839 matches
-
s-au ridicat asupra lui (Ștefăniță), septevrie șapte zile. Ci nimica nu au folosit... Și văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu, s-au răsipitu prin alte țări, lăsându-și ocinele și moșiile. Iară pre Costea pârcălabul și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiiernicul și pre alții pre mulți i-au prinsu vii și le-au tăiat capitele în târgu în Roman”. Boierii au fugit în Polonia, în Transilvania și în Țara Românească. Au cerut acolo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul a făcut danii, dar majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde.” Nu este vorba de bumbac, în realitate sunt câlți de cânepă. Domnul numea pe pârcălabii cetăților și printre aceștia s-au numărat și rudele domnului - Vlaicul și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ridicat marii boieri împotriva lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, aceștia, scrie Grigore Ureche, “văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu s-au risipitu printr-alte țări, lăsându-și ocinile și moșiile. Iară pre Costea pârcălab și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiernicul și pre mulți alții, i-au prinsu vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îi conferea putere domnului, era justiția. Domnul avea dreptul de a judeca orice pricină, mică sau mare, el fiind judecătorul suprem al țării. Existau dregători, care aveau atribuții judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autoritar și deloc dispus să facă concesii în fața reprezentanților unui mare rege, cum era monarhul polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a fost autoritar, așa cum o arată privilegiul prin care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a fost autoritar, așa cum o arată privilegiul prin care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe malul stâng al Siretului. La Orheiul Vechi, unde era o cetate de pământ, Ștefan cel Mare ridică o citadelă din piatră, de formă dreptunghilară cu bastioane la cele patru colțuri. În anul 1470, este menționat pentru prima dată un pârcălab al acestei cetăți. Așezată într-o poziție bine apărată și de natură, cetatea avea drept scop să prezinte o piedică în calea năvălirii tătarilor. O activitate susținută s-a desfășurat și în domeniul arhitecturii civile, fiind refăcute sau ridicate curțile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai devreme cu o lună, este de presupus că biserica de la Pătrăuți a fost terminată mai devreme decât cea de la Milișăuți. Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui Ștefan cel Mare “nu s-a păstrat nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
I, la Rădăuți, în 1480. Au mai fost puse alte 22 de lespezi pe mormintele tatălui său, Bogdan al II-lea, pe mormântul “părintelui” nostru David, schimnicul Daniil (la Voroneț) pe mormântul Mariei, sora domnului, la Dolheștii Mari, pe mormântul pârcălabului Micotă, la mănăstirea Neamț, în 1495 etc. Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, reprezintă, prin motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre anii 1457-1469, dintre anii 1470-1486 și dintre anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din Podolia, în 1459, sau redobândirea Hotinului în 1463. Impulsul pentru scrierea Letopisețului a fost dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ambasador Cornelis Calkoen, care a deținut această funcție până în 174433. Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino apsinthiaco“ (vin pelin) și în 1737 zece ocale de vutcă pe care pârcălabul de Galați le expedia prin Isaccea la Babadag, unde diplomatul olandez se afla în tabăra otomană 34. Mai interesantă e rugămintea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, în iulie 1737, ca, în virtutea vechii lor prietenii, Calkoen să accepte în bagajul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cetate Sorocii, construită de Ștefan cel Mare în 1489. Orașul are 37.200 de locuitori. în cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei - Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianții din Genova Olihonia, iar în documentele din anul 1499 orașul apare sub numele actual
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
implicații de drept canonic. În fapt, necesitatea apariției unei asemenea instituții este subliniată și de Antim Ivireanul în încercările sale de a implica Biserica în viața cotidiană a individului, de a pune capăt haosului instituțional în care de la preot la pârcălab, de la megieș la căpitan, orice notabilitate locală își arogă importante competențe - acordarea divorțului, ridicarea gloabei, cununarea fără cercetare etc. Prin Manualul său, mitropolitul Antim fixează locul Bisericii în inima comunității, trasând clar obligațiile slujitorilor: „Încă-și vă poruncim și aceasta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la un gând cu aceia ce îndrăznesc să facă această fărădelége, pentru că am înțeles că să face acest lucru necuvios în multe părți; că numai de să întâmplă să aibă bărbatul cu muiarea vrajbă / între dânșii, îndatăși să duc la pârcălabi, sau la altă căpetenie și la preotul satului și la megiiași de să despart și-și fac carte, care lucru nu creștinii, ce nici păgânii nu-l fac. Că unde Dumnezeu au împreunat (zice), omul să nu desparță. Ce de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1977. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]