de pe ostrov. Acolo
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în ostrovul pustiu de la apus, după care corabia va fi arsă. Auta se cutremură. - Nu este mai bine să-i ucidem, slăvite? întrebă Tefnaht. - De ce să-i ucidem noi? Vor muri singuri după ce vor mânca cele din urmă rădăcini de pe ostrov. Acolo bântuie furtuni dese și înotînd nu vor putea să străbată marea. Deodată Marele Preot tăcu, privind îngrijorat spre deschizătura cortului. - Spune-mi, Auta, întrebă el în grabă, străinii au învățat limba atlantă? Auta deschise gura și o clipă se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să știe numele meu nemernic! - Dar tu de unde ești, care-i țara ta? îl întrebă pe celălalt, însă în limba atlantă. Robul cu fața stacojie întinse mâna spre apus. Auta ridică din umeri: - Acolo nu este nici o țară, numai câteva ostroave mici cu oameni sălbatici. De acolo ești? - Nu. Țară mare, frumoasă. Departe! răspunse omul. Auta știa că în unele povești se vorbea uneori de o țară mare de la capătul dinspre apus al pământului, dar nu credea că e altceva decât
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
socoteau să mai stea, dar ceilalți și îndeosebi cârmacii stăruiau să plece. - Când ne-am ales și noi căpetenie, ne-a luat-o apa! spuse râzând unul cu barbă neagră, ajuns în Atlantida de undeva de departe, dintr-un mic ostrov răsăritean. Erau gata să întindă pânzele, și când nu se mai aștepta nimeni, se cățără vesel și vioi pe corabie, ca o pisică, Utnapiștim. - Ce vă uitați așa? Ridicați odată pânzele astea împuțite! strigă el râzând și, scoțîndu-și de la cingătoare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și de nopți. Iar într-o dimineață cârmaciul, care cunoștea bine aceste mări, scoase un strigăt uimit, uitîndu-se spre miazăzi: - Știți unde suntem noi? Pe corabie nu mai erau acum decât cârmaciul, Utnapiștim, robul cu barbă neagră venit dintr-un ostrov răsăritean și Mpunzi. De ceilalți nu mai puteau ști nimic. Întoarseră capul după mâna cîrmaciului: în depărtare, spre miazăzi, se zărea un țărm verde cu câteva guri bogate de râu... - Acolo e Ta Kemet! adăugă el și mai uimit. - Ești
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că scăpase cu viață. Robia era departe. Atlantida era departe sau poate nu mai era. Aici mișunau negustori cu nasuri subțiri și ascuțite, fețe albe și păr negru, care aveau limbă iute și corăbii iuți înjghebate într-o mare de ostroave și limbi de pământ unde neamurile abia se ridicau la viață, și negustori cu ochi înguști și nasuri ca pliscul păsărilor de pradă, mereu dornici de sclavi ieftini și de înșelăciune, lăsîndu-se nu de mult spre mare dinăuntrul ținutului unde
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mele. Alt preot surîse: - Slăvite, drumurile s-au schimbat. Dacă nu se schimbau, nu aveam alt drum decât ori spre miazăzi, până la locul cumplit unde oamenii spun că fierb apele mării, ori spre apus, unde nu sunt decât cele câteva ostroave mărunte cu oameni sălbatici. Dar drumurile s-au schimbat. Când am văzut din Turnul Stelelor zarea răsăritului cotropită de fum și flăcări și am simțit că se zguduie pământul, am alergat spre limanul Marelui Oraș să dăm porunci. Știam că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de mii de soldați și mai ales meșteșugarii care nu putuseră fi prinși n-au venit la corăbii, dorind mai degrabă să moară lângă neveste și copii, decât lângă Puarem. Târziu, când potopul se liniști, rămaseră întregi, în chip de ostroave mărunte, munții din lanțul de miazănoapte, unde fusese odată Piscul Sfânt, și cele trei lanțuri de munți de pe fostul țărm răsăritean, prefăcute în trei grămezi de insule mai mari și mai mici. Rămăsese chiar și o parte din Muntele de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Sfânt, și cele trei lanțuri de munți de pe fostul țărm răsăritean, prefăcute în trei grămezi de insule mai mari și mai mici. Rămăsese chiar și o parte din Muntele de Foc, care mai fumega și acum, însă neputincios. În aceste ostroave scăpară vremelnic unii atlanți și unii robi, dar ostroavele erau sărace și seci, nu puteau hrăni pe nimeni. Numai pe marile insule calde tăiate de ape din munții de miazăzi trăiră mai departe aceiași oameni înalți pe care-i știau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
țărm răsăritean, prefăcute în trei grămezi de insule mai mari și mai mici. Rămăsese chiar și o parte din Muntele de Foc, care mai fumega și acum, însă neputincios. În aceste ostroave scăpară vremelnic unii atlanți și unii robi, dar ostroavele erau sărace și seci, nu puteau hrăni pe nimeni. Numai pe marile insule calde tăiate de ape din munții de miazăzi trăiră mai departe aceiași oameni înalți pe care-i știau atlanții de când lumea. Iar corăbiile pe care le văzuse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Erau vreo douăzeci de corăbii, cele mai multe pescărești, alte câteva mai mari, militare. Întinseră pânzele și plecară, mai apucând să vadă cum din tot ținutul părăsit părți întregi se prăbușeau în mare și numai coamele munților rămâneau deasupra apei, ca niște ostroave. Privind în zare, călătorii vedeau cu groază cum felii întregi de țărm se frâng, cu oameni pe ele încă alergând înnebuniți și strigând după ajutor, și cum se răstoarnă apoi în apele mării turbate. Alți oameni, suiți pe munți, ședeau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
