KorAP: Find »[drukola/base=pârcălab & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...32 >

794 matches

Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808

-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
se amestece la satele episcopiei, respectând „cărțile Domnilor de mai înainte". Dregătorilor de Huși și Stănilești li se dădea ordin „a lăsa în pace satele Episcopiei, cum au fost și la alți domni". La 22 august 1638 Vasile Vodă ordonă pârcălabilor de la Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
sfârșitul domniei lui Vasile Vodă canoanele bisericești referitoare la judecarea clerului care ar fi căzut în fapte de vinovăție, ajunseseră a fi neștiute și nebăgate în seamă de autoritățile civile, la 24 februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Episcopii judecă clerul eparhial, călugări, preoți, diaconi și țârcovnici, fiecare în eparhia sa; - de competența judecății bisericești atârnau chestiunile de căsătorie legiuită sau nelegiuită; - în toate asemenea chestiuni era oprit amestecul autorităților civile de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei mele prin țara Domniei mele... să aveți a lăsa foarte

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
1646, într-un proces, judecat la domnie, se zice că partea care a avut dreptate „ș-a pus heria 12 taleri în visteria domnească". Miron Barnovschi, prin așezământul său din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși, precum și dăbilarilor de ținut și

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în fiecare oraș

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în fiecare oraș sau târg s-au orânduit osebiți judecători ca să judece pe locuitori; aceștia în câteva locuri se cheamă pârcălabi, iar în altele vornic și cămăraș. Câte doi pârcălabi sunt la... Fălciu, Galați, Tecuci, Tutova, Putna; câte doi vornici la Bârlad, un vornic la Vaslui... Bulucbașe de târguri sunt în fiecare târg câte 4 sau 5 iar în Iași sunt

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în fiecare oraș sau târg s-au orânduit osebiți judecători ca să judece pe locuitori; aceștia în câteva locuri se cheamă pârcălabi, iar în altele vornic și cămăraș. Câte doi pârcălabi sunt la... Fălciu, Galați, Tecuci, Tutova, Putna; câte doi vornici la Bârlad, un vornic la Vaslui... Bulucbașe de târguri sunt în fiecare târg câte 4 sau 5 iar în Iași sunt 10; 19 căpitani de polcuri, câte 1000 oameni, în

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
și cheltuială. Pentru aceea nime să nu oprească ce este poclonul sfinției sale. Iar care preot va sta împotrivă, și nu-și va da polconul, precum este adetiul, bine să știe că va avea certare de la Domnia mea... Așijderea și voi pârcălabi și alți slujitori ce veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de țară să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și judecător, să certe pe cei vinovați. De la acești pomeniți poslușniuci nimeni să nu

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240

lucru a fost confirmat și de izvoarele documentare. O scrisoare a lui Bogdan al III lea, adresată regelui polon la 1 iunie 1512, vorbește despre "castelul nostru de la Soroca". În tratatul moldo-polon din 12 iulie 1499 este citat martor "Coste, pârcălab de Soroca", iar în tratatul încheiat la 14 septembrie 1499 cu Alexandru, mare duce de Lituania, este amintit din nou același "Coste, staroste de Soroca". Pârcălabii principalelor cetăți moldovenești sunt cunoscuți mai ales din hrisoavele domnești, figurând ca martori. Ei

Urmele lui Ștefan cel Mare în ținutul Sorocii. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură (2004) [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
nostru de la Soroca". În tratatul moldo-polon din 12 iulie 1499 este citat martor "Coste, pârcălab de Soroca", iar în tratatul încheiat la 14 septembrie 1499 cu Alexandru, mare duce de Lituania, este amintit din nou același "Coste, staroste de Soroca". Pârcălabii principalelor cetăți moldovenești sunt cunoscuți mai ales din hrisoavele domnești, figurând ca martori. Ei erau apropiați ai domnului, membri ai familiei domnitoare sau ai Sfatului Domnesc. Un alt moment semnificativ ce leagă istoria ținutului Soroca de domnia lui Ștefan cel

Urmele lui Ștefan cel Mare în ținutul Sorocii. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură (2004) [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983

închisoare și slujitorii lui Bogdănut din Nuntă domniței Ruxandra sînt animați de aceeasi credință față de eroul lor, față de cel care dă glas părții tăinuite de sufletele lor simple. Bogdănut și Farinet parcurg amîndoi un drum de initere sub oblăduirea unchiului-magician: pîrcălabul Ștefan și, respectiv, moș Sage. Amîndoi ucenicii fac un pas greșit: Bogdănut se îndrăgostește de domnită Ruxandra, Farinet de fata lui Romailler. Amîndouă iubiri imposibile, inegale, nefericite. Dragostea se manifestă la fel: aproape fără cuvinte, cu gesturi delicate care-i

Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
atinsese niciodată. Lirismul aspru, misterul moral pe care le observa Henri Zalis la Ramuz, sînt deopotrivă atribute ale personajelor lui Sadoveanu. Înfrînți fiind, cei doi eroi își găsesc alinarea în natură: cuconul Bogdănut consolîndu-se cu amintirea sărutului domnesc la schitul Pîrcălabului, Farinet aruncînd în aer grota care îl adăpostește pînă în ultima clipă. Aici doi scriitori se despart cu adevarat. Charles Ferdinand Ramuz, Farinet sau banii falși, traducere de Barbu Cioculescu, Ed. Vremea, București, 1998, 240 pag., 24000 lei.

Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
Corola-website/Law/164776_a_166105

pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul act constitutiv. Articolul 3 (1) Sediul social al C.N.I. este în municipiul București, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1. C.N.I. are puncte de lucru în București, str. Pârcălab Baldovin nr. 1, sectorul 1; str. Horațiu nr. 28, ap. 3 și ap. 4, sectorul 1; str. Crișana nr. 31, sectorul 1; Calea Victoriei nr. 155, bl. D1, tronson 6, et. 4, sectorul 1. ... (2) Sediul social al C.N.I. poate fi

ACT CONSTITUTIV din 22 decembrie 2004 al Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A.. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164776_a_166105]
Corola-website/Law/188254_a_189583

se află câte un rondou undat, de argint și albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea grecească flancată de cele două astre reprezintă stema lui Luca Arbore, hatman și pârcălab de Suceava în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cele 3 rondouri undate semnifică semnul convențional pentru izvoare, făcând trimitere la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa

HOTĂRÂRE nr. 514 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Bârnova, Erbiceni, Şipote şi Vlădeni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/188254_a_189583]
Corola-website/Law/167985_a_169314

MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 8 iunie 2005 În cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a II-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii J.-P. Costa, președinte, A. B. Baka, L. Loucaides, C. Bîrsan, K. Jungwiert, M. Ugrekhelidze, doamna A. Mularoni, judecători, și doamna S.

HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/167985_a_169314]
la 7 septembrie 2004, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURĂ 1. La originea cauzei se află Cererea nr. 46.572/99, îndreptată împotriva României, prin care doi cetățeni ai acestui stat, domnii Dan Corneliu Sabou și Călin Dan Pîrcălab (reclamanții), au sesizat Comisia Europeană a Drepturilor Omului (Comisia) la data de 25 septembrie 1998, în temeiul fostului art. 25 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții sunt reprezentați de doamna Monica Macovei, avocată

HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/167985_a_169314]
Corola-website/Law/168134_a_169463

fine). Rezultă că o asemenea interdicție, aplicabilă în dreptul român în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracțiunea pentru care se aplică pedeapsa principală și fără a fi supusă controlului instanțelor în ceea ce privește necesitatea (mutatis mutandis, Sabou și Pîrcălab împotriva României, Cererea nr. 46.572/99, paragraful 48, Hotărârea din 28 septembrie 2004), nu este adecvată în cauză și nu se justifică în raport cu natura infracțiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanților. 118. În ceea ce privește interzicerea exercitării profesiei

HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/168134_a_169463]
Corola-website/Law/172579_a_173908

născut la data de 21 decembrie 1956 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 76228 Karlsruhe, Gerberastr. 22, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Schela, jud. Gorj. (1671/2004) 45. EHRHARDT ILEANA'adELEONORA, fiica lui Pârcălab Ștefan și Ileana-Eleonora, născută la data de 20 mai 1974 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 34388 Trendelburg, An der Halbe 20, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Mediaș, str. După Zid nr. 25

HOTĂRÂRE nr. 1.459 din 24 noiembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/172579_a_173908]
Corola-website/Law/171155_a_172484

lui Mihail și Eugenia (fiica lui Mihu Ilie n. la 20.07.1922 în Bravicea și Maria), născută la data de 13 martie 1976 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Vlaicu Pîrcălab nr. 15, ap. 19.(2457/2002) 5. BEȚ PETRU, fiul lui Beț Simion (n. 1925 în Otac) și Tatiana, născut la data de 15 iunie 1963 în localitatea Otac, județul Rezina, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău

HOTĂRÂRE nr. 1.103 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171155_a_172484]
Corola-website/Law/181859_a_183188

GORDON AULIDIA (n. 1965) Bistrița, str. Decebal, bl. 48, sc. A, ap. 3 țel: 210642 19243 GRINDEAN ANA FLOAREA (n. 1961) Bistrița, str. E.Teodoroiu, bl. 17, sc. C, ap. 10 țel: 210069 13330 HARUTA MARIA (n. 1953) Bistrița, Într. Pârcălabului nr. 2, sc. B, ap. 17 țel: 214823; 0742868171 1526 HOHA ADRIANA (n. 1951) Rebrisoara nr. 839 țel: 364194 13331 HORDOAN AURELIA (n. 1963) Bistrița, str. V.Lupu nr. 16, sc. A, ap. 10, țel: 219309 19244 ILEA MARIA (n.

TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/181859_a_183188]
Corola-website/Law/199166_a_200495

lui Iurie și Liuba (fiica lui Bordeniuc Gheorghe și Parascovia, născută la 14.10.1916 în Cucuruzeni), născută la data de 1 mai 1981 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei, str. V. Pîrcălab nr. 31 ap. 10. (5.222/2004). Copii minori: Porubin Nelu, născut la data de 22.02.2000. 46. Țurcan Leonid, fiul lui Grigore (născut la 15.08.1930 în localitatea Răchitna, raionul Noua Sulița) și Alexandra, născut la data

ORDIN nr. 1.489/C din 28 mai 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/199166_a_200495]