29,029 matches
-
Totul e să vă folosiți imaginația. Se poate face un „copac cu ouă“, atârnând ouăle decorate pe crengi de salcie sau mâțișori, puse într-o vază frumoasă umplută cu apă. Crengile se pot fixa într-un bol plin cu pietre. Ouăle decorate după golire pot fi puse și într-un coșuleț (de răchită sau paie) sau într-un bol ceramic căptușit cu iarbă. Ouăle pot fi fixate (cu ață) pe niște panglici de mătase colorate, pe care apoi la atârnăm în
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
într-o vază frumoasă umplută cu apă. Crengile se pot fixa într-un bol plin cu pietre. Ouăle decorate după golire pot fi puse și într-un coșuleț (de răchită sau paie) sau într-un bol ceramic căptușit cu iarbă. Ouăle pot fi fixate (cu ață) pe niște panglici de mătase colorate, pe care apoi la atârnăm în diverse locuri, începând cu ușa de la intrare, pentru a conferi casei o atmosferă sărbătorească. Cele mai potrivite sunt panglicile de culori pastelate, în
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
pastelate, în nuanțe de galben, verde, roz și mov. După colorare, cojile goale cu căpăcelul tăiat pot fi umplute cu apă și folosite pe post de vaze pentru buchețele de flori cu tulpina scurtă: violete, toporași, păpădii. C. C. Simbolul vieții Oul este, pe lângă simbolul vieții, și acela al fertilității și al renașterii la o nouă viață. Se spune că zeița germană a primăverii, Ostara, primea ofrande de ouă tocmai datorită acestor semnificații ale acestora. O dată cu trecerea timpului, rolul de ofrandă s-
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
pentru buchețele de flori cu tulpina scurtă: violete, toporași, păpădii. C. C. Simbolul vieții Oul este, pe lângă simbolul vieții, și acela al fertilității și al renașterii la o nouă viață. Se spune că zeița germană a primăverii, Ostara, primea ofrande de ouă tocmai datorită acestor semnificații ale acestora. O dată cu trecerea timpului, rolul de ofrandă s-a pierdut, ele fiind dăruite mai mult în semn de prietenie. Celții și germanii vedeau în ou o imagine pentru natura care se trezea din somnul de
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
spune că zeița germană a primăverii, Ostara, primea ofrande de ouă tocmai datorită acestor semnificații ale acestora. O dată cu trecerea timpului, rolul de ofrandă s-a pierdut, ele fiind dăruite mai mult în semn de prietenie. Celții și germanii vedeau în ou o imagine pentru natura care se trezea din somnul de iarnă, înviorată de primele raze calde ale soarelui. La creștini, oul a devenit un simbol pentru înviere. Tradiția cerea ca timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de ofrandă s-a pierdut, ele fiind dăruite mai mult în semn de prietenie. Celții și germanii vedeau în ou o imagine pentru natura care se trezea din somnul de iarnă, înviorată de primele raze calde ale soarelui. La creștini, oul a devenit un simbol pentru înviere. Tradiția cerea ca timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se consume ouă, așa că pe timpul postului acestea trebuiau strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
imagine pentru natura care se trezea din somnul de iarnă, înviorată de primele raze calde ale soarelui. La creștini, oul a devenit un simbol pentru înviere. Tradiția cerea ca timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se consume ouă, așa că pe timpul postului acestea trebuiau strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost fierte. Se spune că adăugarea de plante la fierberea ouălor ajuta la deosebirea celor fierte de cele nefierte. Astfel s-a
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se consume ouă, așa că pe timpul postului acestea trebuiau strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost fierte. Se spune că adăugarea de plante la fierberea ouălor ajuta la deosebirea celor fierte de cele nefierte. Astfel s-a născut obiceiul fierberii și colorării ouălor de Paști. În toată perioada postului se strângeau multe ouă, pe care oamenii s-au văzut nevoiți să le mănânce toate în timpul zilelor
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost fierte. Se spune că adăugarea de plante la fierberea ouălor ajuta la deosebirea celor fierte de cele nefierte. Astfel s-a născut obiceiul fierberii și colorării ouălor de Paști. În toată perioada postului se strângeau multe ouă, pe care oamenii s-au văzut nevoiți să le mănânce toate în timpul zilelor de sărbătoare. C. B. De ce iepurașul? Iepurele este văzut ca simbol al fertilității. Zeița greacă Afrodita și
