515 matches
-
viteză mică de deplasare), Nu sunt posibile alte combinații de pachete pe aceleași parcele, ● sunt interzise acțiunile care să conducă la accelerarea │zonele eligibile fiind diferite. ● masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii Semnătura ............. ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │săptămâni de la retragerea apelor, │ Pachetul 6 - Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│zonele eligibile sunt prezentate în în Anexa 8.2 - lista zonelor │ │(se pot face însămânțări
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
trebuie adunată de pe suprafața pajiștii │ │Varianta 3.2.1 - lucrări manuale pe pajiști importante pentru │aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la │ │Lanius minor și Falco vespertinus (M10 P3.2.1) │efectuarea cositului, ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni│ │Cerințe specifice: │de la retragerea apelor, ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări │ │interzisă, │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile ● utilizarea
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
total │ │animală, │suprafață de pajiști permanente din fermă (PP și PPn). ● masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii │ │ │aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la Valoarea plății: 361 Euro/ha/an. ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două │Data: Semnătura ............. │ │săptămâni de la retragerea apelor, ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│Varianta 6.2 - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru│ │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
ușoare pe pajiști importante ● masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii │ │pentru Lanius minor și Falco vespertinus (M10 P3.2.2) │aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la │ │ │efectuarea cositului, │ │Cerințe specifice: ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni│ │● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este │de la retragerea apelor, │ │interzisă, ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în│(se pot face însămânțări cu specii
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
grele │Calcularea UVM/ha se realizează prin raportarea total UVM la total ● masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii │suprafață de pajiști permanente din fermă (PP și PPn). Valoarea plății: 282 Euro/ha/an. ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două │ │ │săptămâni de la retragerea apelor, │Data: Semnătura ............. ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│ │ │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în │ │ │cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental), ● este interzis aratul
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
va fi redus │ │proporțional, ● beneficiarul asigură o densitate a șeptelului de cel mult 2,0 UVM/ha (încărcătura se calculează la întregul efectiv de animale din │ │fermă și se raportează la suprafețele de pajiști permanente). ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor, ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. │ │Calcularea UVM/ha se realizează prin raportarea total UVM la total suprafață de pajiști permanente din fermă (PP
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
de specii de culturi pentru strat vegetal care contribuie la ZIE cuprinsă în tabelul nr. 5. Pajiștile permanente utilizate în comun de mai mulți fermieri sunt suprafețele de pajiști în interiorul cărora nu există nici o delimitare naturală sau artificială, iar animalele pășunează liber sau se cosește pe întreaga suprafață a pajiștii în cauză. Această suprafață poate coincide sau nu cu suprafața blocului fizic. Atenție! Dacă la controlul la fața locului A.P.I.A. descoperă o neregularitate/neconformitate, fermierii care utilizează suprafața de
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
605, 606, 607, 608, după caz (așadar, nu poate fi accesat pe PP utilizate în comun). Eligibile pentru pachetele 1 și 2 ale M 10 vor fi numai livezile tradiționale care sunt utilizate ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat în cazul pachetului 1 și utilizate ca pajiști permanente prin cosit în cazul pachetului 2, parcelele eligibile având dimensiunea minimă de 0,3 ha. Pentru pachetul 5 din M 10 se vor utiliza doar codurile de cultură de la 115 la
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
între 15 aprilie și 15 noiembrie (în loc de: 1 mai - 31 octombrie), când animalele sunt la pășunat, - fabricarea brânzei este definită de un număr de operațiuni și de parametri tehnologici privind: laptele (lapte produs în exploatații agricole, când animalele sunt la pășunat), punerea cheagului în lapte (la o temperatură între 30 și 34șC), prinderea, tăierea cașului, primele presări progresive, sfărâmarea, o fază de acidifiere urmată de o fază de maturare, sărarea în masă, punerea în formă, presările definitive, - maturarea se face la
jrc6103as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91275_a_92062]
-
Cod 5 : Pârloagă, cu posibilități de asolament (conform Regulamentului Consiliului 797/85/CEE) + - Cod 8 : suprafață ținută obligatoriu de rezervă (conform Regulamentului Consiliului 1765/92/CEE) F01 Pășune permanentă și pajiști, cu excepția pășunatului brut 150. Pajiști și pășune permanentă F02 Pășunat brut 151. Pășunat brut G01 Plantații de fructe și de boboase a Fructe proaspete și specii de boboase din zone cu climat temperat b Fructe și specii de boboase din zone cu climat subtropical c Nuci 152. Livezi de fructe
jrc2929as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88084_a_88871]
-
sau din suprafețele sau spațiile tratate, în vederea protejării omului și a șeptelului, trebuie să fie specificate, de exemplu: - intervalul de pauză (în zile) pentru fiecare cultură relevantă, - perioada de reintrare (în zile) pentru șeptel, pe suprafețele ce urmează a fi pășunate, - perioada de reintrare (în ore sau zile) pentru om, la culturile, în clădirile sau în spațiile tratate, - perioada de interzicere (în zile) pentru furaje, - perioada de așteptare (în zile), între aplicare și manipularea produselor tratate. (ii) Dacă este necesar, având