înalt rămase tot Muntele Vulturilor, scurtat doar de piscul său sfânt. Puținii oameni însă muriră curând de foame, căci pădurile de la poale arseseră, iar sus nu mai creșteau decât niște tufe nefolositoare și mușchiul de pe stânci. Numai cel din urmă ostrov de la răsărit, dintre cele nouă care păstrau amintirea lanțului de munți, mai adăposti câtva timp niște oameni. După liniștirea apelor, ieși din peșteri o ceată de păstori atlanți, goi și flămânzi. Marea le înghițise turmele. Insula lor era goală, stâncoasă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
numai să plece. Nimeni nu auzise să fie vreo țară la apus, decât din povești. Dar, la urma urmei, cine putea ști! Mânia zeilor e schimbătoare: Atlantida a pierit și altă țară se putea naște, gândeau păstorii. Iar pe acest ostrov era ca și nicăieri. De unde să ia însă pînza? Trăiră cu toții în peșteri. Mâncară din când în când pește crud. Câte unul făcea strajă la plută, singura lor avere. După mai multe zile, Mahukutah se gândi că pânza se poate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Îngustă (5) 8. A dat bani (4) 3. Ponderat (5) 9. Unite cu un fier Încins (6) 4. Râu african (4) 10. Extern (7) 6. Fruct (7) 12. Îngâmfat (5) 7. Prescurtare de la Patrick (5) 13. Loc sfânt (6) 11.Ostrov (5) 15. Pistol (6) 12. Uscat, fragil (5) 17. Învățăcel (5) 14. Vin sau prăjitură (7) 18. Calmant (7) 16. Arma arcașului (7) 22. Prietenos (8) 17. Categorie (5) 23. Ponosit (4) 19. Vapori de apă (5) 24. A depozita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
uzi, pecenegi, cumani, tătari. Unitățile militare de graniță apără acest teritoriu din cetățile vechiului limes danubian: Dorostolon ( reședința conducătorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Dinogeția, Noviodunum, refăcute și repuse În funcțiune de bizantini. Aceștia construiesc noi cetăți, fie pe diferite ostroave dunărene, ca la Păcuiul lui Soare, fie Îndeosebi pe țărmul mării, la Mangalia. În interiorul regiunii, alți șefi locali, Tatos de la Dârstor, apoi Seslav de la Vicina și Satza (Saccea) de la Preslav, contribuie la apărarea themei Paradunavon, dar și a themei Bulgaria
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și lilieci, cârtițe în stare să audă pasul cel mai furișat, bufnițe, crustacee. Însă Caliban, cel mai expus la astfel de neajunsuri, este și cel care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
acestei lumi, care e totodată amăgire și ființă, vine un ceas când i se adaugă Ariel. Nu avem cum ști de ce-a venit în insula aceea, poate atras de vraja ei, de lumea ei de duhuri slobode și jucăușe (ostrovului i se dusese poate, prin zvonuri ale lumilor prin lumi, o anumită faimă), ori ajunsese 163 acolo doar printr-o-ntâmplare a marilor lui zboruri prin văzduhuri, peste pământuri și mări. Nu are nici o importanță că numele lui e atestat în Vechiul Testament
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și lilieci, cârtițe în stare să audă pasul cel mai furișat, bufnițe, crustacee. Însă Caliban, cel mai expus la astfel de neajunsuri, este și cel care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
acestei lumi, care e totodată amăgire și ființă, vine un ceas când i se adaugă Ariel. Nu avem cum ști de ce-a venit în insula aceea, poate atras de vraja ei, de lumea ei de duhuri slobode și jucăușe (ostrovului i se dusese poate, prin zvonuri ale lumilor prin lumi, o anumită faimă), ori ajunsese acolo doar printr o-ntâmplare a marilor lui zboruri prin văzduhuri, peste pământuri și mări. Nu are nici o importanță că numele lui e atestat în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai rar, și în ceea ce privește „folosirea unei singure denumiri“ pentru același topic. Astfel, Munții Șureanului se mai numesc și Munții Sebeșului sau Munții Orăștiei, Munții Cindrelului se mai numesc și Munții Cibinului sau Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
modelarea“ primului formant, după toponimele frecvente Cîrlig, Cîrligați, Cîrligău etc., Cîrlogani, Cîrlomani etc.; iar a celui de-al doilea formant după numeroasele toponime terminate în -av, -ov, -avu: Morunglav, Obislav, Milcov, Bascov, Bucov, Cricov, Vicov, Oreavu, Slavu, Ilfov, Snagov, Roznov, Ostrov, Brașov etc.). Aceeași „mutație“ au suferit-o, de altfel, mai multe nume de locuri de origine germană compuse cu apelativul bach, „vale, pîrîu“ > Crizbav (săs. < Krisbach = Krebsbach), Ghimbav (săs. < Widinbach = Weiden bach), Hîrtibav (germ. Hartebach = Wälderbach), Holbav (< germ. *Wolfbach > Holbach
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]