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
vreme, ele au fost fierte. Se spune că adăugarea de plante la fierberea ouălor ajuta la deosebirea celor fierte de cele nefierte. Astfel s-a născut obiceiul fierberii și colorării ouălor de Paști. În toată perioada postului se strângeau multe ouă, pe care oamenii s-au văzut nevoiți să le mănânce toate în timpul zilelor de sărbătoare. C. B. De ce iepurașul? Iepurele este văzut ca simbol al fertilității. Zeița greacă Afrodita și zeița germanică a fertilității, Ostera, aveau iepurele ca animal sfânt
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
probabil a devenit simbolul renașterii. Dintr-un punct de vedere mai pământean vine a doua explicație posibilă: Joia Mare era ziua de predare a datoriilor către credincioși. Documentele vremii spun, pe de o parte, că aceste datorii erau plătite în ouă sau iepuri. Pe de altă parte, se spune că datornicul, după ce își plătește datoria, este un om liber, care poate fi comparat cu un iepure ce nu mai este fugărit de câine. Probabil că familiile evanghelice din secolul 17 au
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
datornicul, după ce își plătește datoria, este un om liber, care poate fi comparat cu un iepure ce nu mai este fugărit de câine. Probabil că familiile evanghelice din secolul 17 au dezvoltat acest obicei, cel al iepurelui ca aducător de ouă de Paști. El ar fi cel care vopsește ouăle și le ascunde. În acest mod, protestanții încercau să se îndepărteze de catolici, ale căror obiceiuri de post și sfințire a ouălor le respingeau vehement. Obiceiul a apărut cu peste trei sute
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
care poate fi comparat cu un iepure ce nu mai este fugărit de câine. Probabil că familiile evanghelice din secolul 17 au dezvoltat acest obicei, cel al iepurelui ca aducător de ouă de Paști. El ar fi cel care vopsește ouăle și le ascunde. În acest mod, protestanții încercau să se îndepărteze de catolici, ale căror obiceiuri de post și sfințire a ouălor le respingeau vehement. Obiceiul a apărut cu peste trei sute de ani în urmă în Alsacia și în zona
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
dezvoltat acest obicei, cel al iepurelui ca aducător de ouă de Paști. El ar fi cel care vopsește ouăle și le ascunde. În acest mod, protestanții încercau să se îndepărteze de catolici, ale căror obiceiuri de post și sfințire a ouălor le respingeau vehement. Obiceiul a apărut cu peste trei sute de ani în urmă în Alsacia și în zona superioară a Rinului. Documente ale vremii ne prezintă iepurele ca aducător al ouălor de Paști și în Zürich. Și calcularea datei sărbătorii
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
catolici, ale căror obiceiuri de post și sfințire a ouălor le respingeau vehement. Obiceiul a apărut cu peste trei sute de ani în urmă în Alsacia și în zona superioară a Rinului. Documente ale vremii ne prezintă iepurele ca aducător al ouălor de Paști și în Zürich. Și calcularea datei sărbătorii de Paști poate fi o expliație a legăturii cu iepurele. Paștele (catolic) se sărbătorește în prima duminică după luna plină din primăvară, iar iepurele este considerat animal al lunii. Dar iepurele
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Și calcularea datei sărbătorii de Paști poate fi o expliație a legăturii cu iepurele. Paștele (catolic) se sărbătorește în prima duminică după luna plină din primăvară, iar iepurele este considerat animal al lunii. Dar iepurele nu este singurul care aduce ouă de Paști. Pentru multă vreme a trebuit să facă față unei concurențe acerbe. În anumite zone din Elveția, ouăle erau aduse de cuc, în Austria, Silezia, Saxonia și Bavaria de cocoș, în Thüringen de barză și în Westfalen de vulpe
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
prima duminică după luna plină din primăvară, iar iepurele este considerat animal al lunii. Dar iepurele nu este singurul care aduce ouă de Paști. Pentru multă vreme a trebuit să facă față unei concurențe acerbe. În anumite zone din Elveția, ouăle erau aduse de cuc, în Austria, Silezia, Saxonia și Bavaria de cocoș, în Thüringen de barză și în Westfalen de vulpe. În secolul al XIX-lea, iepurașul aducător de ouă era încă necunoscut în unele zone ale Germaniei. După cum am
