1,609 matches
-
la schimbare) surprinde mai puțin faptul că schimbarea și, mai ales, formarea (însușirea) unei opinii este un proces ce se derulează în timp. A. Cambell et al. (apud Hennessy, 1985) au elaborat un model - numit de ei „modelul cauzalității în pâlnie” - al însușirii (holding, în engleză) unei opinii (decizii), în care axa timpului, de-a lungul căruia se cumulează efectul mai multor factori, joacă rolul decisiv. De la punerea lui în circulație, prin celebra lucrare American Voter, în 1960, modelul - cunoscut în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
relevanți a căror influență se combină la momentul T2 A devine un factor irelevant la momentul T2 D este un factor relevant a cărui influență se adaugă la influența lui B+C, la momentul T3 Figura 1.1 - Cauzalitatea în pâlnie a formării (însușirii) unei opinii (Hennessy, 1985) Așa cum transpare deja din cele prezentate, modelul „cauzalității în pâlnie” conține câteva idei fundamentale și comportă câteva comentarii: Se subliniază că formarea, însușirea sau chiar schimbarea unei opinii este un proces în timp
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
D este un factor relevant a cărui influență se adaugă la influența lui B+C, la momentul T3 Figura 1.1 - Cauzalitatea în pâlnie a formării (însușirii) unei opinii (Hennessy, 1985) Așa cum transpare deja din cele prezentate, modelul „cauzalității în pâlnie” conține câteva idei fundamentale și comportă câteva comentarii: Se subliniază că formarea, însușirea sau chiar schimbarea unei opinii este un proces în timp, determinat de o serie de factori și evenimente (persoane semnificative, credințe, alte opinii etc.). • Influențele respectivilor factori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de convergență, având loc efecte de cumulare influențială, astfel că, pe măsură ce înaintăm în timp, se conturează o tendință spre o poziție (opinie) fermă, eliminându-se treptat influențele disonante cu respectiva tendință. Câmpul influențial se restrânge, și de aici analogia cu pâlnia. • Modelul se referă la formarea și cristalizarea opiniilor, dar și la relația dintre opinie și comportament la luarea unor decizii de a acționa într-un fel sau altul (ca înexemplul redat mai înainte). • Deși elaborat cu referire la opiniile politice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la momentul T1. • O altă critică ce se impune imediat - și apoi, de aici, posibilitatea de a complica și ameliora modelul - este că, cel puțin în forma sa grafică, el nu sugerează existența efectelor de interacțiune a factorilor din interiorul pâlniei, fiind vorba doar de un model simplu cumulativ. Dar, de altfel, autorii și, mai târziu, comentatorii modelului insistă că el nu este un model în sensul propriu - și cu atât mai puțin unul cauzal -, ci mai curând o metaforă, care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este un model în sensul propriu - și cu atât mai puțin unul cauzal -, ci mai curând o metaforă, care încearcă să ne ajute să înțelegem mai ușor procesele de selecție, combinare și excludere a posibilelor influențe ce au loc în interiorul „pâlniei”. Susținătorii modelului insistă însă că nu trebuie neglijată în nici un fel relația pâlniei cu exteriorul și cu procesele cognitiv-afective de la nivelul individului. Examinând subiectul formării, schimbării și rezistenței la schimbarea atitudinală, e onest și util să relevăm, măcar succint, și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ci mai curând o metaforă, care încearcă să ne ajute să înțelegem mai ușor procesele de selecție, combinare și excludere a posibilelor influențe ce au loc în interiorul „pâlniei”. Susținătorii modelului insistă însă că nu trebuie neglijată în nici un fel relația pâlniei cu exteriorul și cu procesele cognitiv-afective de la nivelul individului. Examinând subiectul formării, schimbării și rezistenței la schimbarea atitudinală, e onest și util să relevăm, măcar succint, și mecanismele mai subtile identificate de specialiști în acest areal. a. Față de modelul clasic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toată ziua fără să schimb o vorbă cu nimeni, mă întorc, mai bem câte ceva și gata. A doua zi, de la capăt. Ce sens au toate astea ? Cumătrul Fandarac privi dojenitor, peste umărul lui Petrache, către Șofronică, care își făcuse urechile pâlnie. Apoi spuse, cu voce scăzută : — Sensul pe care l-au avut totdeauna. Numai lumea îmbătrânește, oamenii sunt la fel. Dar poate că trebuie să te mai duci la femei. — Uite, până și asta. Ca s-o iau în brațe pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
