3,785 matches
-
parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
arată că, în Chelința, populația era de 274 de suflete, de religie greco-catolică. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situația economică a iobagilor chelințani s-a mai îmbunătățit, deoarece toți cultivau loturile personale cu cereale, creșteau vite și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de robotă pentru stăpânul lor. Întârzierea la lucru sau nehrănirea regulată și la timp a boilor, erau pedepsite cu, de la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
din fața lui. L-o dat el de bună voie. Badea nu-i răspunse, se mulțumi doar să-l lovească ușor cu palma peste cap, dându-i clopul de paie peste ochi. - P-aici nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de șeptelul din gospodărie, viței, porci, miei, lâna și ouă, de toate, berechet, dar nu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de obicei un bărbat mai
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... XXIV. CĂINȚA HOȚULUI, de
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
dar cu mari pagube raportate. Copacii au înverzit parcă mai repede ca în alți ani, iar fânețele umezite de ploile căzute s-au umplut de iarbă și de flori. Țăranii au scos animalele dornice de libertate și de verdeață la pășunat. Oamenii erau veseli, mai siguri pe ei și mai prietenoși. Era frumos la țară. Mergeam încet, la pas, iar bătrânul cal înainta nepăsător pe drumul străbătut de mii de ori cu aceia care, vremelnic, asemenea mie, i-au fost stăpâni
NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352202_a_353531]
-
-nchis în palat . Șapte ore au stat bieții și-au scandat Până a iesit o “doamnă-n”sfârșit Cu gura cam mare(fostă-nvățătoare) Ce i-a făcut proști pe ciobănii n’oști Cum că n-au în cap decât pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea și oamenii lui au trecut Oltețul
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți, mândrii și temuți!” Mă întreb: „Oare câți idioți are România?” Chiar sunt toți adunați în parlament și în senat? Oare când au dat legea, cu limitarea numărului de câini la stână sau interzicerea pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face număratul oilor. Și în registru se trece, pentru
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
luându-și basca din cap a început s-o rotească deasupra capului privind departe în zare, pe câmpul din fața grajdurilor. Mirată, îl întrebă de ce face semne și cui și paznicul îi spuse că oamenii care au plecat la câmp la pășunat cu caii nu au ceas, numai el are ceas și-i cheamă la masă că s-a făcut ora doisprezece. În timp ce îi explica fetiței începu să se audă un zgomot surd care creștea în intensitate și deodată a avut impresia
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
cu apă, după cum era obiceiul. Veneau apoi Rusaliile. De Rusalii,slujba de la biserică, pe lângă liturghia obișnuită conținea o rugăciune specială pentru întoarcerea cu bine a oilor de la munte. Între Paștiși Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce fiecare proprietar măsura cât lapte dădeau oile sale. Și ce mese și hore se încingeau la acele sărbători, de răsunau munții si văile de veselia sebeșenilor. „Cum ai putea uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe nea Costică, un vâlcean stabilit la brigada noastră. Funcția lui era de paznic și era folosit acolo
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
apucă de gospodărie. Mai avea niște pământ pe o altă țarină, pământ căpătat ca zestre a nevesti-sii. Numai că, acel pământ era cam neîngrădit, vitele bogătașilor din jur îl călcau des, îl pășteau chiar și în miez de vară, când pășunatul era oprit și iarba trebuia lăsată să crească pentru fân. Ilia Polec s-a certat de nenumărate ori cu cei care-i încălcau pământul, dar degeaba. Nimeni nu l-a luat în serios. Ce-i veni lui Ilia în minte
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Pădure cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
săteni și când afla de astfel de plecări la sate își anunța cunoscuții. Ce puteau face țăranii în această situație? Duminica nu mai era nimeni prin satul care trebuia vizitat. Toată lumea mergea la biserică sau se duceau cu vitele la pășunat cu toată familia. Era un fel de protest tacit al țăranilor. În momentul când apăreau camioanele de la oraș cu steaguri și fel de fel de cântece ce preamăreau noua conducere a statului român. Dacă cei veniți se aflau într-o
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
Șomuz era condusă de o familie cu mai mulți copii, a ciurdarului Gumă, dar care lucrau tot sub controlul lui moș Lică. Cum reușea acesta să controleze ciurdele era u mare mister! Se vorbea că șefii din oraș nu plăteau pășunatul vitelor, sau dacă plăteau o făceau de ochii lumii cum se spune. Grapă l-a făcut pe Beldie să-și povestească tot ce știa despre viața lui. Astfel a ajuns și la urechile lui moș Lică, care voia să-l
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
bifa căsuța corespunzătoare metodei de depunere. Funcționarul care primește decontul justificativ va semna numai în cazul depunerii "personal". DECONT JUSTIFICATIV ECO-SCHEME PD-07 VACI LAPTE SAU PD-08 BUNĂSTARE TINERET BOVIN LA ÎNGRĂȘAT SAU PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv I. Date de identificare solicitant PERSOANE FIZICE - PF, PERSOANE JURIDICE - PJ, PFA/II/IF și SOCIETATEA AGRICOLĂ POTRIVIT LEGII NR. 36/1991 PRIVIND SOCIETĂȚILE AGRICOLE ȘI ALTE FORME DE ASOCIERE ÎN AGRICULTURĂ, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE - SOCIETATE AGRICOLĂ: 01. Denumire PF/PJ/PFA/II/IF/SOCIETATE
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
de lapte pentru un efectiv mediu de ...... capete, echivalent a ...... UVM sau ... b) PD-08 Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat pentru un efectiv livrat de ....... capete, echivalent a ........ UVM, sau ... c) PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate pentru un efectiv estimat de ....... capete, echivalent a .......... UVM ... ... Pentru fiecare exploatație cu cod ANSVSA se va completa câte o Anexă - model Anexa nr. 1 , iar apoi pentru total beneficiar - Anexa nr.
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
Semnătură funcționar APIA care a preluat decontul justificativ ........ Prezentul decont justificativ a fost înregistrat în baza electronică de date a APIA. Nume, prenume operator .............. Semnătura operator .................. ANEXA Nr. 1 (la decontul justificativ PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate) Efectivul solicitat pentru exploatația cu cod ANSVSA ........ și autorizația/înregistrarea nr. ........ Efectivul pentru exploatația cu cod ANSVSA ........ Nr. crt. Specificare Coeficient conversie in UVM 1 euro/UVM Pachetul 1 pășunatul animalelor din specia bovine
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate) Efectivul solicitat pentru exploatația cu cod ANSVSA ........ și autorizația/înregistrarea nr. ........ Efectivul pentru exploatația cu cod ANSVSA ........ Nr. crt. Specificare Coeficient conversie in UVM 1 euro/UVM Pachetul 1 pășunatul animalelor din specia bovine pe pajiști permanete și temporare din zona montană Varianta 1 Sprijinul " Asigurarea libertății de mișcare suplimentare, de minimum 60 de zile, prin efectuarea de pășunat real și eficient Cuantum (euro/UVM) 72,75 Efectiv solicitat (nr. capete) Efectiv
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]