712 matches
-
II (1751-1795), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 256. 1777 (7285) august Din tot cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la ace sfântă biserică cu moșu său ierei Gheorghe Donosă. Și am scris eu Ierei ot Vaslui, let 7285 avg(ust). Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciugi. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 378; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 273. 1780 august 11 ... mila sfinții sale Înpreună cu soțu meu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ghibănescu, op. cit., 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 325. 1790 aprilie 24 Acest Triodu l-am cumpăratu În zilele luminatului domn Alexandru Mavrocordat Voevod și l am dăruit iar la biserica me den satul Frenciucii ot ținutul Vasluiului, la care este hramul Sfânta Troiță; și cine la fura să fie blăstămat de Sfânta Troiță și de mine păcătosul. Și am iscălit 1784 noem(vrie) 20. Alexandru Reșcanul vel spatar. 1790 April 24. Pe un Triod neidentificat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
satul Frenciugi, p. 172. 1790 aprilie 24 Alexandru Reșcanu biv vel spatar. 1790 ap(rilie) 24 Triod (vechi), p. 9; Note răzlețe din arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1791 aprilie 18 Acest Penticostar l-am cumpărat eu de la protopopu Ion ot ținutul Vasluiului și l-am afierosit la biserica me din satul Frenciucii Împreună cu celelalte cărți ce am cumpărat. Și am datu tot la această biserică și cine ar fura-o să fie blăstămat de Sfânta Troiță a cării hramul este
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
capete de ținuturi și foarte bogați. Aduceau multă oaste domnului./ Boeri fără titlu intrați în divan la: 6968: Duma Braevici, Coste Dancovici, Albul, Petre Ioachimovici, frate-său Vasco, Cosmița, Ion Bucium, Buhtea, Fetior, Stanciul, Lazul. 6969: Goian, Isac. 6972: Șandru ot Dorohoi, Radu ........., Iațco Hudici. 6974: Zbiarea, Șendric, Tolocico, Radu Gangur, Ivașco Hrinco, Șteful Cernat, Ciocârlie. După Războeni se arată nume nouă: 6984: Șteful Isacovici, Fete Gotcă, Petru Hrăman, Dinga, Iuga, Andreica Ciortorovski, Ion Secară, Groza Micotă, Mușat, Duma Brudur. Vlaicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isacovici, Fete Gotcă, Petru Hrăman, Dinga, Iuga, Andreica Ciortorovski, Ion Secară, Groza Micotă, Mușat, Duma Brudur. Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici (6984-7000) La Cetatea Neamț: Manoil (6965-6975); cu Ciopei 6965; cu Isaia ot Neamț (6966-6974) Ivan Bouren (6975-6976) care a fost și comis. Albul (6976-6978) Arbure (6979-6984) tatăl portarului Luca A. Dajbog (6987-6982) Micotă (6995-7003) cu Reațeș. Eremia (7005-) cu Dragoș, până sub Bgd. V. Fără titlu. Manoil (6965-6975); Albul (6968-6975); La Novgorod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise hagi. Reușise să acumuleze o avere însemnată, căci a construit la Huși, în 1833, biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea în subordine pe pivnicer. Printre martorii hotarnici ai Plopenilor din 1673, după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
realitatea, constata că din invențiuni sportive, ca aeroplanele și submarinele, făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I, 1937, p. 272.) În dimineața Crăciunului am fost la biserica din Batiște. Pre otul Negulescu făcu, ca de obicei, o slujbă frumoasă și pomeni cu voce de stentor pe rege și familia regală. După-amiază însă mă dusei la Azil, unde infirmii trebuiau să cânte Steaua. N-au fost în stare să cânte nimic, jumătate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
endnote id="(701, p. 179)"/>. Dar vechimea unor astfel de ocupații evreiești este mult mai mare. Țesătura de mătase pare să fie menționată În Biblie (Iezechiel 16, 13). În secolul al XII-lea (circa 1170), Benjamin din Tudela (Sefer ha-Massa’ot = Cartea Călătoriilor), vorbind despre evreii din sud-estul Europei, descria prelucrarea și vopsirea firelor de mătase ca fiind ocupații tradiționale evreiești. Mătasea a ajuns să fie cunoscută sub numele de „mătase evreiască”. Cu acest nume apare prețioasa marfă În registrele vamale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei din zonă. „Din santur - scrie muzi cologul Tiberiu Alexandru - cântă doar muzi canți evrei” (859, p. 261). Un asemenea instrumentist evreu - un „țămbelar” - este atestat la Iași În 1741 (193), iar altul, „Avram ținbălar”, este Înre gistrat printre „jidovii ot târgul Cernăuțului”, Într-un recensământ din 1774 al populației din Moldova (124, p. 106). Ca să anime o petrecere nocturnă, ținută la moșia din satul Mokroe, personajul dostoievskian Dmitri Karamazov tocmește un taraf de lăutari evrei, „care cântă la țambal și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se împlinesc 600 de ani de la atestarea documentară a Romanului), vă rog să primiți − împreună cu cei dragi − călduroase urări de sănătate, viață lungă și fericită de la un fost colaborator al Ateneului. La mulți, mulți și fericiți ani! N. Gr. Stețcu (ot Roman) [Verso:] Sobei mele... Străbună sobă, unde ești La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vreme. Pe aici nu mai apare. Nu știam că la Bacău apare ziarul Deșteptarea, unde „apa curge mai repede”! Vă rog să mă iertați că vă răspund așa tîrziu. Să trăiți și să-nfloriți întru mulți ani fericiți! N.Gr. Stețcu ot Roman P.S. Ce-i cu chestionarul pe care mi l-ați trimis? Nu l-am primit. </citation> (43) N.V. Turcu „Ia-mă așa cum mă știi” Așa își încheie N.V. Turcu (14 decembrie 1935, Pufești -Vrancea - 2 noiembrie 1987, Iași) una