exact, cum e ușor să-ți închipui, zgomotele rău-prevesti toare. Zidurile închisorilor sunt astfel construite încât zgomo tele să treacă prin ele fără nicio opreliște. Ba chiar mai rău de-atât. Dacă strigi pe câmp, chiar și cu palmele făcute pâlnie la gură, strigătul nu ajunge prea departe, se risipește. Zidurile pușcăriei nu doar lăsau zgomotele să treacă nestingherite, ci le întregeau, vibrând odată cu ele. Iar cel mai rău-preves titor sunet dintre toate era al ușilor care se trânteau. Ca o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
are prea mulți ochi... — Să nu îndrăznești ! se auzi, gemând, Melania. El râse. Era mândru de ce spusese. — Am glumit. Ne mai veselim și noi... Apoi, strigând : Nu-i așa, Coltuce ? Băiatul nu răspunse, ascultând vuietele din urechi care, ca niște pâlnii, vărsaseră, de-a valma, vocile în trupul lui firav, făcându-le să se lovească de marginile încheiate prea din scurt. — Am plecat, îi anunță Golea. A venit Farmacistu’ din Germania. Să auzim ce mai zice. Și vezi c-am adus
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două luni primi înștiințarea că are de plătit o amendă contravențională de o mie de lei. Berti nici nu-i mai pomenise de asta, se împrumutase și plătise. Apoi polițistul cel vechi se strecură înapoi, subțiindu-se ca printr-o pâlnie. — Ce credeți... ? întrebă el, legănându-se pe picioarele din spate ale scaunului. Ce să facem cu el ? — Păi, să-i dați drumul, răspunse Rada, surprinsă de întrebare. Ce altceva ați putea face ? Polițistul nu se opri din legănat, își împinse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o biserică pustie, cu pardoseala de piatră. — Ar fi cea mai mare biserică din lume, se minună Jenică, de parcă ar fi văzut-o prima oară. Atâta că nu are cupolă. — Și nici vreun Dumnezeu, adăugă Tili. Maca își duse mâinile pâlnie la gură și strigă. Sunetul se izbi de pereți și se întoarse, stâlcit, la picioarele lui. — Parcă de dumnezei ducem noi lipsă ? întrebă el. Să vezi ce de dumnezei am adunat în hârtiile mele, destui pentru tot universul. Ce noroc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bună, var întărit, îl topesc ploile. Nu trebuie să facem lucruri de mântuială. Să fie rezistente în timp, ca motoarele rusești. Maca îl întrebă cu mâinile cam despre ce e vorba. Omul își ridică arătătorul, deși urechilor clăpăuge, ca niște pâlnii de fonograf, liniștea nu părea să le prisosească. — ăsta e un ceas, spuse. Cel mai bun din lume. Dacă ești deștept, găsești în natură tot ce-ai nevoie, nu trebuie să cumperi. Lumea nu mai pune acuma murături la borcan
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înșfăcă la subsuori, ca pe două suluri de stofă, și, ferindu-i să nu-i dea cu capul de tocul de lemn al ușii, îi scoase, însoțindu-se cu un fel de cântec pe care îl șuiera printre buzele făcute pâlnie. Se întoarse repede, scuturându-și palmele cât niște cazmale. Și acuma, spuse bătrânul, ia niște bani și du-te cu fetița la gară, să-și cumpere o ciocolată. Tili o prinse de mână : — Numele tău e Smaranda, nu-i așa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică nu merge ? strigă Maca, făcând mâna pâlnie, să se audă cât mai departe. Ia încearcă ! Îți lipsește curajul sau ce-ți lipsește ? O clipă ferestrele amuțiră. Alte fețe se iviră la geamuri, unele consternate, altele furioase. Pe sub ele, atât cât le permitea înălțimea pervazului, apărură și chipuri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu deosebire călduroase. Totuși, nu se putu stăpâni de a nu-l ironiza puțin. - De ce nu-l chemați pe marele Pomponescu? Gaittany, acela care oferise un banchet lui Pomponescu, azi, când ministeriabilul părea a nu mai fi actual, punând mâna pâlnie la gură, zise: - Un caraghioz!Și râzând din toată inima, ieși pe ușă. Ioanide îl văzu de pe geam întinzîndu-se cu deliciu pe spate în automobil și consultîndu-și nelipsita agendă. Ca întotdeauna vara, arhitectul era prezent în București din cauza lucrărilor, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de culoare, circulație colaterală, steluțe vasculare, erupții, leziuni de grataj) cu evidențierea eventuală a unei telangiectazii la baza toracelui, ghirlanda Sahli, trebuie să ne facă să căutăm emfizemul pulmonar. Se inspectează forma toracelui (asimetrii, forme particulare - torace paralitic, înfundat, în pâlnie, prezența deformării transversale a coastelor inferioare la nivelul inserției diafragmatice apare la copiii cu rahitism sau astm bronșic sever), deformări ale regiunii mamare, șoc apexian evident. · Urmează palparea grupelor ganglionare axilare (intern, extern, anterior, posterior și vârful axilei), apoi palparea