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
facă față unei concurențe acerbe. În anumite zone din Elveția, ouăle erau aduse de cuc, în Austria, Silezia, Saxonia și Bavaria de cocoș, în Thüringen de barză și în Westfalen de vulpe. În secolul al XIX-lea, iepurașul aducător de ouă era încă necunoscut în unele zone ale Germaniei. După cum am amintit deja, prima atestare documentară a iepurelui de Paști a fost la Georg Franck în „De ovis paschalibus“. Acolo se spune: „În Alsacia și zonele din jur, aceste ouă se
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de ouă era încă necunoscut în unele zone ale Germaniei. După cum am amintit deja, prima atestare documentară a iepurelui de Paști a fost la Georg Franck în „De ovis paschalibus“. Acolo se spune: „În Alsacia și zonele din jur, aceste ouă se numesc ouă de iepure, din cauza legendei prin care se dau explicații copiilor și celor cu minte puțină spunând că iepurele face ouăle și le ascunde în iarbă, apoi copiii le caută spre bucuria celor mari“. M. D. Personaj și
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
încă necunoscut în unele zone ale Germaniei. După cum am amintit deja, prima atestare documentară a iepurelui de Paști a fost la Georg Franck în „De ovis paschalibus“. Acolo se spune: „În Alsacia și zonele din jur, aceste ouă se numesc ouă de iepure, din cauza legendei prin care se dau explicații copiilor și celor cu minte puțină spunând că iepurele face ouăle și le ascunde în iarbă, apoi copiii le caută spre bucuria celor mari“. M. D. Personaj și simbol Artă - iepurele
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
la Georg Franck în „De ovis paschalibus“. Acolo se spune: „În Alsacia și zonele din jur, aceste ouă se numesc ouă de iepure, din cauza legendei prin care se dau explicații copiilor și celor cu minte puțină spunând că iepurele face ouăle și le ascunde în iarbă, apoi copiii le caută spre bucuria celor mari“. M. D. Personaj și simbol Artă - iepurele lui Dürer Doarme liniștit, dar e oricând pregătit să o ia la goană. Această stare constituie, pe lângă fertilitate și culoare
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
în formă de tort, având grijă să fie acoperite și marginile. Se ornează cu felii de portocale și felii de migdale. Până la servire se ține la rece. Prăjitură cu frișcă Ingrediente: pentru blat: 120 g unt, 125 g zahăr, 3 ouă, 150 g făină, coaja rasă de la o lămâie, 50 g amidon alimentar, o linguriță praf de copt, 50 ml lapte; pentru umplutură: 75 g zahăr, zeama de la 3 lămâi, 250 g mascarpone, 10 plicuri de gelatină, 600 g frișcă bătută
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
mascarpone, 10 plicuri de gelatină, 600 g frișcă bătută; pentru ornat: un plic gelatină roșie, 1/2 l suc de vișine, 20 g zahăr, o lingură cocos ras. Mod de preparare: Untul se amestecă cu zahărul, zeama de lămâie și ouăle. Făina, în care s-a adăugat praful de copt și amidonul alimentar, se încorporează cu grijă în crema de lămâie. La sfârșit se adaugă laptele. Aluatul se toarnă într-o formă de tort, se introduce în cuptorul bine încălzit, unde
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
și se ornează tortul. Se lasă până se întărește gelatina, iar pe margini se presară cocos ras. Specialitate cu gem de caise Ingrediente: 150 g unt, 120 g zahăr, un pachet zahăr vanilat, o lingură coajă rasă de lămâie, 4 ouă, 200 g făină, 50 g migdale măcinate, o linguriță praf de copt; pentru umplutură și ornat: 250 g gem de caise, 200 g frișcă, 3 caise din compot, 2 linguri fistic tăiat mărunt. Mod de preparare: Untul se freacă cu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de copt; pentru umplutură și ornat: 250 g gem de caise, 200 g frișcă, 3 caise din compot, 2 linguri fistic tăiat mărunt. Mod de preparare: Untul se freacă cu zahărul, se adaugă zahărul vanilat, coaja rasă de lămâie și ouăle. Făina se amestecă cu praful de copt și cu migdalele măcinate și se încorporează în crema de unt. Aluatul se toarnă într-o formă de chec unsă cu unt și se lasă în cuptorul bine încălzit cca 50 de minute
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]