jrc5110as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90278_a_91065]
-
Această practică tradițională se reflectă atât în denumirea sitului Fânețele seculare Ponoare, cât și în păstrarea în bune condiții a pajiștilor stepice, cu taxoni floristici rari. Cu toate că exploatarea tradițională a fost recoltarea ierburilor prin cosire, alternativ unele zone au fost pășunate, iar altele arate și cultivate cu diverse plante de cultură. În ceea ce privește utilizarea terenurilor din perimetrul sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare, activitățile se rezumă doar la cele agricole. O parte semnificativă a sitului, reprezentând 20%, este menținută ca rezervație, activitățile
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
seculare Ponoare Tabelul nr. 8 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │ Activități │ Indicatori de realizare Creșterea suprafeței pe care se reinstalează habitate naturale A.22. Restricționarea utilizării │- 4 ha din sit destinată vizitării │ │drumurilor agricole Scăderea suprafețelor pășunate A.23. Interzicerea pășunatului │- zero ha pășunate în perimetrul sitului Încurajarea utilizării durabile a resurselor naturale A.27. A.28. Amenajarea infrastructurilor de │- 5 panouri informative amplasate în sit │ │vizitare A.29. A.30. A.31. Colaborarea cu factorii interesați │- 10 parteneriate încheiate între custode│ │ │și factorii
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
nr. 111 din 26 februarie 2013. (7) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plată numai pentru pajiștile permanente deținute de acestea pentru care nu au fost încheiate contracte de concesiune sau de închiriere ori pe care nu pășunează animalele fermierilor, cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007 , cu modificările ulterioare. ... ----------- Alin. (7) al art. 5 a fost
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
care consumau peste iarnă mult fân, pentru care era nevoie de multe brațe de muncă la cosit și la strânsul lui. S-a impus astfel alternanța țarină-imaș, adică într-un an terenul se ara și se semăna, în celălalt se pășuna și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
bisericii si cea mare dintre biserică și casa parohială, care a fost salvată de furia comuniștilor atei ce voiau să fie distrusă, dusă într-o noapte și instalată în vârful Citerii. Sunt pretutindeni în locurile cu culturi agricole și de pășunat cruci vechi de lemn sau de piatră, așa numitele cruci celtice sculptate, cu semnul soarelui între brațe, evocând Soarele Mântuirii. La aceste cruci de hotar se făceau slujbe religioase, sfeștanii primăvara când se ieșea cu animalele în imaș la colibă
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
la câmp la pășune, împreună cu celelalte animale, după următorul program: - lunile aprilie-mai pe deal, sub pădure unde erau fânețe, - lunile iunie-iulie se duceau la munte, unde erau pășunile bogate, - luna august (sau sfârșitul lunii iulie), animalele erau coborâte de la munte, pășunând terenurile după culesul cerealelor sau prin zăvoaiele cosite. Animalele erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost întreținute corespunzător, motiv pentru care și calitatea și cantitatea de iarbă sunt necorespunzătoare. În momentul de față în satul Tărlungeni învățământul se desfășoară în
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
au produsu mai nemica"”, sau veri secetoase cum au fost cele din anii 1865 și 1866, când se consemnează „"o lipsă de fân foarte mare"”. În vara anului 1907, tot din cauza secetei, s-a permis proprietarilor pădurii „Braniștea” să-și pășuneze vitele prin tăieturi sau pe „Valea lui Laț”, altfel „acestea riscând să se prăpădeasca!". Caracterul instabil a determinat înregistrarea temperaturii minime de +5 °C în august 1947 și maxima de 37,6 °C în 1946 (Boita). Toamnele de cele mai multe ori
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a muntelui "Suru", despre care un document din [[1777]] ne spune că era "abundent". Astfel, în [[1784]] au pășunat aici 960 [[Oaie|oi]], 639 [[Vacă|bovine]] și 209 [[porc]]i. [[Fișier:Magazinul si Restaurantul central din Racovita, Sibiu.jpg|right|thumb|350px|Magazinul central și "Crâșma" satului]] [[Economie|Economia]] [[feudal]]ă de tip închis care a caracterizat [[sat]]ul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
mai mare expansiune a regatului. Împreună cu orașul vechi, Riddarholmen constituie inima istorică a Stockholmului și a Suediei. Pe la mijlocul secolului 13, când orașul Stockholm a fost fundat, Riddarholmen era numai o stâncă în lacul Mälaren. Orășenii o foloseau pentru a-și pășuna caprele fiind cunoscută sub numele de stânca iezilor ("Kidskär"). Mai târziu, ordinul franciscan a ridicat o mănăstire și o biserică aici. De la ei și-a primit numele de insula călugărilor gri ("Gråmunkeholmen"). După reformă proprietățile bisericii au fost preluate de
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o mare extindere și cu un fond cinegetic bogat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile locuitorilor constiuie elemente cu
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
care 2 îmbracă cariopsa la exterior, sunt lucioase, coriacee, colorate în galben sau violaceu, alipit-păroase. Cele 2 glume externe îmbracă o a treia glumă internă, membranoasă. La rândul ei, gluma internă acoperă 2 palee membranoase. Iarba de Sudan poate fi pășunată, dar animalele nu pot intra pe parcelă înainte ca plantele să ajungă la înălțimea de 45 de cm. Iarba de Sudan ("Sorghum sudanense"), sorgul de mături, cunoscut și ca "mătură" ("Sorgum vulgare") și costreiul ("Sorgum halopense") conțin un pricipiu toxic
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]