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
În consecință, construirea și managementul unei echipe de proiect, comunicarea unei viziuni clare și a planului proiectului, menținerea elanului și motivației etc. nu sunt sarcini lipsite de importanță. Un mod de reprezentare a fazei de dezvoltare este acela al unei pâlnii, care se mișcă gradual de la o explorare largă către rezolvarea problemei prin concentrare îngustă, și de aici la inovația finală (și de succes). În această etapă sunt suportate cea mai mare parte din timp, costuri și angajamente și ea este
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată-n fiu), organizat în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mici membri ai familiei, ca să crească voinici. Carnea pentru cârnați era tocată și se amesteca cu mirodenii dintre care ardeiul roșu se punea din abundență, amestecat cu mult usturoi pisat. După ce mațele subțiri erau umplute cu tocătură, folosind ca pâlnie un gât de sticlă de un litru, se puneau la uscat și apoi se afumau. În mațele groase se făceau caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se conserva pentru timp de vreme, fiind friptă bine și pusă în chiupul de ceramică sau în borcanul de sticlă peste care se turna grăsimea topită. În bășica porcului, umflată și uscată, se păstra grăsime ce se turna cu ajutorul pâlniei. Din picioarele afumate se pregăteau răciturile pentru Paști. Cu porcul astfel pregătit, cu butoiul plin de vin, gospodarii locului întâmpinau Anul Nou. De aici vine și proverbul „Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din frunze și flori de lumînărică sau sabăr. Un tratament neobișnuit (ciudat chiar) se aplica astfel: se lua o bucată galbenă de hârtie unsă cu ceară de albine, se făcea un cornet și se introducea cu partea ascuțită (vârf) Întro pâlnie. Vârful pâlniei se așeza pe ombilicul bolnavului, iar cornetul de hârtie se aprindea cu un chibrit și ardea Încet, până ce flacăra ajungea la buric, când pâlnia se Înlătura. Se spune că metoda (numită "trage fierea pe la buric") dădea rezultate miraculoase
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și flori de lumînărică sau sabăr. Un tratament neobișnuit (ciudat chiar) se aplica astfel: se lua o bucată galbenă de hârtie unsă cu ceară de albine, se făcea un cornet și se introducea cu partea ascuțită (vârf) Întro pâlnie. Vârful pâlniei se așeza pe ombilicul bolnavului, iar cornetul de hârtie se aprindea cu un chibrit și ardea Încet, până ce flacăra ajungea la buric, când pâlnia se Înlătura. Se spune că metoda (numită "trage fierea pe la buric") dădea rezultate miraculoase! În unele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de albine, se făcea un cornet și se introducea cu partea ascuțită (vârf) Întro pâlnie. Vârful pâlniei se așeza pe ombilicul bolnavului, iar cornetul de hârtie se aprindea cu un chibrit și ardea Încet, până ce flacăra ajungea la buric, când pâlnia se Înlătura. Se spune că metoda (numită "trage fierea pe la buric") dădea rezultate miraculoase! În unele localități din Transilvania, mai ales În satele de sub Carpații Apuseni, pentru vindecarea gălbinării (hepatitei), bolnavii erau tăiați cu briciul pe frunte, Între sprâncene. Dacă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
își motivează opțiunea notând că "orice preluare în literatură este în primul rând luptă, desființarea construcției vechi și realizarea unui ansamblu nou din elemente vechi"286. Citindu-l, parcă recunoaștem tacit motivațiile care l-au împins pe Urmuz, autorul "romanului" Pâlnia și Stamate în patru părți care se întind pe doar câteva pagini (zece sau opt, în funcție de ediția consultată), unic în literatura universală să denunțe, sub forma parodiei mușcătoare, criza limbajului de început de secol și "absurdul" originalității literare. Desigur, Tînianov
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]