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ca și regimul sub care a fost plantată la data de 26 septembrie 1975. Adevărata atestare ne vine din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dintr-un Act al Sfatului Domnesc din 1423 unde se pomenește de un „Pan Șerbea ot Vaslui”. Iată ce corectaseră cerberii: „<<București 500>>, concert-spectacol, cu următoarele modificări și eliminări: a) La Începutul spectacolului se afirmă că se Împlinesc 500 de ani de cînd domnul Țării Românești a poruncit ca scaunul domniei să fie așezat În Cetatea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de cerberii de serviciu pe presă În mari catastrofe. În adresa nr.63/ 2 septembrie 1965, tocmai o astfel de observație am găsit, ce fusese grabnic trimisă la „competenții” de la București de către vajnicul apărător al moralei proletare, tov. Ioan Ghidoveanu ot Bârlad: „Vă comunicăm că pe luna august a.c. am efectuat următoarea intervenție: În ziarul de uzină Rulmentul nr.187 (16) din 1 septembrie 1965, În urma lecturării ziarului Înainte de a primi bun de tipar au fost scoase două fotografii. Prima care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tăiau fustele scurte pentru a le mai lungi, chipurile (???) iar băieților le scurtau pantalonii evazați ori le tundeau favoriții și părul lung cu foarfecele vechilor lor meserii de ciobani pe la târlele ceapeurilor sau ale particularilor. În mod curios, piticul buzat ot Scornicești ordonase ca măsura să nu fie aplicată studenților și... fotbaliștilor! De studenți se cam temea că ăștia erau răi de gură și tari În spirit dar de ce oare rezerva fusese aplicată și mingicarilor?! Din păcate, urechiatul nu mai trăiește
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
drumuri Cu toate că auto-laudele erau la mare cinste În acea sinistră epocă În care, cel puțin la capitolul „agricultură”, eram codașii Europei, totuși unele informații din presă considerate a fi strict secrete erau eliminate fără niciun drept de apel. Fuhrer-ul roșu ot Scornicești - Olt voia să construiască socialismul și ulterior comunismul pe șestache. Astfel, din „Nota de sesizări pentru perioada 18 aprilie - 28 mai 1968” am extras câteva texte ce au fost aruncate la coșul de gunoi. Citindu-le acum, În anul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
existau pe atunci, băgându-se ca musca-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă de lăudătorii personali În uimitoare acte de inteligență creatoare...! În perioada 4-7 decembrie a anului 1973, piticotul ot Scornicești, care avea să devină prezidentul colhozului „România” la 28 martie 1974, efectuase o vizită istorică În Statele Unite ale Americii, la invitația expresă a lui Richard Nixon, cel care pe 8 august 1974 avea să demisioneze din funcția deținută, datorită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care se află imprimat, aproape fază cu fază, memorabilul meci de la Mondialul din ’86. Atunci nu comenta Grădinescu, ci duetul celor doi bulgari, Nikolai Kolev și Nikola Ekserov. Asta fiindcă Nicolae al nostru nu înghițea cosmopolitismul Cupei Mondiale. „Dobrîr vecer ot Guadalajara!“ Și comentariul bulgarilor curgea liniar, cu fraze și formulări pe care ani la rînd le-am știut pe de rost. Franța-Brazilia de la Frankfurt nu poate fi decît urmarea peste timp a acelui meci din Mexic. Bats era la fel de bătrîn
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Sibiu se tipări în 1544, după o traducere din nemțește, un Catechism, rămas într-o copie ms. de popa Grigore din Măhaciu (Codicele Sturdzan). Judele brașovean Hanăș Beagnăr aduse în orașul de sub Tâmpa un tipograf din Muntenia, pe diaconul "Coreși ot Trăgoviște". Acesta își începu activitatea cu un Catechism, român, în 1559, și cu un Tetraevanghel, românesc și el, în 1560, după care urmară felurite tipărituri naționale și slavone. Coresi se folosea de texte mai vechi. Limba română, așa cum apare din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets, Fărocoastă, Balamucea-Parcea, Toader Buimăcilă, Ghiță Coșcodan, Chir Chirilă, Șatrarul Nărilă etc. Dintre toate aceste piese, reprezentabile sunt încă Iorgu de la Sadagura și seria peripețiilor cucoanei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tăcere, fiindcă era ordin de sus, iar ei erau învățați să înghită orice. Că altfel, știți dvs Și toate acestea se petrec în cea mai fericită eră pe care a trăit-o poporul român, călăuzit de astrul său Nicolae Ceaușescu ot Scornicești. Mă întreb, oare cum ar sta lucrurile dacă românii nu ar avea fericirea să-l aibă pe el, familia și partidul care îi susține. Oare cine ar putea da un răspuns la întrebarea asta? Poate că și ultimul copil
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
er n nu tr eb ui e im pl ic at în a ct iv ităț i d e co nt ro l s au d e in sp ec ție d in u rm ăto ar el e m ot iv e: pe nt ru a a ve a as ig ur at ă in de pe nd en ța; ac tiv ităț ile d e co nt ro l/i ns pe cție re pr ez in tă d om
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în că un n iv el d e ev al ua re p en tru m an ag em en t; pe nt ru a e va lu a si st em ul și a da so lu ții. N ot ă: O a st fe l de o rg an iz ar e, p rin s ep ar ar ea c on tro lu lu i in te rn și a ud itu lu i in te rn , nu p
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]